Klaus Iohannis a retrimis în Parlament legea care instituie taxa de solidaritate pentru Petrom. Argumentele șefului statului

Președintele le cere parlamentarilor să se mai gândească o dată înainte de retrimite la promulgare legea prin care au stabilit, în esență, cum se calculează taxa de solidaritate și care vizează, conform specialiștilor, tocmai gigantul Petrom, ai căror oficiali au spus că din estimările proprii nu se încadrează în prevederile impuse prin regulamentul european preluat în legislația românească prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 186 / 2022.

Klaus Iohannis retrimite spre reexaminare legea aprobată acum aproape două săptămâni în Parlament, lege care vizează impunerea taxei de solidaritate companiei Petrom, conform specialiștilor consultați de Gândul.

Mai concret, președintele României a trimis joi, 13 aprilie 2023, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie.

SPORT „Nu credeam că ajung aici”. Mărturia EMOȚIONANTĂ a singurului pilot român de Formula 4

14:24

JUSTIȚIE Nati Meir va fi predat României. Decizia autorităților din Grecia este una DEFINITIVĂ / Fostul parlamentar, condamnat la 11 ani de închisoare

14:22

Traseul legii

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, 29 martie, în calitate de for decizional, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență care a transpus în legislația națională regulamentul european prin care s-a instituit contribuţia de solidaritate pentru societăţile care au activitate privind extracţia ţiţeiului, gazelor naturale, huilei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute pentru rafinarea petrolului, introducând prevederi referitoare la determinarea ponderii în cifra de afaceri a acestor activităţi. Parlamentarii au dat aviz pozitiv proiectul cu amendamente care schimbă modul de calcul al taxei de solidaritate, pe care oficialii OMV Petrom declaseră, în februarie, că nu o datorează.

Amendamentele adăugate în lege, care ar urma să fie trimisă la Palatul Cotroceni pentru promulgare, vizează însă chiar gigantul Petrom, așa cum a explicat pentru Gândul avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș.

Amendamente adăugate în lege vizează chiar gigantul Petrom, așa cum „a tradus” amendamentul din legea adoptată miercuri avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș, contactat de Gândul. Specialistul afirmă cu tărie că, prin acest amendament, Parlamentul încalcă legea fundamentală, implicit regulile statului de drept.

„Este evident că acest amendament a fost făcut cu scopul de a prinde Petrom în obiectul de aplicare a contribuției de solidaritate, deci e făcută pentru Petrom. Mă rog, nu moare nimeni de grija unei mari companii precum Petrom, dar cred că trebuie să înțelegem că dacă astăzi este posibil ca Parlamentul să dea o lege prin care să suprataxeze, cu efect retroactiv, o companie din piață, mâine se poate întâmpla pentru orice altă companie din piață”, susținea avocatul.

Miza ar fi miliardul de euro care ar ajunge la bugetul de stat dacă legea intră în vigoare.

OMV Petrom: „Planurile viitoare de investiții depind de un regim fiscal previzibil”

Contactați de Gândul, oficialii OMV Petrom au transmis atunci un punct de vedere privind demersurile din Parlament. Ei spuneau că proiectul de lege nu este definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial. „Cu toate acestea, observăm că amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituției României. Acest lucru este foarte îngrijorător. Planurile noastre viitoare de investiții depind, printre altele, de un regim fiscal și de reglementare previzibil. Menționăm că, în 2022, am plătit deja 20 de miliarde de lei la bugetul de stat, în creștere cu 60% față de anul precedent. Din această sumă, 2 miliarde de lei au reprezentat taxe nou introduse anul trecut”, au trasmis oficialii OMV Petrom, contactați de Gândul, în 29 martie.

OMV Petrom este deținută în proporție de 51,1% de compania-mamă din Austria, 20,6 % de statul român, prin Ministerul Energiei, iar restul de persoane juridice (24,7%) și fizice (3,3%), conform datelor oficiale la 31 decembrie 2022.

Creșterea prețurilor din domeniul energiei din 2022 i-a adus celei mai importante companii integrate de petrol și gaze din România un profit net record de 10,3 miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 2,1 miliarde de euro, de aproape patru ori mai mult decât cel obținut în anul precedent, de 2,86 miliarde de lei, conform rezultatelor anunțate în 2 februarie.

„Vânzările din segmentul Rafinare și Marketing au reprezentat 51% din totalul vânzărilor consolidate, iar vânzările din segmentul Gaze și Energie au reprezentat 49%. Vânzările din segmentul Explorare și Producție au reprezentat numai 0,1% după vânzarea filialelor din Kazahstan (vânzările din Explorare și Producție fiind, în mare parte, vânzări în interiorul Grupului, nu către terți)”, anunța compania.

Cumulat, segmentele Explorare și Producție plus Rafinare și Marketing, cele care sunt vizate de contribuția de solidaritate, ar însuma sub pragul de 75% din totalul vânzărilor consolidate. Conform datelor consolidate neauditate, vânzările totale au ajuns la 78,25 miliarde de lei, din care cele aferente segmentului Explorare și Producție – 16,27 miliarde de lei, iar Rafinare și Marketing – 31,26 miliarde de lei, deci însumat 47,63 de miliarde lei, ceea ce reprezintă sub 61% din veniturile totale (și ar conține și elemente care nu sunt incluse în reglementările OUG 186/2022).

Prin urmare, în ceea ce privește taxa de solidaritate, compania a repetat ceea ce spusese în urmă cu trei săptămâni, că nu se încadrează în plafonul stabilit de regulamentul european preluat în legislația națională. Totuși, compania aprecia acum aproape două luni că pot apărea noi modificări în regimul fiscal aplicabil.

Documentul integral al Admintrației Prezidențiale

București, 13 aprilie 2023

Doamnei Alina-Ștefania GORGHIU

Vicepreședinte al Senatului, cu atribuții de Președinte

În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată, formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE asupra Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie

La data de 31 martie 2023, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie (Pl-x nr. 128/2023).

Legea are ca obiect de reglementare aprobarea OUG nr. 186/2022 prin care a fost creat cadrul legal pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie, în contextul îndeplinirii de către România a obligațiilor ce-i revin, derivate din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, în scopul asigurării finanțării investițiilor în proiecte energetice strategice și a resurselor necesare pentru protejarea populației de efectele creșterii prețurilor la energie.

Ordonanța de urgență nr. 186/2022 a stabilit cuantumul, modul de calcul și destinația contribuției de solidaritate. Potrivit Regulamentului european aceasta are caracter temporar. Contribuția de solidaritate va fi plătită de societățile comerciale care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor și care au ponderea acestor activități în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv. Aceasta se va calcula prin aplicarea unei cote de 60% asupra bazei, iar baza se calculează pe baza profiturilor impozabile anuale, în exercițiul financiar 2022 și, respectiv, în exercițiul financiar 2023, care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile aferente exercițiilor financiare din perioada 2018-2021. Încasările din contribuția de solidaritate urmează a fi utilizate, cu aplicarea mecanismului prevăzut de articolele 6 și 7 ale Ordonanței de urgență nr. 186/2022, pentru măsuri de sprijin financiar pentru consumatorii finali de energie, în special pentru gospodăriile vulnerabile, măsuri de sprijin financiar pentru a contribui la reducerea consumului de energie, măsuri de sprijin financiar pentru sprijinirea întreprinderilor din industriile mari consumatoare de energie, măsuri de sprijin financiar pentru dezvoltarea autonomiei energetice, în special investiții în conformitate cu obiectivele REPowerEU, prevăzute în planul REPowerEU și în REPowerEU: acțiuni europene comune, cum ar fi proiecte cu o dimensiune transfrontalieră, măsuri menite să reducă efectele negative ale crizei energetice.

Regulamentul (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 definește, la art. 2 pct. 17, societățile din Uniune și sediile permanente care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, astfel: „societăți din Uniune sau sedii permanente care generează cel puțin 75 % din cifra lor de afaceri din activități economice în domeniul extracției, mineritului, rafinării țițeiului sau fabricării produselor de cocserie, astfel cum se menționează în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului”.

Totodată, conform art.15 al Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022: „Contribuția de solidaritate temporară pentru societățile din Uniune și sediile permanente, care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, inclusiv pentru cele care fac parte dintr-un grup consolidat doar în scopuri fiscale, se calculează pe baza profiturilor impozabile, astfel cum sunt stabilite în temeiul normelor fiscale naționale, în exercițiul financiar 2022 și/sau în exercițiul financiar 2023 și pe întreaga durată a acestora, care depășesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile, astfel cum au fost stabilite în temeiul normelor fiscale naționale, din cele patru exerciții financiare care încep la 1 ianuarie 2018 sau se desfășoară după această dată”. Totodată, potrivit art. 16 din Regulament referitor la rata pentru calcularea contribuției de solidaritate temporare, „(1) Rata aplicabilă pentru calcularea contribuției de solidaritate temporare este de cel puțin 33 % din baza menționată la articolul 15. (2) Contribuția de solidaritate temporară se aplică în plus față de impozitele și taxele obișnuite aplicabile în conformitate cu dreptul intern al unui stat membru”.

Legea supusă reexaminării a fost adoptată tacit de Senat, în calitate de primă Cameră competentă. Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a aprobat OUG nr. 186/2022 cu modificări și completări, introducând un nou alineat, alin. (6) la art. 1. Potrivit textului nou introdus, este detaliat modul în care se va calcula ponderea în cadrul procentului de 75% din cifra de afaceri a activităților din sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor. În acest scop sunt stabilite prețuri de referință ce vor fi incluse în calculul ponderii în cifra de afaceri societăților ce desfășoară astfel de activități, dar nu mai puțin decât media cotațiilor la bursa de la Londra sau Viena, după caz, în anul fiscal/exercițiul financiar de referință.

Față de conținutul normativ al legii transmise la promulgare, considerăm însă că unele dispoziții nu sunt îndeajuns de clare, astfel încât să ofere siguranța de a nu genera probleme în aplicare și, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament. Astfel, este necesar să fie reanalizat și clarificat mecanismul de calcul privind contribuția de solidaritate temporară, pentru evitarea unor situații în care aplicarea normelor ar fi îngreunată sau ar genera alte efecte decât cele urmărite de legiuitor.

Menționăm că potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, referitor la conținutul și fundamentarea soluțiilor legislative: „Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă (…)”.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS”

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele