EXCLUSIV VIDEO | Psihologul Daniel David: „Se emancipează bunul-simț, dar și tupeul. Un politician deștept încearcă să fie cinstit cu urmăritorii săi”

România trece printr-o schimbare de paradigmă în care oamenii încep să vadă oportunități în impredictibilități, un fenomen benefic, dar și riscant, susține psihologul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB), într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV. Psihologul atrage atenția că, pe fondul emancipării, când vrei ca vocea să-ți fie ascultată, nu se mai face, de multe ori, diferența între opinie și cunoaștere, „se emancipează și bunul-simț, dar și tupeul, și cunoașterea, dar și pseudocunoașterea”.

Psihologul recunoaște că accesul la informație a adus foarte multe beneficii, însă susține că pericolul vine din faptul că nu ne învață nimeni cum să filtrăm informația, pentru a face distincția între o sursă corectă și una falsă, cea din urmă favorizând apariția  și rostogolirea fake news-ului.

Daniel David, psiholog principal în psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie, autorul cărții „Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală”, susține că oamenii nu se focalizează atât de mult pe aspectul colectiv, fiind interesați mai mult de lucruri care țin de psihologia vieții de zi cu zi.

„Nu este rău că ne emancipăm, că ne dorim ca vocea să ne fie ascultată”

“Înainte de pandemie, țara se afla oricum într-o schimbare de paradigmă, în sensul că treceam de la o paradigmă mai tradițională la o paradigmă în schimbare, în care oamenii încep să vadă, în impredictibilități, oportunități.

Numai că, după pandemie și cu războiul la graniță, uitându-mă ce se întâmplă cu profilul nostru psiho-cultural, am mai văzut o tendință foarte interesantă. Nu o să avem șansa să ne așezăm în noua paradigmă – nouă pentru noi, veche pentru spațiul Vestic -, fiindcă se schimbă toată paradigma, se reașază toate instituțiile, legăturile dintre cetățeni, între cetățeni și putere.

Iar în România, din punctul meu de vedere, este un fenomen destul de riscant, deoarece suntem în faza de emancipare, în care vrei ca vocea să-ți fie ascultată, ai păreri, nu mai faci diferența de multe ori între opinie și cunoaștere. Și spun că pentru noi este un risc asta deoarece, în faza de emancipare, se emancipează și bunul-simț, dar și tupeul, și cunoașterea, și pseudocunoașterea.

Nu este rău că ne emancipăm și nu este rău că ne dorim ca vocea să ne fie ascultată. Problema este că am pierdut distincția dintre opinie și cunoaștere. Eu nu am nicio problemă când merg în diverse contexte și oameni care nu sunt specialiști în psihologie problematizează, întrebându-mă lucruri. Este ok, fiindcă oamenii astăzi citesc și vor să afle lucruri. Sigur că mă deranjează când merg în diverse contexte și nepsihologi încep să-mi dea lecții despre psihologie și se comportă ca și cum nu ar avea o întrebare, ci o opinie și sunt experți în cunoaștere”, susține Daniel David.

„Oamenii nu-și analizează problemele psihologice, mulți nici nu vor să și le recunoască”

Psihologul afirmă că, de multe ori, oamenii nu-și analizează problemele psihologice, iar mulți nici nu vor să și le recunoască, existând încă o stigmă asociată acestui segment în cultura noastră.

„În psihologie, lucrez în zona asta a sănătății mintale, stare de bine, tulburări psihice, științe cognitive, consiliere, neuroștiințe etc. Oamenii, când intru în diverse alte contexte, vor să afle lucruri despre cum ar putea să-i ajute psihologia în viața de zi cu zi. Cum să fie mai fericiți, de exemplu, cum să-și controleze emoțiile negative, cum să gândească mai rațional.

Oamenii nu se focalizează atât de mult pe aspectul colectiv, adică am o problemă psihologică, cum pot s-o rezolv. Ei nu-și analizează de multe ori problemele psihologice, iar mulți nici nu vor să și le recunoască. Există încă o stigmă asociată problemelor psihologice în cultura noastră, tot din acel fond colectivist de care vorbeam înainte„, a explicat Daniel David.

„Zona de autocunoaștere este puternică, a penetrat în zona politică”

Psihologul susține că, în societatea de astăzi, pseudoștiința și pseudocunoașterea sunt foarte puternice, reușind să pătrundă și în zonele de decizie, acolo unde politicienii instituționalizează și girează ocupații sau sectoare care nu vin neapărat din zona științei.

Psihologul mărturisește că un politician deștept încearcă să fie cinstit cu cei care-l urmăresc pe rețelele de socializare, deoarece pe termen mediu și lung va avea susținători stabili.

„Știu că spunând asta supăr multă lume, dar sper ca și cei pe care-i supăr să înțeleagă că asta este funcția unui profesor universitar și a unui psiholog care se ocupă de psihologie. De exemplu, este anormal, să mă uit să văd în lista ocupațiilor, am citit acum trei săptămâni că s-a aprobat ocupația de numerolog, înainte era ocupația de astrolog. Eu n-am o problemă să avem aceste ocupații într-un registru special pe care îl numim ocupații alternative și complementare.

Dar a pune aceste ocupații într-o listă, alături de cele care vin din zona științei – psiholog, medic, inginer etc – comunică un lucru foarte prost oamenilor, și anume că statul girează pentru ele și că este o doză de seriozitate. Dacă le pui în zodia complementară, statul comunică un lucru: «știu că sunt oameni interesați de acest lucru, este opțiunea și libertatea voastră să le accesați, dar nu garantăm, așa cum garantăm pentru profesia de medic sau de inginer».

Or, zona asta de autocunoaștere este atât de puternică, a penetrat în zona politică și miniștrii – tot felul de directori din ministere care cred în astfel de abordări – îi instituționalizează. Și o să ne trezim la un moment dat că lupta pe care am dus-o în perioada Iluminismului sau chiar mai repede – când am început să înființăm universități, în secolul XIX, tocmai pentru a lupta cu obscurantismul, tocmai pentru a aduce lumină, raționalitate – va trebui s-o ducem din nou, când, în sec0lul XXI. Ceva de neacceptat și de neînțeles.

Un politician deștept încearcă să fie cinstit cu cei care-l urmăresc și trebuie să ajungă în rețele sociale, dar să-și exprime foarte clar care-s valorile lui, care-i planul lui pe termen scurt, mediu și lung, ca oamenii să se aștepte la ceea ce va face și, pe termen mediu și lung, va avea susținători stabili.

Dacă în fiecare zi te uiți ce ar trebui să spun pentru a avea mai multe aprecieri în zona rețelelor sociale, este o foarte mare greșeală, pentru că poți să urci și să fii pe piedestal, dar să fii dărâmat în următoarele săptămâni de aceiași votanți de pe rețelele sociale„, a mai spus Daniel David.

„Faptul că ai acces la informație nu înseamnă că înțelegi semnificația acesteia într-o manieră corectă”

Sub avalanșa de informații care pătrund zilnic în universul nostru, în lipsa unui filtru bine setat și corect folosit, apare contaminarea psihologică, aceea care întărește zona de fake news, subliniază Daniel David.

Psihologul îi sfătuiește pe oameni să înțeleagă, în primul rând, această vulnerabilitate a informației, dar, în același timp susține că ei trebuie să fie învățați cu gândire critică, ca să știe unde să se uite și unde să nu se uite.

„Este bine că avem acces la informație. Unde vine elementul riscant? Că nu ne învață nimeni cum să filtrăm informația. Faptul că ai acces la informație nu înseamnă că și înțelegi semnificația acesteia, într-o manieră corectă și într-o manieră pragmatică. De asemenea, așa cum ai acces la informație validată în spațiul public, există și informație falsă și nu te învață nimeni cum să faci distincția între cele două.

De multe ori, nu ai timp să faci analizele critice, pentru că ești bombardat cu prea multă informație. Ești stresat, ești obosit, faci lucruri în paralel, tot ce ai înțeles este codat în mintea ta ca fiind adevărat. Adică, dacă ai citit o explicație de horoscop și ai înțeles-o, ajungi să consideri că este adevărată. Asta înseamnă contaminare psihologică. De aici, fake news-ul este foarte puternic.

Când noi aflăm că sunt niște zone în care sunt niște informații bizare, ce facem? Fugim spre ele, fiindcă avem iluzia că le putem controla. Nu evităm zona de contaminare psihologică, așa cum evităm zona de contaminare fizică, chimică sau biologică. Oamenii trebuie să învețe să nu acceseze zone în care știu că informațiile sunt problematice, ci zone mai sigure.

Anxietatea este legată de incertitudini. În momentul în care nu controlezi lucrurile, apare elementul psihologic de stres. Or, când ești expus la foarte multă informație, adesea apar contradicții în informațiile la care ești expus. Stresul este legat și de incertitudinile și discrepanțele care apar în volumul mare de informații la care ești expus”, a explicat psihologul Daniel David, rectorul UBB Cluj-Napoca.

Urmăriți interviul integral:

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Rectorul UBB: „Mesajul meu către politicieni: nu vă înscrieți la doctorat decât dacă vreți să fiți cercetători începători”

EXCLUSIV VIDEO | De la o primă doză la supradoză. Psihologul Agenției Antidrog: „Sunt foarte mulți tineri care nu au ratat nici o substanță”

EXCLUSIV | „Cartoful fierbinte” din PNRR. Cât plătește România pentru cei 200.000 de „speciali” Analist: „Riscăm să spulberăm o șansă istorică”

EXCLUSIV | Avem bani europeni, ce facem cu ei? Cât mai are de cheltuit România până în 2031. Europarlamentar: „Media să fie de peste 10 mld. €/ an”