Planta MIRACULOASĂ care crește în România, cu proprietăți asemănătoare ginsengului. Unde o poți găsi

Schinducul este o plantă miraculoasă, adusă în România de călugări chiar de pe Muntele Athos, aceasta fiind aclimatizată pe Ceahlău, singurul loc din țara noatră unde poate fi găsită.

Schinducul este o plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu flori albe-verzui, cu fructele ovale, aromatice, are proprietăţi miraculoase asemănătoare ginsengului.

Planta este folosită, de cele mai multe, în amestec cu țuica de prunce, băutura fiind recunoscută pentru calitățile ei benefice organismului.

POLITICĂ Concluziile Summitului UE – Balcanii de Vest: Reforme accelerate și cooperare strategică, priorități cheie

00:49

POLITICĂ Cătălin Drulă: PSD și PNL vor să continue „business as usual” fără reforme, cu Marcel Ciolacu premier

00:07

Doar monahii din Durau știu unde, în urmă cu mai bine de o sută de ani, au fost plantate răsadurile aduse din Grecia. Iar acest secret este transmis doar în mediile monahale. Călugării pun această plantă la macerat în țuica de prune, iar băutura devine, în urma acestui proces, un întăritor al organismului, datorită proprietăților miraculoase ale plantei.

Țuica cu schinduc este oferită pelerinilor care vizitează lăcaşurile de cult din Bucovina

Țuica cu schinduc este oferită pelerinilor care vizitează lăcaşurile de cult din Bucovina şi judeţul Neamţ. La prepararea băuturii se folosesc, în special, rădăcina plantei şi o mică parte din tulpină, dar nu şi frunzele sau fructele.

”Schinducul este o plantă întăritoare, folosită mai ales în perioadele de post sau primăvara când omul iese slăbit din iarnă. Ţuica de prune se face toamna, apoi planta respectivă este culeasă de pe Ceahlău şi se pune în sticlă, la macerat, câteva luni. Ţuica cu schinduc are o culoare gălbuie şi un gust deosebit pentru că dispare gustul de prune şi capătă un parfum delicat. Această băutură se face în special în mediile monahale. Se spune despre schinduc că este ginsengul României. Dar schinducul este o plantă care creşte doar în anumite zone de pe Ceahlău, ştiute în special de călugări, care păstrează însă secretul”, a declarat Florentina Buzenschi, directorul Muzeului Judeţean de Etnografie din Neamţ, potrivit Agerpres.

Autor

Elena Popescu

Elena Popescu iubește jurnalismul încă din adolescență, atunci când și-a descoperit pasiunea pentru scriitură. Primul job a fost la numai 21 de ani, când lucra ca reporter pentru un ziar săptămânal. ... vezi toate articolele