EXCLUSIV | Cât de grav a ajuns consumul de droguri în școli. ”Combină medicamente cu alcool. La 13-14 ani ajung la spital după stupefiante în exces”

Datele din ultimul raport al Agenției Naționale Antidrog arată o situație alarmantă: vârsta debutului în consumul de substanțe interzise a scăzut la 13 ani și tot mai mulți elevi de 16 ani consumă diverse tipuri de droguri, de multe ori chiar medicamente combinate între ele și consumate cu alcool, în speranța unor senzații din ce în ce mai intense. 

Traficanții reușesc tot mai ușor să își distribuie drogurile în rândul elevilor. Anchetatorii bucureșteni au prins luni o grupare de traficanți care distribuia droguri de mare risc în licee din București. La percheziții s-au găsit cantități impresionante de canabis, cocaină și ketamină, dar și o mulțime de medicamente. Operațiunea denumită ”Meduza” a dus la cel mai mare dosar de trafic de droguri în școli de până acum.

Șeful Serviciului Antidrog din București, Cătălin Țone, spune că tinerii cercetați în ”operațiunea Meduza” au consumat medicamente cu „conținut stupefiant” care au fost deturnate din farmacii, pastile care, în combinație cu alcool, creează ”adevărate dezechilibre în dezvoltarea neuronală și comportamentală”.

Radu Țincu, medic primar în cadrul Secției de Terapie Intensivă – Toxicologie a Spitalului Floreasca din București, a vorbit, pentru Gândul, despre efectele dezastruoase pe care le pot avea drogurile asupra sănătății tinerilor. Acesta a precizat că din ce în ce mai mulți tineri ajung la spital în urma consumului de stupefiante.

„Din păcate există o creștere a numărului de tineri care recurg la substanțe stupefiante. Vârsta de consum a scăzut enorm de mult. Discutăm de tineri de 13-14 ani care au ajuns la spital cu intoxicații acute după ce consumă în exces astfel de substanțe”, a spus Radu Țincu.

„Substanțele consumate de tineri pot duce la comă și chiar la stop respirator”

Radu Țincu spune că a observat o diversificare a tipului de consum în rândul tinerilor, substanțele sunt amestecate nu doar între ele, ci consumate și concomitent cu alcool.

Tinerii amestecă aceste substanțe între ele, le amestecă și cu alcoolul sau cu alte medicamente de uz psihiatric, pentru a obține senzații din ce în ce mai intense. Această combinare a substanțelor creează premisele unei supradoze cu semne de toxicitate sau potențarea reciprocă a acestor medicamente poate să determine instalarea stării de comă și uneori chiar a stopului respirator.

Există o constatare personală pe care am făcut-o legată de lipsa de informare. Cu toate că trăim în epoca digitalizării și tinerii au acces la informație, foarte mulți dintre acești tineri au informații eronate cu privire la substanțele utilizate. Mulți dintre ei se informează din zone nesigure sau unde informațiile sunt parțial corecte. Cred că este nevoie de programe educaționale în școli încă din ciclul primar, pentru a-i învăța pe tineri cu privire la riscurile la care se expun atunci când recurg la aceste substanțe, riscuri care pot să aibă efecte pe termen lung”, a afirmat medicul.

„Trebuie să întârziem cât mai mult utilizarea unor substanțe care acționează la nivelul creierului”

Radu Țincu subliniază faptul că un consum al drogurilor în perioada adolescenței modifică funcționarea normală a creierului și poate determina tulburări de comportament sau tulburări psihiatrice, uneori ireversibile.

„Trebuie să întârziem cât mai mult posibil utilizarea unor substanțe care să acționeze la nivelul creierului. Controlul total nu există nicăieri în lume. Țările reacționează în mod diferit, însă cel mai important lucru, dincolo de a te lupta cu traficanții de droguri, este să crești gradul de educație sanitară al populației, pentru că, până la urmă, țările unde fenomenul este mai stăpânit, este stăpânit și din perspectiva unei educații a populației, astfel încât numărul de tineri care doresc să folosească astfel de substanțe a devenit mai mic, pentru că ei au început să conștientizeze riscurile la care se expun.

În România, există foarte multe substanțe de sinteză, există așa-zisele etnobotanice. Toate aceste substanțe de sinteză au toxicitate mult mai mare. Prin faptul că sunt mai ieftine, că nu există suficiente informații, tinerii pot să cadă ușor în capcana utilizării lor și, din păcate, cu efecte mult mai grave asupra sănătății.

Există două paliere de a controla fenomenul. Unul este legat de partea legislativă și de autoritățile competente, care să reducă traficul de substanțe stupefiante, și al doilea pilon, cel mai important, este această educație. Însă trebuie să știm și să fim conștienți că educația nu are efecte imediate. Este nevoie de o perioadă de câțiva ani pentru a putea să obținem anumite rezultate. Cred că, de multe ori, se pierde din vedere importanța acestor programe de educație, pentru că nu au efecte imediate”, a mai spus Radu Țincu, pentru Gândul.

Medicul a precizat că spitalele colaborează atât cu Agenția Națională Antidrog, cât și cu centrele de dezintoxicare.

„Există o colaborare interinstituțională între spital, Agenția Națională Antidrog și centrele de dezintoxicare. Însă, dacă mă întrebați, mai există un deficit pe care România îl înregistrează legat de ce facem cu acești tineri după ce ies din spital sau după ce ies din centrele de dezintoxicare.

Este nevoie de programe integrate ca ei să fie cuprinși în aceste programe de reintegrare socială, unde să poată să desfășoare activități de psihoterapie, să fie evaluați periodic de medici și psihiatri timp de patru, șase, opt luni de zile, în funcție de tipul dependenței, pentru că, în absența acestor programe de reintegrare socială, tinerii au un procent foarte crescut de recădere și, odată ce ies dintr-un centru de dezintoxicare, se reapucă de obiceiul adicției care i-a adus acolo”, a mai spus medicul Radu Țincu.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Consumul de droguri în rândul elevilor, un fenomen scăpat de sub control? Directorul Agenției Antidrog: ”Sunt tot felul de substanțe la îndemâna copiilor, combinații de medicamente care pot crea senzații halucinogene”

EXCLUSIV VIDEO | Medicul Radu Țincu: „A scăzut foarte mult vârsta consumatorului de droguri, copii de 12-13 ani ajung la spital cu supradoze. Este absolut necesară introducerea screening-ului toxicologic la începerea anului școlar”