Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor a trecut de prima etapă a procesului legislativ. Principalele prevederi – DOCUMENT

Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, un proiect de lege – mamut, care își propune că reunească și să armonizeze prevederile celor trei acte normative care reglementează domeniile, a fost aprobat, miercuri, de Executiv, și va fi trimis spre dezbaterea comisiilor de specialitate ale Parlamentului. Gândul a consultat documentul guvernamental și prezintă principalele prevederi care vor influența direct activitatea dezvoltatorilor, dar și viața românilor obișnuiți care trebuie să meargă la autorități pentru avize de construire.

Proiectul de Lege privind Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor a fost aprobat în ședința de Guvern de miercuri, după ce a fost elaborat, pus în dezbatere publică și înaintat Cabinetului Ciucă de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Este cel mai important act normativ în construcții din ultimii 20 de ani, care eficientizează și simplifică procesele de avizare, autorizare și monitorizare în domeniile urbanismului, amenajării teritoriului și construcțiilor, a explicat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Potrivit oficialului, Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor este o lege extrem de așteptată de domeniile de specialitate, și nu numai, care codifică 17 acte normative diferite în vigoare.

„Practic, se încearcă unirea celor trei legi importante care guvernează azi domeniul construcțiilor – Legea 350, urbanismul, Legea 50, autorizarea și Legea 10, calitatea –  într-un singur cod, pentru a fi și mai ușor de înțeles și mai practic”, explica Paul Racoviță, inspectorul general al Inspectoratului de Stat în Construcții, într-un interviu din luna decembrie pentru GÂNDUL EXCLUSIV.

Astfel, în forma actuală, actul normativ ar permite emiterea de autorizații de construcție mult mai repede și cu mai puțină birocrație, astfel că termenul de emitere, care, astăzi, în practică, poate ajunge și la un an, va fi redus la 65 zile, spune oficialul MDLPA.

Odată aprobat de Guvern, proiectul de lege este trimis în Parlament, unde va intra in dezbaterea ambelor camere, care îl pot amenda, apoi va fi apoi trimis în forma adoptată de Legislativ spre promulgare, la Palatul Cotroceni, și va intra în vigoare la trei zile de publicarea în Monitorul Oficial.

Impactul asupra economiei și mediului de afaceri

Proiectul de lege privind Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, prescurtat de specialiști CATUC, consultat de Gândul în forma finală aprobată de Executiv, se întinde pe peste 200 de pagini, fiind structurat în cărți, părți, titluri, capitole și secțiuni. Datorită interrelaționării domeniilor amenajarea teritoriului și urbanism, acestea sunt tratate împreună în Cartea I a actul normativ, intitulată „Despre amenajarea teritoriului și urbanism”, iar în Cartea a II a „Despre construcții” au fost incluse prevederi privind domeniul construcții.

În ceea ce privește impactul socioeconomic, nota de fundamentare arată că „o abordare coerentă şi adecvată a reglementărilor în domeniile amenajarea teritoriului, urbanism și construcții, astfel încât acestea sa creeze condițiile unei dezvoltări de calitate a mediului construit şi o protecție a securității juridice a investițiilor proprietarilor/cetăţenilor vor contribui la o mai bună predictibilitate a investițiilor, ceea ce va avea impact pozitiv asupra mediului de afaceri”.

Sistematizarea legislației ce vizează amenajarea teritoriului, urbanismul și autorizarea executării lucrărilor de construcții va avea impact benefic în privința reducerii sarcinilor administrative inclusiv operaționalizarea conceptului de ghișeu unic între autorităţile administrației publice locale, entitățile avizatoare, pentru eliberarea de sarcini administrative inutile, reducerea birocrației, costurilor și riscurilor de corupție. De asemenea, reformele propuse vor conduce la accelerarea realizării investițiilor publice și private, se arată la capitului impact macroeconomic.

Efectele asupra mediului de afaceri sunt estimate ca fiind pozitive, prin asigurarea unei predictiblități a investițiilor și prin reducerea birocrației și a costurilor incidente.

La capitolul impact financiar, se estimează un buget cumulat pentru toate cele 42 de agenții de amenajare a teritoriului și urbanism, numite agențiile ATU, care se propune să fie înființate după intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, este de aprox. 107.832.000 frlei pentru primul an de funcționare (2025) și suma de 99.558.000 de lei /an pentru anii următori.

Schimbările preconizate în construcții și amenajarea teritoriului

Nota de fundamentare a proiectului rezumă principalele modificări și rezultate pe care și le propun inițiatorii, iar forma adoptată de Guvern este atașată integral la finalul articolului:

„Calitatea vieții oamenilor depinde în mod direct de spațiul în care trăiesc zi de zi, de modul în care acesta este planificat și organizat și de modul în care construcțiile sunt proiectate și realizate. Astfel, scopul reformei asumate prin elaborarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor are ca finalitate îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor atât din mediul rural, cât și din cel urban. Prin intermediul Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, reglementările din domeniile amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor precum și prevederile specifice din domeniile conexe (mediu, energie, transporturi, cadastru, proprietate, zone construite protejate și monumente istorice, gestiunea riscurilor naturale şi industriale etc.) vor fi corelate, simplificate, îmbunătățite și reunite într-o structură unitară în cadrul unui singur act normativ clar, coerent, stabil și adaptat realităților contemporane naționale, europene și internaționale, care să contribuie substanțial la:

–              dezvoltarea echilibrată și sustenabilă a teritoriului național;

–              simplificarea și digitalizarea proceselor administrative;

–              calitatea mediului construit și asigurarea dreptului constituțional la un mediu sănătos;

–              echilibrul între interesul general și cel individual, intre interesul public și cel privat;

–              stabilitatea și predictibilitatea mediului investițional și competitivitate economică;

–              implementarea accelerată a investițiilor.

Prin intermediul Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor se propun:

–              un proces major de reformare care să permită o reconcepere și o abordare inovativă a proceselor;

–              debirocratizarea, reducerea numărului de avize și acorduri și a termenelor de emitere a actelor administrative, precum și introducerea unor noi mecanisme care să asigure procese administrative mai eficiente, digitalizate și calitate în construcții;

–              o identificare corectă a actorilor în proces, a rolului și a responsabilităților acestora;

–              o organizare modernă și eficientă a structurilor de specialiate de la nivel județean și local, cu resurse umane competente.

În cadrul proiectului Codului se propune structurarea reglementărilor din domeniile de interes în două părți complementare care împreună vor reglementa cadrul legal, pornind de la amenajarea teritoriului și trasarea de linii strategice directoare, ajungând la planificarea urbanistică operațională, autorizarea executării lucrărilor de construcții până la abordarea întregului ciclu de viață al proiectului investițional în construcții, etapele de derulare ale unei investiții, roluri și responsabilități.

Cartea I. Despre amenajarea teritoriului și urbanism este structurată în șase părți.

Partea I. Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism aduce îmbunătățiri pornind de la nivelul dispozițiilor generale pentru amenajarea teritoriului și urbanism, cu referire la scop, obiective, planificarea dezvoltării locale, inclusiv planificarea investițiilor publice în plan spațial, dreptul de construire și actele necesare construirii.

Titlul privitor la responsabilitatea publică în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, cuprinde diferențiat pe capitole prevederi asupra atribuțiilor fiecărei administrații publice (centrală, județeană și locală) și prevederi asupra instituțiilor cu atribuții în domeniu. În cadrul acestui titlu sunt abordate regimurile și situațiile speciale (ex. municipiul București) și sunt cuprinse reglementări referitoare la informarea, consultarea și participarea publicului la activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism, inițiativa și finanțarea documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism.

Pentru o mai bună interpretare a sensului normelor legale referitoare la documentațiile de amenajarea teritoriului și documentațiile de urbanism, prevederile comune celor două tipuri de categorii de documentații vor fi stabilie într-un titlu distinct.

Partea II . Prevederi și reguli aplicabile pe întregul teritoriu al României cuprinde prevederi privind zonificarea (zonificarea teritoriului și unități teritoriale specifice, delimitarea teritoriului intravilan și extravilan, stabilirea zonelor și peisajelor protejate, riscurile naturale și antropice) și reguli urbanistice de bază (terenuri construibile și neconstruibile, stabilirea folosințelor/utilizării terenurilor, limitele exercitării dreptului de proprietate private).

De asemenea, prevederile aplicabile imobilelor și zonelor cu reglementări speciale sunt grupate în cadrul Părții III sunt tratate separat, prin potențarea principiilor dezvoltării durabile, zonele speciale ce țin de identitatea geografică a României.

În cadrul Părții IV. Regimul operațiunilor urbanistice sunt cuprinse prevederi privind: parcelarea terenurilor și reconfigurarea parcelarului, operațiunile de regenerare urbană, operațiunile de reconversie funcțională, operațiunile de eradicare a habitatului insalubru, alte operațiuni urbanistice și sancțiuni aplicabile în cazul nerespectării prevederilor legale.

Partea V. Regimul autorizării construirii și desfințării construcțiilor, cuprinde dispoziții generale și speciale la nivelul procesului de obținere a autorizațiilor de construire/desființare. Prin proiectul de Cod este propusă o abordare graduală, corectă, coerentă și rezonabilă a procesului de autorizare care ar putea rezolva multe dintre problemele din domeniu, asigurând crearea unor premise mai bune pentru respectarea reglementărilor tehnice și urbanistice, simplificând procedurile pentru lucrări minore și prevenind construcțiile ilegale, creând condițiile creșterii calității în construcții, diminuând semnificativ birocrația și arbitrarul în luarea deciziilor, cu efecte pozitive ȋn domeniul investițional de toate tipurile în România.

Este propusă o diversificare a categoriilor de autorizații ȋn funcție de tipurile de intervenții posibile (construire, amenajare, desființare) și în funcție de locul sau amploarea intervenției (urban /rural/zone construite protejate, etc) și/sau categoria de importanță. Pentru simplificarea procesului și procedurilor de autorizare, pentru anumite cazuri speciale, se propune de asemenea, adoptarea unor proceduri noi, simplificate. În cadrul acestei părți sunt prevăzute lucrările pentru care este posibilă aplicarea procedurii simplificată a notificării transmise autorităților administrației publice locale competente să emită autorizații de construire precum și lucrările pentru care se pot realiza în lipsa oricărei formalități.

Partea VI. Elemente de contencios administrativ specific amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor conține prevederi de contencios administrativ specific amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor. Sunt prevăzute elemente generale privind consecințele anulării sau declarării ilegalității unei documentații de urbanism, consecințele anulării sau declarării ilegalității unei autorizații de construire, prejudicii, reguli de reparare, regimul răspunderii în materia urbanismului și construcțiilor, fapte generatoare de prejudicii, efectele suspendării actelor administrative specifice.

Cartea II. Despre Construcții conține șapte părți.

Partea I. Definirea ariei de cuprindere conține în principal:

–              clasificări ale construcțiilor în funcție de durata de existență, de tipul de utilizare caracteristic și de clasele de consecințe. În funcție de clasele de consecințe în cadrul codului sunt prevăzute 4 clase de consecințe (CC1 – CC4) precum și corespondeța acestora cu actualele categorii de importanță.

–              clasificări ale lucrărilor de construire: lucrări de realizare a construcțiilor noi; lucrări de amenajări; intervenții asupra construcțiilor existente.

Partea II. Criterii de performanță ale construcției conține în principal prevederi privind sistemul calității în construcții, cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor (rezistența mecanică și stabilitatea construcțiilor, securitatea la incendiu, igienă, sănătate și mediu înconjurător, siguranța și accesibilitatea în exploatare, protecția împotriva zgomotului, economia de energie, utilizarea sustenabilă a resurselor) cerințele funcționale și specifice aplicabile construcțiilor,

Partea III. Roluri şi responsabilităţi cuprinde în principal prevederi generale cu privire la roluri și responsabilități pentru factorii implicați în domeniul construcțiilor (beneficiarul, respectiv proprietarul/administratorul, utilizatorul, dezvoltatorul, proiectanții, executanții, factorii cu atribuții de urmărire și control, factorii cu atribuții de avizare și autorizare) și alți factori implicați prevăzuți potrivit proiectului de cod și factori cu atribuții de urmărire și control.

Partea IV. Ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii sunt prevăzute în principal stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții:

–              În etapa de inițiere sunt prevăzute două stadii ale proiectului investițional în construcții:

Stadiul 0 – Definirea strategică;

Stadiul 1 – Definirea temei de proiectare și determinarea fezabilității.

–              În etapa de planificare sunt prevăzute trei stadii ale proiectului investițional în construcții:

Stadiul 2 – Realizarea proiectului de baza;

Stadiul 3 – Autorizarea;

Stadiul 4 – Dezvoltarea tehnică a proiectului.

–              Etapa de realizare a construcției cuprinde stadiul 5 – Execuția construcției.

–              Etapa de încheiere a proiectului investițional în construcții cuprinde stadiul 6 – Predarea construcției.

–              Etapa de exploatare a proiectului investițional în construcții cuprinde stadiul 7 – Exploatarea (utilizarea) construcției.

De asemenea, în cadrul părții IV sunt cuprinse prevederi privind managementul proiectului investițional în construcții (managementul conținutului / scopului proiectului investițional în construcții, managementul calității, managementul costurilor, managementul activităților, managementul riscurilor), gestionarea comunicării, gestionarea resurselor umane.

Partea V. Prevederi privind preluarea riscurilor.

Partea VI. Materiale, produse, echipamente, sisteme, tehnologii cuprinde în principal:

–              prevederi generale privind materialele, produsele, echipamentele, sistemele și tehnologiile de construcții;

–              caracteristici și performanțe aferente materialelor, produselor, echipamentelor, sistemelor și tehnologiilor de construcții;

–              activitatea de reglementare, avizare, certificare, urmărire și control.

Partea VII. Sancțiuni cuprinde prevederi privind contravențiile și infracțiunile la regimul construcțiilor, măsuri complementare, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor.

Principalele reforme din CATUC

Principale reforme introduse prin proiectul Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor

În cadrul Cărții I. Despre amenajarea teritoriului și urbanism, reformele vizează:

–              Planificarea echilibrată a dezvoltării teritoriului

În cadrul proiectului Codului a fost propusă simplificarea sistemului de strategii și planuri de amenajare a teritoriului și urbanism pentru asigurarea corelării dintre acestea. Totodată, au fost clarificate tipurile de documentații obligatorii și opționale, pornind de la nivel național, regional, județean până la nivel local.

Un exemplu în acest sens, este propunerea de eliminare a Planului de Amenajare a Teritoriului Regional, care în practică s-a dovedit un instrument foarte puțin utilizat. De asemenea s-au adus precizări cu privire la posibilitatea autorizării directe în baza Planul de Amenajare a Teritoriului Județean (PATJ) întărindu-se rolul acestuia și a fost clarificătă relația cu strategiile sectoriale și cu abordarea bazată pe dezvoltare durabilă.

De asemenea, secțiunile Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) au fost regândite și sistematizate în vederea actualizării acestora la actualul context și la viziunea actuală în ceea ce privește direcțiile de organizare și dezvoltare a teritoriului.

–              Îmbunătățiri ale reglementărilor cu privire la documentațiile de urbanism

Întrucât s-a identificat în prezent problema valabilității limitate a planurilor urbanistice, prin proiectul codului a fost introdus reglementarea pe termen nedefinit a duratei de valabilitate a documentațiilor amenajării teritoriului și a documentațiilor de urbanism, documentațiile fiind valabile până se înlocuiesc cu altele care le modifică sau care le actualizează.

Având în vedere efortul necesar pentru modificarea unui plan urbanistic general, a fost propusă prin proiectul Codului o aborare nouă, care va permite accelerarea proceselor. Astfel, au fost propuse trei proceduri distincte:

–              modificare simplificată a documentației, care permite îndreptări de erori materiale, precum necorelări între piese ale documentației sau omisiuni ce nu necesită realizarea unei alte documentații de urbanism de modificare.

–              modificarea punctuală care facilitează realizarea unor proiecte de interes public ce nu se încadrează în reglementările urbanistice în vigoare dar care nu alterează natura și caracteristicile esențiale ale PUG;

–              revizuirea documentației, care permite integrarea unor schimbări cu consecințe limitate pe o anumită zonă realizată prin intermediul unui plan urbanistic zonal, cu excepția zonelor care au fost definite ca zone ce nu pot fi modificate prin astfel de documentații.

–              În vederea promovării digitalizării și colectării de date actualizate, a fost prevăzut în proiectul Codului faptul că toate datele tehnice privind amplasarea, calitatea și capacitatea instalațiilor publice vor fi cuprinse în banca publică de date urbane, care va fi integrată în timp într-o platforma unică de date națională, cu date interoperabile din diferite domenii sectoriale.

De asemenea, a fost introdusă posibilitatea realizării unei documentații de urbanism de tip plan urbanistic general (PUG) pentru toate UAT dintr-o zonă metropolitană, pentru a se corela modul de dezvoltare și a se facilita implementarea de proiecte care deservesc mai multe UAT.

Au fost detaliate condițiile de elaborare a PUZ și a cadrului de reglementare urbanistică a unui PUZ, cu introducerea zonei de reglementare PUZ (care nu se limitează doar la parcela care a generat PUZ) și a zonei de studiu PUZ.

Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) a fost eliminat din categoria documentațiilor de planificare urbană, fiind transformat în  documentație de proiectare urbană și redenumit ca proiect urbanistic de detaliu care reprezintă o documentație de proiectare urbană, cu caracter tehnic, care detaliază prevederile definite prin PUZ sau PUG la nivelul parcelei pentru care se elaborează. Proiectul urbanistic de detaliu nu se mai aprobă prin HCL ci prin dispoziție de primar, păstrându-și caracterul de act administrativ cu caracter normativ raportat la implicațiile acestuia.

–              Simplificarea avizării documentațiilor de amenajarea teritoriului și a documentațiilor de urbanism

Procesul de avizare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism, care astăzi este dificil și îndelungat datorită timpilor diferiți de emitere a avizelor și valabilității limitate a acestora se propune a fi simplificat major prin înlocuirea sistemului de avizare „în cascadă” cu un sistem de avize unice integrate, bazat pe dialogul permanent între toți factorii, prin constituirea unei comisii unice de avizare (națională/ județeană/locală) cu scopul de a asigura atât coerență, eficiență și eficacitate, cât și îmbunătățirea calității acestor documentații.

În locul avizelor emise de mai multe ministere/autorități centrale se va emite un aviz unic integrat, în cadrul unei comisii naționale de avizare unică a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism, condusă de ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, cu excepția avizelor din cadrul Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională și a procedurii de evaluare strategică de mediu.

Avizele emise la nivel local vor fi obținute în cadrul unei comisii unice de avizare care va fi implicată de la faza de inițiere a documentației, integrând din datele de temă și punând la dipoziția autorităților publice locale responsabile cu aprobarea planului toate informațiile necesare, pentru evitarea potențialelor blocaje cauzate de neînțelegeri sau lipsă de corelare pe domenii sectoriale.

Se vor abroga prevederile din alte acte normative contrare și se vor înlocui exclusiv cu avizul integrat care va reprezenta acceptul entităților care trebuie să exprime puncte de vedere cu privire la documentația supusă avizării.

–              Reglementarea agențiilor de amenajare a teritoriului și urbanism (Agențiile ATU)

Se propune reglementarea Agențiilor de amenajare a teritoriului și urbanism, numite agențiile ATU, ca organisme neguvernamentale, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică ce vor asigura expertiză la solicitarea autorităților administrației publice locale, cu atribuții în elaborarea anumitor documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism, strategii de dezvoltare pe diferite domenii sectoriale și acordarea de asistență de specialitate la cererea autorităților publice județene sau locale în vederea elaborării acestor documentații, în gestionarea și actualizare a documentațiilor în format GIS, în monitorizare tehnică a indicatorilor de dezvoltarea durabilă, sprijin tehnic în elaborarea de studii de fundamentare, note conceptuale, teme de proiectare).

În fiecare județ și în municipiul București va funcționa câte o agenție ATU dar agențiile ATU pot fi înființate și la nivel de zona urbană funcțională sau de zonă metropolitan, asigurând planificarea și dezvoltarea coerentă și implementarea eficientă a investițiilor și suportul tehnic pentru autoritățile administrației publice locale.

–              Digitalizarea proceselor în domeniul planificării, avizării  și autorizării construcțiilor

Se propune reglementarea Platformei unice de planificare și autorizare a construirii care va asigura activitatea operațională a autorităților administrației publice locale și integrarea, în format digital, a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate și cea de autorizare a construirii.

Platforma va fi formată din două componente:

–              Geo-portalul național de urbanism care va cuprinde toate planurile de amenajarea teritoriului și de urbanism în format GIS (sistem informatic geografic) – prin dezvoltarea componentei de planificare din Observatorul teritorial național. A fost propusă detalierea rolului și a funcționalităților Observatorului Teritorial Național – aplicație informatică existentă și gestionată în prezent de către MDLPA, realizată în baza Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, pentru integrarea informațiilor, analiza datelor în profil teritorial și cuantificarea impactului teritorial al programelor publice în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, dezvoltării regionale și teritoriale în vederea realizării activității de planificare teritorială.

–              Ghișeul unic național care constituie platforma digitală de intermediere a relației dintre solicitanți și autoritățile administrației publice competente, de prelucrare administrativă a cererilor privind eliberarea actelor având ca obiect informarea cu privire la documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism și a cererilor aferente autorizării lucrărilor de construcții.

Observatorul Teritorial Național este o platformă dezvoltată de MDLPA  pe baza unui proiect finanțat prin POCA 2007-2014 care funcționează de 10 ani, realizată în baza Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, fiind accesibila la adresa https://ot.mdrap.ro/website/maps/, fiind o aplicaţie informatică interactivă care realizează analiza datelor în profil teritorial şi cuantificări ale impactului teritorial al programelor publice în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, locuirii şi dezvoltării regionale.

Observatorul Teritorial Național este gestionat de MDLPA iar prin intermediul componentei 10 a PNRR – Fondul Local au fost alocați 52 de milioane de euro pentru realizarea de documentașii de amenajarea teritoriului și de documentații de urbanism în format  GIS și introducerea lor în Observator. De asemenea, este în lucru dezvoltarea unor secțiuni pentru asigurarea  implementării propunerilor din Cod și prevederilor din PNRR ale Observatorului Teritorial Național (jalonul 316 punerea în funcțiune a platformei digitale de date interoperabile  și jalonul 107 – Registrul Național digital al Clădirilor. Realizarea platformei a fost bugetată pentru anul 2023 prin bugetul de venituri proprii al MDLPA, cadrul legal permițând finanțarea acestui tip de activități iar Registrul are finanațarea asigurată prin PNRR.

–              Clarificarea rolului reglementărilor de urbanism în raport cu dreptul de proprietate și a operațiunilor urbanistice

Prin cod a fost clarificat faptul că principiul care stă la baza limitării dreptului de proprietate în urbanism urmărește obținerea echilibrului rezonabil între interesele particulare ale titularilor drepturilor de proprietate și interesul public.

S-a propus reglementarea în detaliu a operațiunilor urbanistice de parcelare, restructurare a parcelarului, regenerare urbană și comasare pentru a asigura cadrul integrat de dezvoltare și de planificare urbanistică a zonei vizate prin intermediul unor acțiuni integrate și coordonate ce vizează îmbunătățirea condițiilor economice, sociale, culturale, de mediu, precum și dezvoltarea echipamentelor și serviciilor publice de interes general. Complementar, se propune reglementarea posibilității ca autoritățile administrației publice locale să înființeze, opțional, pe termen limitat, o societate de proiect pentru implementarea operațiunii de restructurare a parcelarului.

Se are în vedere introducerea unei obligații pentru dezvoltatorii imobiliari care fac un număr mare de apartamente ce generează nevoi suplimentare de investiții publice (infrastructura tehnico-edilitară, spații publice, școli, gradinițe, modificări de trasee de transport public, etc.) fie de a plăti o taxă suplimentară, denumită taxă locală de echipare, care să sprijine comunitatea locală în dezvoltarea acestora, fie de a ceda anumite cote de teren, fiind scutite, parțial sau total, în acest caz, de la plata taxelor locale de echipare.

–              Simplificarea procesului de autorizare a executării lucrărilor de construcții

Întrucât în prezent se înregistrează probleme majore, practici neunitare și uneori chiar blocaje administrative la nivelul procesului de autorizare în construcții, codul propune o reformă în acest domeniu prin mai multe paliere de modificări:

–              diversificarea categoriilor de autorizații și simplificarea procesului de autorizare funcție de categoria lucrărilor de construcții: construcții noi, intervenții pe clădiri existente, intervenții pe clădiri monument istoric sau clădiri din zone protejate;

–              pe lângă cele două categorii actuale, respectiv lucrări de construire care se autorizează și lucrări care nu necesită autorizare, se introduce o nouă procedură,  de complexitate redusă, cea a notificării. Astfel sunt definite noi categorii de lucrări pentru care este necesară execuția pe baza de proiecte tehnice întocmite de specialiști, pentru a se asigura respectarea cerintelor de calitate în construcții, dar nu și toată procedura de avizare și autorizare, ci doar o acțiune unilaterală a investitorului în raport  cu administrația publică, respectiv notificarea autorității publice pentru lucrări de tip garaje, terase acoperite, bucătării de vară, chioșcuri sub 50 mp, locuințe sub 150 mp în mediul rural, care nu se află în zone construite sau naturale protejate sau în zonele de protecție ale monumentelor istorice, dacă sunt făcute pe bază de proiecte unice întocmite de colective de arhitecți și ingineri  sau  după proiecte tip elaborate în condițiile legii și puse la dispoziție de către autoritățile publice centrale sau locale, cu respectarea  specificului local;

–              dezvoltarea sistemului de ghișeu unic digital (one stop shop) pentru obținerea certificatelor de urbanism, avizelor și acordurilor necesare și autorizațiilor de construire;

–              asigurarea cadrului legal pentru intercorelarea bazelor de date și instituirea de protocoale de cooperare cu gestionarii rețelelor de infrastructură pentru operaționalizarea ghișeului unic de la nivelul primăriilor, respectiv comunicarea online între primării și entitățile avizatoare, pentru reducerea birocrației, costurilor și riscurilor de corupție.

–              simplificarea procesului de autorizare pentru obiectivele de mobilitate urbană și resurse sustenabile. Se pot executa fără autorizație de construire, pe baza unui aviz de amplasare:

o             rastele pentru biciclete și trotinete;

o             puncte/stații de încărcare pentru autovehicule electrice/hibride;

o             puncte fixe de măsurare și puncte de măsurare indicativă a calității aerului,

o             puncte/sisteme automate pentru precolectarea și gestionarea deșeurilor reciclabile.

În cadrul Cărții II. Despre construcții, modificările vizează:

–              Introducerea unui nou sistem de încadrare a construcțiilor în funcție de clasele de consecințe

Partea I a cărții introduce clasa de consecință ca nou sistem de încadrare a construcțiilor în funcție de tipul și nivelul consecințelor generate de avarierea totală sau parțială a construcției. Prin implementarea acestui nou sistem cuprinzând patru clase de consecință CC1-CC4, se realizează o mai bună corelare între categorile de importanță și clasele de importanță – expunere în funcție de nivelul de severitate a consecințelor generate de avarierea totală sau parțială a construcției, raportate la criterii de evaluare precum pierderi de vieți omenești sau deteriorarea sănătății ori integrității corporale a persoanelor, pierderi economice directe sau indirecte, consecințe de ordin cultural constând în pierderi ale unor elemente de patrimoniu cultural sau natural, consecințe de ordin social și consecințe asupra mediului. Noțiunea de clase de consecințe nu reprezintă un aspect de noutate pentru domeniul construcțiilor, ea se regăsește în SR EN 1990-2004 Bazele proiectării structurilor. Prin introducerea acestui sistem nou de încadrare în clase de consecințe se aduce la un format și la un sens contemporan, european actuala încadrare în categorii de importanță/clase de importanță-expunere prevăzută de reglementările tehnice în vigoare și se realizeză totodată o adaptare a prevederilor unor eurocoduri, standarde relevante din domeniul de reglementare, cum sunt SR EN 1990-2004 mai-sus-menționat, PR EN 1990:2019, PR EN 1990:2022 și ISO 2394/2015, la contextul național.

–              Introducerea de măsuri suplimentare în vederea asigurării calității în construcții – Certificarea operatorilor economici din domeniul executării lucrărilor de construcții

Sistemul calității în construcții este consolidat în partea a II-a a Cărții prin introducerea sistemului de certificare a operatorilor economici care execută lucrări de construcții. Prin acest sistem se urmărește verificarea și recunoașterea capabilității și capacității tehnice acestora de a executa una sau mai multe activități specifice industriei construcțiilor, cu respectarea principiului liberului acces la piață, proporționalității, reprezentativității și nediscriminării.

Certificarea se va face de către un organism de certificare numit Agenția Română de Certificare a Operatorilor în Construcții – ARCOC, persoană juridică de drept privat, de interes public general, având statut juridic de asociație fără scop patrimonial  care se autofinanțează din tarife de certificare, fonduri externe nerambursabile, obținute prin participarea la programe  și proiecte naționale sau internaționale, donații, sponsorizări, alte surse legal constituite. Organismul de certificare are un aparat executiv și un Consiliu alcătuit din reprezentanți ai ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, ai organizațiilor și federațiilor patronale și sindicale reprezentative din domeniul construcțiilor, ai organizațiilor și asociațiilor profesionale reprezentative din domeniul arhitecturii, construcțiilor și instalațiilor precum și ai facultăților de construcții și arhitectură.

–              Definirea completă și coerentă a rolurilor și a răspunderii factorilor implicați. Introducerea societăților de verficare tehnică a proiectelor pentru construcții

Parte a III-a a cărții consolidează rolurile și răspunderile factorilor implicați în etapele de inițire a proiectelor investiționale în construcții, proiectare, execuția construcției, recepția, predarea spre folosiță și exploatarea construcției. În acest sens, sunt definiți factorii implicați în domeniul construcțiilor: beneficiarul, respectiv proprietarul, utilizatorul, dezvoltatorul, executanții, factorii cu atribuții de urmărire și control, factorii cu atribuții de avizare și autorizare, alți factori implicați.

În vederea asigurării calității în construcții, cartea II introduce un sistem  detaliat de verificare a proiectelor mai riguros, structurat in 4 niveluri de verificare, de la 1 la 4 si  o nouă entitate responsabilă de calitate în ceea ce privește verificarea tehnică a proiectelor pentru construcții și amenajări noi sau pentru intervenții asupra construcțiilor existente cu privire la respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerințele fundamentale aplicabile pentru construcțiile de o complexitate deosebită, respectiv societățile de verificare tehnică a proiectelor pentru construcții . Se instituie obligativitea ca proiectele pentru pentru construcțiile aflate în clasa de consecință 3 și în clasa de consecință 4 să fie verificate numai de către societăți de verificare tehnică a proiectelor, persoane juridice autorizate, altele decât societățile care elaborează proiectele pentru construcții.

Totodată, pentru clădirile aflate în clasa de consecință 1 nu mai este necesară verificarea de către verificatori de proiect, dar proiectele trebuie să fie întocmite de arhitecți și ingineri care răspund pentru respectarea reglementărilor.

–              Simplificarea și gestionarea eficientă a proiectelor investiționale în construcții, atât pentru cele finanțate din fonduri publice cât și pentru cele finanțate din fonduri private

Parte a IV-a a cărții este dedicată proiectului investițional în construcții, cu accent pe cele două componente de bază, respectiv:

–              ciclul de viață al proiectului investițional în construcții – organizat în stadii diferite, de la stadiul definirii strategice la cel al utilizării după recepția finală și încheierea proiectului de investiții;

–              sistemul de management al proiectului investițional în construcții, în toate etapele de inițiere, planificare, execuție, recepție, predare și exploatare a construcției.

Astfel, în cadrul acestei părți se propune simplificarea și gestionarea eficientă a proiectelor investiționale în construcții, un exemplu reprezentând optimizarea modalității de fundamentare și aprobare a acestora la nivel de studiu de fezabilitate simplificat, și nu de documentație tehnico-economică de proiectare așa cum este desfășurată această activitate în prezent.

De asemenea, în vederea susținerii acestei măsuri, în cadrul indicatorilor tehnico-economici aprobați se urmărește includerea unei marje de buget reprezintând procentul acceptabil de corecție al valorilor rezultate în urma estimărilor. Marja de buget totală este propusă de către beneficiar în etapa de inițiere a proiectului și reprezintă procentul din total proiect investițional în construcții acceptat pentru acoperirea valorii diferențelor dintre estimările de cost în diversele stadii ale proiectului de investiție în construcții, datorate nivelurilor diferite de detaliere a informațiilor și implicit a costurilor, iar marjele de buget pe stadii se propun de către proiectant sau executant, după caz, și se încadrează într-o abatere acceptabilă față de costurile estimate în diversele stadii ale proiectului, fiind încadrate în marja de buget totală.

Un plus față de condițiile actuale de realizare a proiectelor investiționele în constructii, îl reprezintă eliminarea obligativității întocmirii studiului de fezabilitate pentru intervențiile realizate în regim de urgență, lucrările de reparație curentă și întreținere și alte lucrări supuse procedurii simplificate a notificării sau lucrărilor realizate în lipsa oricărei formalități.

–              O altă măsură cu rol de optimizare în etapele de inițiere a proiectelor investiționale, o reprezintă estimarea costului previzionat pentru lucrările de construire prin raportarea la indicatori de cost similari la ariile construite/ desfășurate/ utile per funcțiune propuse pentru obiectivul de investiții analizat, precum indicatori existenți la nivel statistic, indicatori identificați la obiective de investiție similare sau indicatori avansați de către specialiști.

–              Prevederi specifice privind realizarea obiectivelor de investiții

Parte a V-a a cărții vine în sprijinul factorilor implicați în domeniul construcțiilor cu noțiuni de management contractual al proiectului investițional în construcții și forme de achiziții în funcție de specificul proiectului investițional în construcții.

–              Materiale, produse, echipamente, sisteme, tehnologii

Partea a VI-a vizează definirea produselor pentru construcții, caracteristicile și performanțele aferente materialelor, produselor, echipamentelor, sistemelor și tehnologiilor de construcții, factorii cu atribuții de reglementare, avizare, certificare, urmărire și control, precum și activitățile de monitorizare și control.

–              Măsuri pentru respectarea angajamentelor din PNRR  care vizează îmbunătățirea calității aerului și creșterea performanței energetice a clădirilor

În vederea creșterii performanței energetice a clădirilor și îmbunătățirii calității aerului, prin Titlul II, Capitolul VI și VII – Economia de energie-și Utilizarea sustenabilă a resurselor, se instituie o serie de obligații, care decurg începând cu 12 luni de la intrarea în vigoare a codului.

Printre obligațiile cu privire la creșterea performanței energetice, se regăsesc: obligativitatea întocmirii pașaportului energetic pentru clădirile la care se realizează audit energetic, care se va întregistra în Registrul Național al Clădirilor, colectarea indicatorilor privind performanța energetică, prin grija proprietarilor/administratorilor clădirilor, în Registrul Național al Construcțiilor, echiparea cu sisteme de automatizare și de control a clădirilor nerezidențiale care au sisteme de încălzire și/sau ventilare/climatizare a spațiului cu o putere nominală de 290 k W, echiparea clădirilor noi cu dispozitive de autoreglare a temperaturii, dacă este fezabil tehnic și economic.

În ceea ce privește îmbunătățirea calității aerului, se instituie: obligativitatea delimitării zonelor cu emisii zero și a zonelor cu emisii scăzute la nivelul autoritățiilor publice locale, condiționarea autorizării clădirilor sau parților de clădiri cu funcțiuni de birouri, comerciale, industriale, de depozitare, inclusiv parcaje acoperite, cu o suprafață mai mare de 1000 mp, de prevederea de sisteme de acoperișuri verzi. De asemenea, parcările exterioare cu o suprafață de 500 mp, asociate clădirilor sau parților de clădiri cu funcțiune de birouri, comerciale, industriale, de depozitare, sau deschise publicului trebuie să încorporeze sisteme tehnice care favorizează permeabilitatea și infiltrarea apei pluviale sau evaporarea acestora. Pentru reducerea insulelor de căldura, parcările trebuie să aibă pe cel puțin 30% din suprafață arbori sau dispozitive de umbrire care includ sisteme de producere a energiei regenerabile”.

DOCUMENT: Proiect de LEGE privind CODUL AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR

   Proiect de LEGE privind CODUL AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR by Gandul.info on Scribd