EXCLUSIV | Avem bani europeni, ce facem cu ei? Cât mai are de cheltuit România până în 2031. Europarlamentar: „Media să fie de peste 10 mld. €/ an”

România a fost și rămâne o țară-paradox atunci când vine vorba de cheltuirea banilor europeni. De la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, România a primit 82 de miliarde de euro și a contribuit la bugetul UE cu aproape 27 de miliarde de euro. La un simplu calcul, România a rămas în 15 ani cu un plus de peste 55 de miliarde de euro din bugetul UE, potrivit celor mai noi date. Cei mai mari beneficiari de fonduri europene sunt Polonia, România, Grecia și Ungaria, în timp ce țări precum Germania, Franţa, Italia și Spania au contribut la creșterea bugetului UE cu mult mai mult decât au primit.

• Cea mai mare sumă absorbită de România în cei 16 ani de când este membru al Uniunii Europene a fost de 7,3 miliarde de euro, în 2016, la polul opus, cea mai mică fiind de 1,6 miliarde de euro, în 2007.
• Cei doi ani marcați de criza COVID, 2020 și 2021, au fost și cei în care Uniunea Europeană a trimis cei mai mulți bani în România: 15,31 miliarde de euro în total.
• În 2018, contribuția României la bugetul UE a fost de 1,6 miliarde de euro, aproximativ 0,83% din economia românească, iar în 2021, a contribuit cu 2,3 miliarde de euro și a primit 7,1 miliarde de euro.
• În anul 2022, contribuția României la bugetul UE a fost de 12,878 miliarde de lei, urmând ca, în 2023, să crească la 13,126 miliarde de lei, iar în 2024 să ajungă la 13,376 miliarde de lei, conform proiectului privind Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024, publicat la 19 decembrie 2021, pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Europarlamentarul Alin Mituța a declarat pentru GÂNDUL faptul că, pentru a cheltui toți banii europeni la care are acces, România trebuie să-și mărească capacitatea de absorbție de mai mult de două ori. Important este însă ca țara noastră să fructifice cu cap banii europeni și să investească în proiecte mari care să ajute sectoare importante din România.

Mai exact, potrivit informațiilor oferite de Alin Mituța, România are de cheltuit în următorii opt ani 90 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o medie de peste 10 miliarde de euro pe an, pe care însă trebuie ca statul să fie capabil să-i absoarbă.

O strategie deloc simplă, ținând cont de faptul că România are, pentru exercițiul financiar 2021-2027, o rată de absorbție un pic peste 1%, ceea ce înseamnă că începem startul cheltuirii banilor europeni de undeva de jos.

În concluzie, banii veniți de la UE există, dar ne pot scăpa printre degete dacă nu depunem proiecte pe linia bugetară sau dacă nu ținem cont de obiectivele din PNRR.

Deci, avem acces la foarte mulți bani – 90 de miliarde în următorii ani -, dar trebuie să ne creștem de două ori capacitatea de absorbție”, a punctat europarlamentarul Alin Mituță.

„Trebuie să ne uităm și la context și să vedem cum au ajutat fondurile să se dezvolte economia României”

„Acum, avem 82 de miliarde de euro primite de la bugetul UE în total. Pe toți banii europeni, am primit 82 de miliarde și am contribuit cu aproape 27 de miliarde. Asta înseamnă bilanț de peste 55 de miliarde de euro care sunt în plus, bani mai mulți decât am contribuit. Chiar dacă analiza asta – cât am primit și cât am contribuit – nu este neapărat foarte relevantă, pentru că, de fapt, banii de la bugetul european creează plus valoare în economie, adică un euro investit de la bugetul european generează mult mai mult decât euro respectiv.

Aici, trebuie să ne uităm și la context și să vedem cum au ajutat fondurile să se dezvolte economia României, și acolo cifrele sunt și mai mari. Noi, când am plecat în 31 decembrie 2006, în ultima zi când nu eram membri ai UE, avem un PIB de 98 de miliarde de euro. Finalul lui 2021 cred că sunt cele mai actuale date, dar suntem undeva la 250 de miliarde de euro PIB, asta înseamnă că economia a crescut practic de două ori jumatate. Cred că noi, și Polonia avem o creștere a PIB-ului atât de mare.

Fondurile eropene au contribuit foarte mult la dezvoltarea Romniei. Dacă până acum am absorbit 82 de miliarde, în următorii ani, avem acces la aproape 100 de miliarde. Deci avem acces la cele 82 de miliarde care sunt din exercițiul financiar 2021-2028, plus banii din PNRR. Asta înseamnă undeva la 80 și un pic de miliarde de euro, la care se adaugă banii din exercițiul financiar 2014-2020 pe care încă nu i-am cheltuit, suntem la 80% acum absorbiți, deci mai avem cam 20% din acei bani, cam 10 miliarde pe care trebuie să-i absorbim până la sfârșitul anului 2023.

Și dacă facem un calcul, vedem că avem aproape 90 și ceva de miliarde pe care trebuie să-i cheltuim până în 2031. Cu alte cuvinte, în opt ani, trebuie să cheltuim 90 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o medie de peste 10 miliarde de euro pe an pe care trebuie să fim capabili ca stat să-i absorbim”, a explicat Alin Mituța.

„Avem o capacitate foarte slabă de a absorbi bani europeni cu cap”

Europarlamentarul a subliniat că problema este la gradul de absorbție din anii trecuți, pentru că, în medie, din 2007 până în 2021, media a fost de aproximativ patru miliarde de euro pe an. Pentru a cheltui însă toți banii alocați României din fonduri europene, sumele absorbite ar trebui să crească de două ori și jumătate, pentru a ajunge la media de peste 10 miliarde de euro pe an.

„Și aici intervine de fapt problema, pentru că, dacă ne uităm pe cifre, noi, ăștia 82 de miliarde pe care i-am absorbit în 15 ani, ne uităm și vedem că media este undeva la 4,2-4,3 miliarde de euro pe an. Noi cam atât am absorbit. Or, noi, dacă vrem să cheltuim toți banii europeni la care avem acces, trebuie să fim capabili să ne mărim capacitatea de absorbție de mai mult de două ori. Și aici este marea dificultate.

În 2022, un an la care am avut acces la toți banii europeni, nu am reușit să absorbim decât sub șapte miliarde. Va fi foarte complicat ca banii ăștia europeni să-i absorbim pe toți.

Banii sunt cumva alocați României, dar nu sunt livrați decât dacă depunem proiecte pe linia respectivă bugetară sau dacă ne ținem de obiectivele din PNRR. Avem acces la foarte mulți bani – 90 de miliarde în următorii ani – dar trebuie să ne creștem de două ori capacitatea de absorbție.

Pe exercițiul financiar 2021-2027, avem rată de absorbție de un pic peste 1%, deci plecăm de foarte jos și n-avem nici banii cheltuiți toți pe perioada 2014-2020, mai avem de absorbit vreo 10 miliarde în șapte luni cât mai rămân.

Avem o capacitate foarte slabă de a absorbi bani cu cap, pentru că, așa, contabilicește, ne-am mai dat seama cum se face, ca țară. Dar, în loc să-i băgăm în proiecte mari – noi nu am făcut niciun spital din fonduri europene până acum -, statul român alege să peticească, să dea bani pe construit de pensiuni, care oricum nu folosesc la mare lucru.

Nu ne gândim la calitatea absorbției. Gândiți-vă, dacă am fi investit cu cap banii ăștia de 82 de miliarde de până acum, gândiți-vă cât de departe am fi fost. Bun, economia s-a dezvoltat, dar nu neaparat datorită statului, ci mai degrabă datorită mediului privat care a absorbit o parte din banii ăștia. Altfel, statul român, până acum, cele puțin, a fost incapabil să facă investiții publice în școli, în spitale, în cercetare etc”, susține europarlamentarul Alin Mituța.

Contribuția României la bugetul UE, mărită prin decret

Contribuția României la bugetul Uniunii Europene a crescut de la 1 ianuarie 2021, fiind de 1,4% din Venitul Naţional Brut, față de 1,2%, ridicându-se astfel la suma de 2,357 miliarde de euro, ca o consecință a Mecanismului European de Redresare și Reziliență al Comisiei Europene, în urma căruia fiecare stat va contribui mai mult la bugetul UE.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat atunci decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Deciziei (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene şi de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom, adoptată la Bruxelles.

Pe 3 februarie 2021, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind sistemul de resurse proprii ale UE, potrivit căruia nivelul contribuţiei României pentru acel an, conform scrisorii rectificative a bugetului UE pe 2021, este de 2,357 miliarde de euro (aproximativ 11,549 miliarde de lei).

România și-a triplat PIB-ul de la aderarea la UE 

Pe fondul pandemiei de COVID-19, Uniunea Europeană și-a consolidat bugetul actual pe termen lung (2021-2027). Împreună cu instrumentul temporar de redresare – NextGenerationEU -, s-a pus la dispoziție un fond de 1,8 trilioane euro, scopul fiind acela de a atenua daunele cauzate de pandemie și de a ajuta Europa să devină mai puternică și mai rezilientă odată cu ieșirea din criză.

În cei 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, Produsul Intern Brut al României s-a triplat față de cel înregistrat la momentul aderării, iar țara noastră a obținut stabilitate economică și socială, libera circulație pentru cetățeni, bunuri și servicii, acces liber pe piața unică europeană și sprijin acordat prin finanțările europene.

În cadrul procesului de pregătire a aderării țării noastre la Uniunea Europeană, pentru a putea obține fonduri Phare destinate dezvoltării regionale, în România au fost create, în anul 1998, opt regiuni de dezvoltare, fără personalitate juridică, prin asocierea consiliilor județene din țară”, a spus europarlamentarul Corina Crețu.

„Suntem încă într-un moment pe care îl putem cataloga istoric pentru România”

Corina Crețu era comisar european pentru politică regională când au început negocierile, în 2018, pentru bugetul alocat proiectelor din statele membre ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021-2027. PNRR a apărut ulterior alocărilor pentru fondurile europene clasice, ca urmare a pandemiei și a consecințelor războiului din Ucraina, acesta putând fi modificat și adaptat până în aprilie.

România poate accesa până în 2027 fonduri europene de aproximativ 80 de miliarde de euro, din care: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență, 28 de miliarde de euro din fondurile structurare și de coeziune, 19 miliarde de euro din politica agricolă comună și 2 miliarde de euro fonduri pentru tranziție justă, alocate regiunilor carbonifere în tranziție.

„Suntem încă într-un moment pe care îl putem cataloga istoric pentru România, din punct de vedere al șanselor pe care le oferă fondurile europene. Pentru 2021-2027, din păcate, nu am început să cheltuim banii, avem aproape 80 de miliarde de euro, dacă nu mai mult.

Mă îngrijorează foarte tare declarația ministrului Fondurilor Europene care a spus că România a primit din PNRR acea finanțare de 13% care se dă automat fiecărei țări ca să-și poată porni proiectele. Valoarea a fost de aproape trei miliarde de euro și prima tranșă a fost tot aproximativ 3 miliarde și ceva.

Deci, România a primit 6,5 miliarde de euro, iar până acum, nu a cheltuit decât 150 de milioane de euro. Deci, banii sunt la Guvernul României, în bugetul național, dar nu s-au cheltuit decât pe casele de marcaj electronice, doar acest lucru s-a făcut din toate jaloanele pe care România singură s-a angajat să le realizeze”, a declat Corina Crețu.

Programe Operaționale pentru România, destinate fiecărei regiuni în parte

Un prim pas către accesul direct la fonduri europene nerambursabile de către regiuni a fost făcut în ultimii ani, România având, pentru prima dată, de la aderarea la Uniunea Europeană, Programe Operaționale destinate fiecărei regiuni de dezvoltare în parte, pentru exercițiul financiar 2021-2027.

Acestea se află, în prezent, în etapa de negociere cu reprezentanții Comisiei Europene, împreună cu Acordul de Parteneriat între România și Comisia Europeană și celelalte Programe Operaționale ce urmează a fi implementate în următorii ani.

Potrivit normelor europene, regiunea București-Ilfov se încadrează în categoria regiunilor în tranziție (având Produsul Intern Brut pe cap de locuitor între 75% și 90% față de media europeană), celelalte șapte regiuni intrând în categoria regiunilor mai puțin dezvoltate (înregistrând un PIB/cap de locuitor sub 75% comparativ cu media europeană)”, a mai punctat fostul comisar european pentru Gândul.

Ce ţări contribuie cel mai mult la bugetul UE şi care contribuie cel mai puţin. De ce parte este România

Atunci când vorbim despre fonduri europene, potrivit unor calcule, cel mai mare beneficiar net în termeni absoluți a fost Polonia, care a primit de la bugetul UE cu aproximativ 11,8 miliarde de euro mai mult decât a plătit. Polonia este urmată de Grecia, cu 4,5 miliarde de euro, Ungaria, cu aproximativ 4,1 miliarde de euro, și România, cu puțin sub 4 miliarde de euro, potrivit informațiilor California 18.

Europarlamentarul Alin Mituța a precizat că, atunci când vorbim despre contribuția la bugetul UE, aceasta se face în funcție de populația, dar și de PIB-ul țării respective. Cu alte cuvinte, dacă ești o țară mare, cu PIB mare, automat vei avea o contribuție mai mare la bugetul UE.

Țara care contribuie cel mai mult la bugetul UE este Germania, o contribuție cu mult mai mult decât primește, cu o pondere de 25% în 2020, urmată de Franţa, cu o participaţie de 17% şi Italia, de 12%. La polul opus, România are o pondere de 1,6%, la fel ca Cehia,  după cum arată datele Eurostat.

Din cele 27 de state membre, 17 au avut o contribuţie de peste 1% la PIB-ul comunitar, în timp ce 10 au avut o participare de sub 1%.

Cea mai mică pondere aparţine Maltei, cu 0,1%, deasupra ei fiind Estonia, Cipru şi Letonia (0,2%), Croaţia, Lituania şi Slovenia (0,4%), Bulgaria şi Luxemburg (0,5%), şi Slovacia (0,7%).

„Acum, de departe, țara care contribuie cel mai mult la bugetul UE este Germania, o contribuție cu mult mai mult decât primește. Atenție, decât primește ca fonduri din bugetul UE – pentru că altfel Germania, ca și România de altfel – au beneficii conexe. Adică, faptul de a fi în piața unică europeană, în care nu ai bariere de niciun fel și poți să-ți exporți produsele, asta produce mult mai multă valoare adăugată decât fondurile din buget.

Apartenența la UE nu vine doar cu partea de buget, bani europeni, bani din fondurile de coeziune, dar vine și cu avantajele care decurg din simpla apartenență la piața unică.

Dacă o luăm pe contribuție, Germania, Franța, Italia contribuie cu mult mai mult decât primesc efectiv în fonduri de la bugetul UE. Cei mai mari beneficiari de fonduri europene sunt Polonia, România, Grecia, Ungaria. În general, țările care au PIB pe cap de locuitor mai mic decât media europeană.

Dar, România, de exemplu, avansează foarte repede și atunci regiunea Vest deja intră în categoria de regiune de tranziție. Asta înseamnă că este cumva la același nivel cu orice regiune din Franțe, cu excepția regiunii Parisului, care este mai dezvoltată.

Regiunea București are un PIB pe cap de locuitor de peste 50.000 de euro, adică este locul al doisprezecelea în UE, peste Berlin, peste alte orașe mari”, explică europarlamentarul.

„Dacă România nu primea aceste fonduri, ar fi întâmpinat mai multe greutăți”

În 2018, agricultura, dezvoltarea rurală și conservarea naturii au beneficiat de cea mai mare parte a fondurilor acordate de UE României. La aceste categorii, România se situează pe locul al șaselea în clasamentul principalilor destinatari ai fondurilor, din întreaga UE, potrivit informațiilor op.europa.eu.

Politica regională din România se situează pe locul al doilea în clasamentul principalilor destinatari ai fondurilor europene. Apoi, creșterea economică și locurile de muncă se situează pe locul al treilea în clasamentul principalelor categorii de cheltuieli ale UE în România.

Din 2007 până astăzi, România a primit din Politicile Agricole Comune (PAC) 58,4 miliarde de euro, din care 34,55 miliarde de euro plăti directe.

• 2007-2013 – alocare totală 15,91 miliarde de euro, din care 8,12 miliarde de euro dezvoltare rurală și 7,79 miliarde de euro plăți directe.
• 2014-2020 – alocare totală 20,65 miliarde de euro, din care 8,12 miliarde de euro dezvoltare rurală și 12,53 miliarde de euro plăți directe.
• 2021-2022 (tranziție) – 6,84 miliarde de euro, din care 4 miliarde de euro plăti directe și 2,84 miliarde de euro dezvoltare rurală.
• 2023-2027 – 15 miliarde de euro, din care 10,24 miliarde de euro plăți directe și 4,83 miliarde euro dezvoltare rurală.

„Dacă România nu primea aceste fonduri, țara ar fi întâmpinat mai multe greutăți în a atinge pozițiile excepționale pe care le are pe piata europeană și mondială. La cereale, am fost mereu în top 3-5 în UE, aprox. 20-25 în lume. La floarea-soarelui, suntem în top trei în lume și primul loc în UE. La porumb, suntem pe locul 16 mondial”, a spus europarlamentarul Carmen Avram, pentru Gândul.

Premierul este optimist în legătură cu absorbția fondurilor europene

Guvernanții sunt optimiști în ceea ce privește absorbția fondurilor europene și a banilor din PNRR. În anul 2022, România a ajuns la 11,3 miliarde de euro absorbție anuală a fondurilor alocate de Uniunea Europeană, cea mai mare sumă de când accesează fonduri europene.

În anul 2022 , am reușit o absorbție de 11,3 miliarde de euro, avem perspective ca și anul acesta să ne încadrăm în această sumă și probabil să o depășim, pentru că am reușit să asigurăm fundamentul pentru ceea ce înseamnă derularea proiectelor și programelor europene. (…)

Sunt convins că așa cum acum ne bucurăm de această sumă absorbită, cea mai mare până în momentul de față, de când România accesează fonduri europene, să poată fi depășită anul acesta și în anii care urmează. Avem nevoie de banii europeni”, spunea premierul Nicolae Ciucă, în prima ședință de Guvern din acest an.

Marcel Boloș: „ Acest an aduce cele mai mari oportunități pe care România le-a avut vreodată”

În 2022, rata de absorbție a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune 2014-2020 a crescut de la 53% la 73%. Pe parcursul anului, au fost implementate măsuri de peste 2 miliarde de euro care să stimuleze mediul de afaceri, fiind în același timp acordată o atenție deosebită persoanelor vulnerabile.

Comisia Europeană a aprobat Acordul de Parteneriat aferent Politicii de Coeziune 2021-2027, care aduce 46 de miliarde de euro pentru investiții strategice. De asemenea, investițiile au primit undă verde, după ce toate cele 16 programe aferente noului cadru financiar multianual au fost aprobate.

„Poate cel mai complicat an de când gestionăm fonduri europene, anul 2022 ne-a adus o mulțime de provocări, pe care le-am privit drept oportunități, pentru că în urmă rămân mii de proiecte implementate cu succes care contribuie cu adevărat la îmbunătățirea calității vieții pentru români. Sunt proiecte care își aduc aportul asupra dezvoltării infrastructurii, sănătăţii și educaţiei.

Sub dictonul «nimeni nu este lăsat în urmă», am acordat o atenție deosebită persoanelor vulnerabile, atât în ceea ce privește nevoile imediate, cât și asupra perspectivelor pentru următorii ani.

Tocmai de aceea, în negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene, ne-am asigurat că arhitectura Programelor Educație și Ocupare și Incluziune și Demnitate Socială ne va permite să construim măsuri care să rupă barierele de dezvoltare, pentru că suntem într-un punct în care efectele inechităţilor creează clivaje tot mai mari. 

În continuare, anul 2023 va aducele cele mai multe oportunități pe care România le-a avut vreodată. Avem o serie de obiective importante pentru acest an, printre care se numără cele peste 200 de apeluri din cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027, creșterea gradului de absorbție la peste 95% și depunerea cererilor de plată 3 și 4 din PNRR, care înseamnă, implicit, îndeplinirea țintelor și jaloanelor aferente”, a fost mesajul transmis de ministrul Marcel Boloș, pe mfe.gov.ro, la începutul anului.

De unde sunt banii din bugetul UE

Sursele de venit ale UE sunt, în principal, contribuțiile din partea țărilor membre, taxele la import pentru produsele din afara UE, o nouă contribuție bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate, amenzile impuse întreprinderilor care nu respectă normele UE.

Bugetul UE este finanțat în proporție de 98 % din resursele proprii ale UE, la care se adaugă alte surse de venituri și se bazează pe principiul echilibrului între cheltuieli și venituri.

Bugetul UE este finanțat din următoarele surse:

• o parte din venitul național brut (VNB) al fiecărei țări, în raport cu bogăția acestora;
• taxe vamale pe importurile din afara UE;
• o mică parte din taxa pe valoare adăugată colectată de fiecare țară a UE;
• din 2021, o contribuție pe baza cantității de deșeuri din ambalaje de plastic nereciclate din fiecare țară;
• alte venituri, inclusiv contribuții ale țărilor non-UE la anumite programe, dobânzi aferente plăților întârziate și amenzi, precum și surplusul din anul anterior.

Pentru a finanța NextGenerationEU, Comisia Europeană va obține fonduri de pe piețele de capital, care vor fi rambursate într-un orizont lung de timp, până în 2058.

Cine decide cum se cheltuiesc banii pentru perioada 2021-2027?

Țările Uniunii Europene convin asupra mărimii bugetului UE și a modului în care va fi finanțat acesta în următorii ani.

• Autoritățile naționale gestionează aproximativ trei sferturi din cheltuielile bugetare împreună cu Comisia Europeană (gestiune comună).
• Comisia Europeană și agențiile și delegațiile acesteia gestionează aproximativ 18% din bugetul UE (gestiune directă).
• Alte organizații internaționale, agenții naționale sau țări terțe gestionează 8% din bugetul UE (gestiune indirectă).
• În ceea ce privește NextGenerationEU, 90% din fonduri vor fi direcționate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR). MRR este un instrument pentru oferirea de granturi și împrumuturi în vederea sprijinirii reformelor și investițiilor în țările UE, cu o valoare totală de 723,8 miliarde de euro.

Comisia Europeană are răspunderea finală pentru executarea totalității bugetului, pentru a se asigura că fiecare euro cheltuit este înregistrat și justificat.

Mai multe date despre contribuțiile României la bugetul UE și despre fondurile pe care le-a primit:

https://www.mfinante.gov.ro/documents/35673/920747/BFN31iulie2022.pdf?trk=public_post_comment-text
https://www.consilium.europa.eu/en/infographics/2023-eu-budget-main-areas/?trk=public_post_comment-text
https://www.consilium.europa.eu/en/policies/the-eu-budget/eu-annual-budget/2023-budget/

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Cum se vede România de la Bruxelles? Europarlamentarul Dragoș Pîslaru: „Este privită ca un mare paradox, o țară a contrastelor, alegând foarte des să stea în defensivă”

EXCLUSIV VIDEO | PNRR, oportunitate istorică sau eșec pentru România? Fost comisar european: „Nu știu ca vreo altă țară să fi introdus în PNRR problema pensiilor, atributul suveran al oricărui stat”