Dacă e ceva să crească în România în ultimii ani, în afară de inflație, acela este numărul secretarilor de stat, adică angajați ai aparatului guvernamental a căror datorie este să îndeplinească sarcinile delegate de către miniștri. Criteriile de numire nu sunt copleșitoare, în schimb avantajele sunt puțin zis consistente.
Românii au peste 200 de secretari de stat, posturi pentru care nici măcar nu este obligatoriu să aibă studii superioare. Criteriile care trebuie îndeplinite pentru a ocupa această funcție sunt minime, nu e nevoie nici de expertiză în domeniul pe care îl acoperă respectivul minister: să fii domiciliat sau să ai reședința în România, să nu fi fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, a infracțiunilor de corupție, trafic de droguri, criminalitate organizată sau terorism.
În 2010, la ieșirea din criză și a PSD de la Guvernare, Emil Boc făcea prima reformă a secretarilor de stat, iar din 100, numărul lor a fost redus la 50, însă de atunci numărul lor a mers în sus, arată o analiză a publicației Europa Liberă România.
Guvernul Boc 2, numit în 23 decembrie 2009, avea 17 membri, cu tot cu premier și vicepremier fără portofoliu.
Actualul Executiv, Guvernul Ciucă, numit în noiembrie 2021, are 22 de membri, printre care premierul, un vicepremier fără portofoliu și unul cu portofoliu.
Cum cu miniștri mai mulți vin și mai mulți adjuncți, și numărul secretarilor de stat a crescut.
Conform unei analize făcute de reporterii Europa Liberă, în martie 2023, România are peste 200 de secretari de stat, directori sau membri în consiliile de administrație cu rang de secretar de stat, ori persoane din conducerea serviciilor de informații care au și ele rang de secretar de stat.
Un secretar de stat este demnitar și are o serie de avantaje.
Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii, a confirmat recent, indirect, amploarea cheltuielilor statului cu un demnitar pe acest post, atunci când a reacționat la criticile unei părți a presei cu privire la modelul său de telefon.
„Nu încasez bani de chirie, ca demnitar, deși am CI de Craiova, deci aș avea dreptul, pe motiv că soția are un apartament în rate, în București, dar care, până în 2047, e al băncii.
Nu folosesc mașina de serviciu, o Dacia, să merg la Craiova, așa cum am dreptul, ci merg cu mașina personală, când merg.
Nu am abonament de telefonie de serviciu, ci personal.
Am mers în state non-UE, de la R Moldova, SUA si Turcia si am plătit din banii mei factura telefonică care a fost de mii de lei.
Am avut telefon/aparat personal de la numire – decembrie 2021 – până în ianuarie 2023, când mi s-a stricat.
În ianuarie 2023 am primit un telefon/aparat de serviciu, la cerere, recunosc, dintre multele achiziționate de minister, că mi se stricase al meu, nu de alta. Îl dau înapoi când plec din funcție.
Azi m-a sunat o parte a presei că de ce am telefon “de nabab”! Un banal iPhone.
Dacă într-un telefon al unui demnitar (doar al meu din cei 300) stă statul român, luni dimineața îl predau.
Și de atunci să mă căutați pe fix, fax și telex!
O să îmi iau Samsung pe banii mei, o să schimb numărul, iar cine are treabă cu mine rămâne cu telexul!
L.E.: dispar miliarde din țara asta, dar problema e că am eu un amărât de telefon!”, a scris Cristian Vasilcoiu pe Facebook.
Legea este destul de permisivă atunci când e vorba despre criteriile de numire a secretarilor de stat. Conform Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, Guvernul are un Secretariat General condus de secretarul general al Guvernului, care poate avea rang de ministru, ajutat de unul sau mai mulţi secretari generali adjuncţi, care pot avea rang de secretar de stat, numiţi prin decizie a Primului ministru.
Conducerea ministerelor se exercită de miniştri, iar în activitatea de conducere a ministerului ministrul este ajutat de unul sau mai mulţi secretari de stat, potrivit hotărârii Guvernului de organizare şi funcţionare a ministerului. Secretarii de stat exercită atribuţiile delegate de către ministru, se arată în lege.
Potrivit analizei citate, numirile sunt de cele mai multe ori politice, fiind mai degrabă o recompensă pentru serviciile aduse. Secretarii de stat sunt strâns legați de organizațiile județene ale partidelor din care provin. Mai mult, funcția de secretar de stat nu vine cu restricții privind alte drepturi financiare, astfel că mulți dintre cei care o ocupă obțin venituri din participarea în consiliii de administrație sau la alte instituții, majoritatea tot de stat.