EXCLUSIV | „Cartoful fierbinte” din PNRR. Cât plătește România pentru cei 200.000 de „speciali” Analist: „Riscăm să spulberăm o șansă istorică”

România s-a angajat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), să reformeze pensiile speciale, valoarea acestora reprezentând aproximativ 1% din PIB. Ceea ce, la acel moment, părea un deziderat binevenit și acceptat tacit de majoritatea oamenilor politici, s-a transformat treptat într-o piesă de rezistență și o amânare continuă care ar putea să coste România trei miliarde de euro, condiționate de această reformă. Reformarea pensiilor speciale – cartoful fierbinte pe care Guvernul Cîțu l-a introdus cu bună-știință în jaloanele din PNRR – stârnește, în aceste zile, discuții aprinse, strategii și calcule la sânge pe scena politică românească.

Comisia Europeană a cerut României, prin intermediul unei scrisori, scăderi concrete și reale de pensii la magistrați și militari, în condițiile în care, în forma actuală, legea nu îndeplinește angajamentul luat de România prin PNRR, acela de a trece pensiile speciale pe sistemul contributivității și de a reduce inechitățile grave, atât cele legate de vârsta de pensionare mult prea redusă, cât și de cuantumurile prea ridicate și nejustificate.

Legea pentru reforma pensiilor speciale era prevazută, conform jaloanelor asumate, să fie depusă în Parlament în 2022, însă, până acum, acest lucru nu s-a întâmplat.

În acest context, Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (PNL), a spus, miercuri, că Guvernul şi Coaliţia de guvernare trebuie să-şi asume consecinţele reformei sistemului de pensii, mai ales cele speciale, precizând că există pericolul destabilizării unor domenii de „importanţă strategică naţională”.

Ministrul Marcel Boloș a mai precizat că nu este „un lucru de joacă”, adăugând că dacă se ia decizia „radicală” de reformare a sistemului de pensii speciale, „atunci trebuie, în egală măsură, asumată şi consecinţa migrării forţei de muncă sau a destabilizări acestor mari servicii publice de care România are nevoie”.

Printre beneficiarii de pensii de serviciu se numără influente categorii profesionale: judecătorii, procurorii, militarii, polițiștii, angajații din serviciile secrete.

Analist: „România riscă miliardele de euro de la Bruxelles pentru pensiile a 8.000 de privilegiați”

În momentul de față, cei 200.000 de pensionari speciali costă România undeva la 12 miliarde de lei. La un simplu calcul, în următorii zece ani, suma se va tripla, în condițiile în care legile speciale vor permite pensionarea la vârste „precoce” a multora dintre cei care vin din urmă.

Analistul financiar Adrian Negrescu a spus, pentru Gândul, că România riscă miliardele de euro pe care le-ar primi de la Bruxelles pentru pensiile a aproximativ 8.000 de privilegiați.

Adrian Negrescu susține că, din cei 200.000 de oameni care au pensii speciale, aproape 8.000-10.000 dintre ei beneficiază de pensii între 15.000 și 19.000 de lei, adică mai mari decât salariul.

Dintre ei, 4.000 sunt din magistratură. Sunt foarte mulți din SRI, avem 12.000 de pensionari în SRI, cu pensie medie de 5.000 de lei. Avem peste 200 de generali și cadre cu funcții extrem de imporatante din MApN și mai avem inclusiv o serie de oameni care ocupau funcții de răspundere în MAI și care au, de asemenea, pensii foarte, foarte mari.

Pentru un număr foarte mic de români, practic, riscăm să spulberăm o șansă istorică din punct de vedere economic pentru România.

Nu se pune problema ca sistemele de Interne și MApN să rămână fără oameni, pentru că avem în continuare foarte mulți angajați care nu sunt în situația de a ieși la pensie, nici măcar în următorii zece, ca să nu mai vorbim de 15 ani.

Este o falsă idee indusă opiniei publice, pentru a încerca să vezi privilegiile unor generali, a unor cadre de conducere, care, atenție, mulți dintre ei în continuare beneficiază și de pensie, și de salariu, pentru că au ieșit la pensie la vârste «precoce», 40-50 de ani și ghiciți unde s-au angajat? Tot la statul român.

Cred că este timpul să eliminăm aceste privilegii, această posibilitate de a avea în același timp și pensie și salariu plătit de statul român și de a ieși la pensie la 40 și ceva de ani, în condițiile în care în multe domenii abia atunci capeți experiența necesară pentru a avea o expertiză”, explică Adrian Negrescu.

„S-ar putea să nu mai avem cu ce să plătim pensiile în orizontul următorilor 15 ani”

Analistul financiar susține că, în următorii 10-15 ani, ar putea să fie o problemă majoră cu pensiile, în condițiile în care se vor pensiona 1,7 milioane de români, acei așa-numiți ”decreței”.

În opinia analistului, este nevoie ca România să elimine odată pentru întotdeauna aceste privilegii, care costă foarte scump, și autoritățile să gândească în perspectivă, la oamenii care nu beneficiază de aceste pensii speciale.

„În esență, Banca Mondială ne spune să aducem toate pensiile sub aceeași umbrelă și să le plătim din același buget, și să introducem un criteriu esențial, cel legat de contributivitate.

Chiar și militarii, chiar și cei din Ministerul de Interne primesc un salariu și plătesc taxe pentru acel salariu. De ce să nu aibă același timp de taxare ca și medicii, ca și profesorii, ca și simpli angajați?

Pe de altă parte, Banca Mondială ne spune să eliminăm aceste privilegii legate de vârsta prematură la care ies la pensie unii angajați și să ne gândim puțin în perspectivă. În următorii, 10-15 ani, noi vom avea o problemă reală, majoră, cu pensiile în condițiile în care vor ieși la pensie 1,7 milioane de români, decrețeii.

Astfel încât, dacă nu punem acest sistem de pensii pe un cadru foarte, foarte clar, legat de contributivitate, s-ar putea să nu mai avem cu ce să plătim pensiile în România în orizontul următorilor 15 ani.

În momentul de față, cei 200.000 de pensionari speciali ne costă undeva la nivel de 12 miliarde de lei, dar să nu uităm că în următorii 10 ani, suma se va tripla, în condițiile în care mulți dintre ei vor ajunge la vârsta de pensionare ridicolă pe care legile speciale au promovat-o„, a afirmat analistul financiar.

Europarlamentar: „Comisia a spus că legea nu îndeplinește angajamentul luat de România prin PNRR”

Europarlamentarul Alin Mituța a spus, pentru Gândul, că este regretabil faptul că interesul pensionarilor speciali primează asupra interesului mai larg al societății.

„Lucrurile sunt foarte clare: România și-a asumat prin PNRR reforma pensiilor speciale, care pensii atârnă foarte greu la bugetul național, reprezentând aproape 1% din PIB. Deja legea pentru eliminarea pensiilor speciale era prevazută, conform jaloanelor asumate, să fie depusă în Parlament în 2022, iar lucrul acesta nu s-a întâmplat. Acum, guvernul a venit totuși cu un proiect de lege, dar care aduce doar modificări cosmetice la sistemul pensiilor speciale, lucru care a fost criticat dur de Comisia Europeană.

Practic, Comisia a spus că, în forma actuală, legea nu îndeplinește angajamentul luat de România prin PNRR, de a trece pensiile speciale pe sistemul contributivității și a reduce inechitățile grave, atât legate de vârsta de pensionare mult prea redusă, cât și de cuantumurile prea ridicate și nejustificate. 

Deja Guvernul este în întârziere cu acest jalon, așa încât Comisia a cerut ca legea să nu fie adoptată în forma actuală, ci să fie modificată cat mai repede, pentru a respecta cele agreate în PNRR. Din păcate, reacția reprezentanților Guvernului este că, mai degrabă, preferă să piardă cele 3 miliarde de euro condiționate de această reformă, decât să își respecte angajamentele și să facă schimbările la care România s-a angajat,” susține Alin Mituța.

Europarlamentar: „Trebuia să ne gândim bine înainte de a depune PNRR la Comisia Europeană”

Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european, a spus, pentru Gândul, că PNRR se poate renegocia până la 30 aprilie, dar numai în privința subiectelor care țin de consecințele războiului din Ucraina.

Corina Crețu precizează că reacția Comisiei Europene legată de veniturile speciale nu convine nimănui, mai ales înainte de alegeri, însă susține că, în acest caz, Guvernul este cel care și-a asumat, prin PNRR, reformarea pensiilor speciale și trebuie să îndeplinească aceste puncte.

Fostul comisar european a subliniat că, în cazul în care Guvernul consideră că „prețul” politic este unul prea mare,  va pierde o parte din finanțarea PNRR, valoarea urmând să fie calculată de Comisia Europeană.

„În mod normal, problema pensiilor este atributul suveran al fiecărui stat membru și, tocmai de aceea, alte state membre nu au pus acest subiect în Legea pensiilor. PNRR se poate renegocia până la 30 aprilie, dar numai pentru chestiuni legate de consecințele războiului din Ucraina. Și acum, sigur, situația a explodat pentru că a doua tranșă este blocată, iar în presa română a apărut acea scrisoare trimisă de Comisia Europeană către România care solicită autorităților de la București, pentru îndeplinirea jalonului, modificarea actualului proiect de lege, privind pensiile speciale ale militarilor, magistraților, diplomaților, considerând că este o inechitate foarte mare față de celelalte categorii de salariați.

Practic, se precizează că, în cazul magistraților, este nevoie de creșterea duratei serviciului și un cuantum al pensiei mult mai mic decât în prezent. Din contră, Comisia Europeană încurajează statele membrele să țină magistrații cât mai mult în sistem, ceea ce înseamnă o vechime necesară ieșirii la pensie. Este un subiect foarte sensibil, dar trebuia să ne gândim și mai bine înainte de a depune la Comisia Europeană Planul Național de Redresare și Reziliență.

Sigur că, atunci când este vorba de a le lua unor oameni niște drepturi pe care le-au dobândit și pe care le considerau de neatins, acest lucru creează tensiuni în societate. Sigur că această reacție a Comisiei Europene legată de veniturile speciale nu convine nimănui, mai ales înainte de alegeri. Dar Guvernul român este cel care și-a asumat, prin PNRR, reformarea pensiilor speciale și atunci trebuie să le și îndeplinească.

Experții comisiei evaluează, la fiecare jalon, dacă România sau altă țară și-a îndeplinit planurile pe care singură și le-a propus. În acest caz, dacă Guvernul român consideră că prețul politic este prea mare, probabil că va pierde o parte din finanțarea PNRR și valoarea acesteia va fi calculată de Comisia Europeană”, susține europarlamentarul Corina Crețu.

Flexibilitate spre zero a Comisiei Europene când vine vorba de PNRR

Marcel Boloș, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a atras atenția că există deja ţări care au renunţat la unele reforme solicitate de Comisia Europeană, deoarece flexibilitatea acesteia „tinde despre zero” când vine vorba de PNRR.

Ministrul a precizat însă că acest lucru poate să se întâmple, punctând însă că nu este decizia Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a ministerelor de linie, ci este o hotărâre care tebuie luată la nivel de Coaliţie, fiind un proiect de ţară al României.

„Conţinutul jalonului din PNRR este foarte greu, presupune decizii radicale în ceea ce priveşte reforma pensiilor speciale, pentru că de aici trebuie să pornim. Avem cele două criterii. Primul, cel legat de sustenabilitate, este un criteriu în care trebuie să arătăm că volumul de cheltuieli publice generate de acest proiect de lege este sustenabil pe termen lung.

Aceasta este cerinţa de bază numărul unu. Și mai avem cerinţa de bază numărul doi, cea referitoare la criteriul de contributivitate. Aici, din nou, trebuie să avem fundamentat foarte riguros, pentru că noi avem două sisteme publice, aş spune, poate, impropriu: sistemul de pensii general şi sistemul de pensii speciale”, a afirmat Marcel Boloş.

Ministrul a subliniat că România trebuie să fie foarte atentă când va trimite la Comisia Europeană proiectul de lege privind pensiile speciale adoptat, menţionând că ceea ce este scris în PNRR este literă de lege, iar „flexibilitatea Comisiei Europene tinde spre zero”.

Să nu uităm că judecata Comisiei Europene este raportată la ceea ce este scris în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Şi eu am fost la început foarte optimist şi am încercat să găsesc soluţii pentru ceea ce există în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, însă realitatea mi-a dovedit: Comisia nu face nici la stânga, nici la dreapta. Flexibilitatea comisiei tinde despre zero. Îmi pare rău că trebuie să spun acest lucru, dar este un adevăr şi vreau să înţelegem cu toţii că ce este scris în Planul Naţional de Redresare şi Rezidenţă, este literă de lege”, a mai spus Marcel Boloș.

Ministrul a menționat că orice reformă va fi decisă în Coaliție și în Guvern, trebuie foarte bine analizată, cu toate avantajele și consecințele lor.

Totuşi, este un proiect de ţară şi o strategie de ţară Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar dacă vedem că anumite consecinţe ale deciziilor nu sunt asumate sau o reformă produce efecte nedorite care nu pot fi gestionate (…) am spus că sunt deja ţări care au renunţat.

Bulgaria a renunţat la decarbonizare, Lituania la reformele fiscale, şi nu spun că aşa trebuie să facem şi noi, spun doar că fiecare reformă trebuie să fie analizată cu plusurile şi minusurile pe care le are şi cu consecinţele acestor reforme asumate de către Guvern şi Coaliţia de guvernare. Aceste lucruri nu pot fi pe umerii, să zicem, ai ministerelor de linie sau coordonatorilor de reformă. E o decizie care trebuie luată la nivel de Coaliţie, fiind un proiect de ţară al României”, a punctat ministrul Boloş.

„Nu se pierde niciun leu, singurii bani pierduți sunt cei cu care s-au cumpărat milioane de vaccinuri”

Marcel Ciolacu, președintele PSD, a afirmat joi că există, într-adevăr, nereguli cu privire la aceste pensii, dar a punctat că angajații din Armată nu au pensii speciale și că, în acest caz, trebuie să existe o pliere pe realitățile existente, făcând referire la războiul din Ucraina.

Liderul PSD a recunoscut însă că s-au făcut abuzuri privind pensiile speciale, dând ca exemplu cazul magistraților.

„Știți și dumneavoastră că există un raport al Băncii Mondiale, foarte corect. Când faci o reformă trebuie să ții cont de realitățile care există.

România are un război la frontieră. Eu am spus și spun în continuare: Armata nu are pensii speciale. 22 de state au legi speciale pentru pensiile Armatei, Franța, Germania, Belgia, abordarea în UE e cu legi speciale pentru ordine publică și apărare. Vrem să fim noi, România altfel?

Eu nu spun că unele pensii nu sunt mai mari decât salariile. Aceste lucruri sunt corectate prin lege. Legea e pentru viitor. Nicio lege nu se dă pentru trecut. Comisia Europeană ne cere o lege pentru viitor. 

S-au făcut abuzuri. Nu poți să lucrezi o zi, să fii magistrat și să ai la pensie sute de milioane. S-a făcut corectura prin lege, pe viitor. Nu se pierde niciun leu, singurii bani pierduți sunt cei cu care s-au cumpărat milioane de vaccinuri”, a spus Ciolacu.

„Avem un PNRR care a fost ținut ascuns, semnat de anumiți miniștri și trimis la Bruxelles”

Președintele PSD a criticat prevederile trecute în Planul Național de Redresare și Reziliență. Fără să puncteze direcția clară spre care va merge România în ceea ce privește reformarea pensiilor speciale, Marcel Ciolacu a afirmat că, la acest moment, nu sunt întârzieri care privesc reformele prevăzute în PNRR.

”Am înțeles că acum nimeni nu mai dă nicio explicație cu ce au trecut în PNRR. În continuare cred că e datoria mea să vin să explic. Nu suntem întârziați, nici cu termenul depășit. Până acum, abordarea în ceea ce privește pensiile speciale a fost una electorală. Reforma pensiilor a fost în cererea trei de plată. Noi ne aflăm în perioada în care se trec aceste reforme prin plen sau Parlament, să fie aprobate și să fie modificate dacă e cazul. (…)

Eu știu că avem un PNRR care a fost ținut ascuns, semnat de anumiți miniștri și trimis la Bruxelles. În acest moment, am avut o întâlnire – nu secretă, nici măcar discretă – cu toți miniștrii de resort, pe această temă”, a mai spus Ciolacu.

„Decizia și discuțiile cu Comisia trebuie să fie unele foarte echilibrate”

Președintele PSD a mai spus că România nu poate să aplice „ad literam” măsurile de reformă a pensiilor speciale asumate în PNRR, deoarece acest lucru ar „depopula” ministerele Apărării, de Interne, Justiția și serviciile secrete și ar afecta astfel activitatea acestor instituții, în condițiile în care țara noastră are în prezent „un conflict la frontieră”.

E o discrepanță mare între practica din Uniunea Europeană, mă refer la pensiile magistraților, la pensiile din apărare, ordine publică, siguranță națională și ce ne-am asumat noi în PNRR. Decizia și discuțiile cu Comisia trebuie să fie unele foarte echilibrate. Dacă, în acest moment, noi luăm ad literam ce ne-am asumat în PNRR, depopulăm Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Justiția, toate serviciile din România”, a spus președintele PSD, într-un interviu la Europa FM.

Cum au devenit pensiile speciale „coșmarul” politicienilor

Printre reformele pe care statul român și le-a asumat prin semnarea Planului Național de Redresare și Reziliență se numără și cea privind reducerea decalajelor dintre pensiile bazate exclusiv pe contributivitate și cele de serviciu, așa-zisele pensii „speciale”.

O lege privind reformarea acestor tipuri de indemnizații a fost depusă încă din decembrie 2022, de către ministrul social-democrat al Muncii, Marius Budăi. Proiectul nu rezolvă însă problemele invocate de Comisia Europeană, fiind nevoie de refacerea acestuia, mai ales în ceea ce privește respectarea principiului contributivității.

Deși, la nivel declarativ, politicienii români au promis de nenumărate ori că vor reforma modul de calcul al pensiilor speciale, o lege cu efecte concrete și reale a lipsit.

Ce prevede Jalonul 215 din PNRR, legat de reforma pensiilor speciale

Prin jalonul 215 din PNRR, România s-a angajat să facă reforme care să aducă modul de calcul al pensiilor speciale la formule asemănătoare cu cele din sistemul general de pensii.

• Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate.
• Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.
• Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții.
• Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare.

Banca Mondială, despre inechitățile generate de pensiile speciale

Într-un raport al Băncii Mondiale privind reforma pensiilor „speciale”, sunt indicate numeroase inechități între indemnizațiile pe care pensionarii români le primesc. Una dintre ele se referă la faptul că pensiile de serviciu reprezintă un procent mult mai mare din salariu, comparativ cu cele bazate exclusiv pe contributivitate.

Banca Mondială, consultantul însărcinat în acest demers, a recomandat ca toate pensiile să țină cont de contributivitate, nicio pensie să nu mai depășească salariul din timpul serviciului, iar vârsta de pensionare pentru cele șase tipuri de beneficiari de pensii speciale din România să crească treptat de la 60 la 65 de ani.

Pentru judecători și procurori, Banca Mondială a recomandat revizuirea dreptului de a se pensiona la orice vârstă, dacă au cel puțin 25 de ani de activitate profesională. Cerința de 25 de ani ar trebui să fie crescută treptat până la 30 de ani și ar trebui introdusă o prevedere privind vârsta minimă de pensionare.

Curtea Constituțională, decizie privind pensiile speciale

Vestea privind o posibilă reformare a pensiilor speciale i-a îngrijorat și chiar alarmat pe beneficiarii direcți ai acestora. Au apărut imediat și reacțiile, atât printre angajații Ministerului de Interne, cât și printre magistrați, mulți optând pentru pensionare.

Reforma pensiilor speciale vine în coliziune cu deciziile Curții Constituționale. Mai exact, CCR a decis, în 15 decembrie 2022, că obligația de a plăti contribuții de sănătate pentru pensiile de stat mai mari de 4.000 lei este neconstituțională. Așadar, veniturile „specialilor” nu pot fi micșorate.

În motivarea hotărârii, Curtea Constituțională arată însă că nici o pensie aflată în plată, fie ea de serviciu sau bazată pe contributivitate, nu poate fi micșorată prin aplicarea unor taxe, impozite sau contribuții.

”Diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributivă sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afectează dreptul la pensie privit lato sensu. Dacă în jurisprudența Curții s-a statuat deja că suspendarea plății pensiei (indiferent că pensia este contributivă sau de serviciu) pe perioada realizării unor venituri de altă natură constituie o afectare a dreptului fundamental la pensie, cu atât mai mult diminuarea pensiei prin prelevarea unei contribuții (fie și ea direcționată către bugetul FNUASS) pe o perioadă nedeterminată în timp (practic permanentă) reprezintă o afectare a acesteia.

Rezultă, astfel, că ordonanța de urgență nu poate diminua cuantumul pensiei aflate în plată, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuții, pentru că o asemenea măsură conduce la o diminuare inevitabilă a cuantumului pensiei. Or, afectarea dreptului fundamental la pensie se poate realiza prin cel puțin două modalități: încetarea sau suspendarea plății pensiei și diminuarea cuantumului său.

În măsura în care Guvernul apelează prin intermediul ordonanței de urgență la unul dintre aceste două elemente afectatoare ale dreptului, respectiva măsură afectează dreptul la pensie prevăzut de art.47 alin.(2) din Constituție, fiind, astfel, contrară art.115 alin.(6) din Constituție”, se arată în motivarea CCR.

Comisia Europeană nu uită de „specialii” României

Comisia Europeană cere autorităților de la București să modifice radical actualul proiect de lege privind pensiile speciale ale militarilor, magistraților, diplomaților și ale altor categorii profesionale.

Mai exact, oficialii de la Bruxelles arată că proiectul ar face doar economii ”foarte limitate”, lucru care nu rezolvă însă principiul echității. În scrisoare este precizat faptul că pensiile militare ar trebui diminuate prin scăderea așa-numitei ”rate de înlocuire”, în timp ce, în cazul magistraților, este nevoie de creșterea duratei serviciului și un cuantum al pensiei mai mic decât în prezent.

Mai precis, Comisia Europeană sugerează că, în cazul pensiilor militare rata de înlocuire a veniturilor să fie de 45%, iar baza de calcul să fie raportată la veniturile din întreaga carieră.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Magistrații nu vor să piardă pensia mai mare ca salariul, care ajunge la zeci de mii de lei lunar. Peste 100 de judecători și procurori au cerut pensionarea în octombrie, de cinci ori mai mulți într-o lună și o treime din tot anul

EXCLUSIV | Val de cereri de pensionare din Ministerul Afacerilor Interne. Câți polițiști au cerut să iasă din sistem înainte de schimbarea condițiilor

Dorește PNL, în mod real, rezolvarea problemei pensiilor speciale?

Marcel Ciolacu, despre pensiile speciale: „Nu poți să lucrezi o zi, să fii magistrat și să ai la pensie sute de milioane. S-au făcut abuzuri!”