Saturarea silozurilor, prăbuşirea preţurilor locale, concurența neloială și costul mare al logisticii – de la tiruri, căi ferate și porturi -, blocată cu produse agroalimentare ucrainene, sunt doar câteva dintre problemele și nemulțumirile cu care se confruntă fermierii români, mulți dintre ei rămași cu marfa în depozite.
Cezar Gheorghe, analist şi consultant pentru comerţul cu cereale, fondatorul AGRIColumn, a spus, pentru Gândul, că principala soluție pentru situația actuală este aceea de a nu mai permite importul de marfă ucraineană, ci doar un tranzit bine monitorizat din punct de vedere al fluxurilor care vin, printr-un sistem informatic gestionat atât de România, cât și de Ucraina.
În plus, acesta susține, ținând cont de întregul context, că ar trebui create pe teritoriul României antrepozite vamale speciale pentru marfa ucraineană.
Consultantul punctează că România a ajutat Ucraina, prin liniile de solidaritate create, să scoată mărfurile din țară, explicând faptul că, „din totalul de 30 de milioane de tone trecute prin aceste linii de solidaritate – prin cele șase țări care sunt acum nemulțumite – 47% – adică, 14 milioane de tone – au trecut prin țara noastră.”
Cezar Gheorghe consideră că ceea ce se întâmplă în acest moment nu este deloc o competiție loială și etică, deoarece fermierii români lucrează după norme și proceduri europene în ceea ce privește utilizarea pesticidelor și a produselor pentru protecția culturilor, în timp ce ucrainenii nu au această normă și pot folosi și produse interzise în Uniunea Europeană.
Din mai 2022, Uniunea Europeană a suspendat, pentru un an, taxele vamale la toate produsele importate din Ucraina şi s-a organizat pentru a-i permite să-şi exporte stocurile de cereale după închiderea unor căi maritime prin Marea Neagră, în urma invaziei ruse.
În urma deciziei, în statele europene vecine au crescut sosirile de cereale din Ucraina, provocând saturarea silozurilor, dar și prăbuşirea preţurilor locale, ceea ce a creat nemulțumirea fermielor locali, pe fondul acestei concurențe neloiale.
În acest moment, Polonia, Ungaria și Slovenia au anunțat că suspendă temporar importurile de cereale din Ucraina, în timp ce Bulgaria plănuieşte măsuri similare.
„Noi avem impactul cel mai mare. Faptul că, din 14 milioane de tone, 3,75 milioane au fost importate, adică au rămas în țară, a scos efectiv din piața internă 3,75 milioane de tone de marfă românească, iar aceasta nu a mai putut fi vândută în piața internă.
Apoi, marfa ucraineană a fost vândută discountat, începând din martie 2022 – azi nu mai sunt aceleași paliere de discount, dar ele tot există -, și a creat distorsiuni extrem de puternice în piața locală.
Nu este o competiție loială, deoarece fermierii români lucrează după norme și proceduri europene în ceea ce privește utilizarea pesticidelor și a produselor pentru protecția culturilor, în timp ce ucrainenii nu au această normă și pot folosi și produse interzise de UE.
La toate acestea s-a adăugat faptul că logistica nu mai este la același niveluri de preț ca înainte de conflict. A crescut costul logistic, ca medie, cu 65-70% , bani care sunt extrași din banii fermierilor români.
La toate acestea se adaugă și aglomerația din Portul Constanța unde fluxurile sunt întrepătrunse și niciun fel de ordine implicită”, a spus expertul Cezar Gheorghe.
Consultantul pentru comerțul cu cereale crede că soluția ar fi să nu se mai permită importul de marfă ucraineană, ci doar tranzit, iar acesta sp fie foarte bine monitorizat din punct de vedere al fluxurilor care vin, printr-un sistem informatic gestionat de România și de Ucraina.
”Ca să știm și noi ce vine, cum vine și când vine, pentru a putea vedea opțiunile în ceea ce privește momentele în care putem să ducem și noi marfa în Portul Constanța.
Logistica pentru tranzitul cu Ucraina trebuie să se întâmple cu logistică ucraineană, nu cu cea românească. Apoi, ar trebui create pe teritoriul României – că sunt foarte multe locații unde există spații de depozitare – antrepozite vamale pentru marfa ucraineană.
Oameni buni, haideți să mai și amendăm niște lucruri! Înțeleg că se plătește o taxă de tranzit, dar infrastructura noastră geme și cedează. Adică, oamenii ăia umblă cu mașini supratonate și aș lua și o taxă de tranzit pe tona de mărfuri, pentru că ar trebui reparate drumurile, căile ferate”, a afirmat expertul.
Tiberiu Stan, vicepreşedinte Asociaţiei „Grânarii”, a spus, pentru Gândul, că Ucraina trebuie să fie ajutată în continuare, însă nu prin cedarea întregii infrastructuri din România, în detrimentul propriilor fermieri, cum se întâmplă avum.
În acest context, Tiberiu Stan este de părere că trebuia ca România să reacționeze – alături de Polonia, Ungaria, Slovacia care au închis deja piețele – pentru că, astfel, există riscul de a rămâne cu piața deschisă, în condițiile în care deja fermierii români sunt complet blocați.
„A trecut mai mult de un și Comisia Europeană nu a reacționat absolut deloc la interesele noastre, cu toate că am avertizat. De fiecare dată, a călcat pur și simplu în picioare interesele consumatorilor, fără să țină cont de efectele pe care le vor avea schimbările propuse de ea.
Europa produce la cu totul și cu totul alte costuri produsele, pentru că trebuie să le facă în anumite norme de calitate și siguranță alimentară. Prin urmare, costurile noastre sunt mult mai mari. Având și un război în Ucraina, noi am fost extrem de expuși.
Suntem total de acord că Ucraina trebuie ajutată și că trebuie să fie niște norme din partea Uniunii Europene, dar nimeni nu aude Europa de Est. Prin urmare, țările au început să ia măsuri pe cont propriu, iar în acest context, ar fi mult mai grav ca România să nu reacționeze. Deja avem Polonia, Ungaria, Slovacia care au închis piețele.
Dacă noi rămânem cu piața deschisă, ar veni o cantitate enormă și deja suntem complet blocați. Noi nu facem față să cărăm și marfa din România, și pe cea din Ucraina, abia o cărăm pe a noastră. Acum, am rămas cu foarte multă marfă în depozite și cărăm, în schimb, marfa ucraineană.
Am cedat întreaga noastră infrastructură și nu am primit nimic în schimb. Iar fermierii noștri sunt pur și simplu sacrificați. Hai să vedem câtă marfă putem să luăm în piața noastră, dar fără să murim noi„, a mai spus Tiberiu Stan.
Vicepreşedinte Asociaţiei „Grânarii” subliniază că marfa românească nu are aceeași calitate cu marfa venită din Ucraina, care, în condițiile războiului, nu mai este tratată, respectiv verificată în depozite.
În aceste condiții, susține Tiberiu Stan, în România intră foarte multă marfă stricată din Ucraina, pe care, într-un final, ajung să o consume tot românii.
„Vă dați seama, vin dintr-o țară de război, unde nimeni nu mai apucă să verifice cum stă marfa în depozite, s-a recoltat cu umiditate. Unde este marfa aia stricată? Nimeni nu știe nimic. Vine la vamă, se face un control de formă.
Intră foarte multă marfă stricată în România, nu am primit niciun raport de la Ministerul Agriculturii, să ne spună că s-au verificat toate tirurile. Iar apoi, când vine la noi și ajunge să plece către Europa de Vest, ce se întâmplă cu marfa care este verificată și nu pleacă mai departe? Nu este normal să ai primul control strict la port? Pentru că, în felul acesta, ce marfă este stricată, ghici cine o mănâncă? România„, a afirmat Tiberiu Stan.
România este net exportator la grâu, la porumb, la floarea-soarelui. La grâu, România produce, de obicei, peste 10 milioane de tone, din care consumă 3-4 milioane de tone, restul ajungând la export. La porumb, producția internă este între 10 și 15 milioane de tone, în funcție de an, din care consumul intern este de aproximativ 3 milioane de tone, restul cantității fiind preponderent exportată în comunitatea europeană, a explicat Tiberiu Stan.
Cu toate că 2022 a fost un an mult mai greu, cu secetă, România a produs la grâu nouă milioane de tone, cantitate din care a plecat spre alte state mult mai puțin decât ân anii trecuți. În schimb, s-a importat o cantitate foarte mare de grâu din Ucraina.
Am importat 3,5 milioane de tone de marfă din Ucraina, ceea ce nu făceam niciodată. Noi nu importam cereale, erau niște chestii infime, pentru că era taxă de import și preferau să se ducă prin porturi și ajungeau mult mai ieftin în Spania. Acum, am importat enorm, iar exporturile noastre sunt neclare, pentru că este foarte multă marfă din tranzitul din Ucraina”, a mai spus vicepreşedinte Asociaţiei ”Grânarii”.
Decizia Poloniei şi a Ungariei de a interzice importurile de cereale ucrainene, pe motiv că destabilizează pieţele agricole locale, ”nu este acceptabilă”, a transmis Comisia Europeană.
Afirmând că vor să îşi protejeze fermierii, oficialii de la Budapesta şi Varşovia au anunţat că interzic până la 30 iunie importurile de cereale şi alte produse agroalimentare din Ucraina. O măsură similară a anunţat luni şi Slovacia.
Comisia Europeană a indicat luni că ”a cerut informaţii suplimentare autorităţilor competente, pentru a putea evalua aceste măsuri”, mai ales fundamentele lor juridice.
Este important de subliniat că politica comercială ţine de competenţa exclusivă a UE şi că acţiunile unilaterale nu sunt acceptabile (…) În aceste timpuri dificile, este crucial să coordonăm şi să aliniem deciziile în interiorul UE”, a insistat purtătoarea de cuvânt Miriam Garcia Ferrer.
Slovacia a oprit în mod unilateral, după Polonia şi Ungaria, importurile de cereale şi produse alimentare din Ucraina, cu scopul de a-şi proteja agricultura, decizii pe care Kievul şi Comisia Europeană le denunţă drept ”inacceptabile”.
După deciziile celor trei state europene, PSD vrea să ceară în Coaliţie ca Guvernului să emită în regim de urgenţă un act normativ pentru suspendarea temporară a importurilor de produse agroalimentare din Ucraina.
”PSD va solicita în Coaliţia de guvernare adoptarea unei decizii politice care să dispună Guvernului României să emită în regim de urgenţă un act normativ pentru suspendarea temporară a importurilor de produse agro-alimentare din Ucraina, la fel cum s-a întâmplat în celelalte state care au graniţă comună cu această ţară. O astfel de măsură este necesară pentru protejarea fermierilor români, în contextul în care compensările primite din partea Comisiei Europene nu pot acoperi valoarea totală a daunelor suferite de aceştia”, au transmis social-democrații, marți.
PSD consideră că statele din Estul Europei care au fost afectate de exporturile din Ucraina trebuie să poarte o negociere comună cu reprezentanţii Comisiei Europene şi cu partea ucraineană, astfel încât ”măsurile de sprijin destinate agriculturii Ucrainei să nu afecteze interesele fermierilor din statele învecinate”.
”În acelaşi timp, PSD consideră că România trebuie să sprijine în continuare Ucraina prin facilitarea tranzitului de produse agro-alimentare din această ţară, către alte state din Uniunea Europeană sau către rutele comerciale de la Marea Neagră”, susține PSD.
Europarlamentarul Victor Negrescu a criticat iresponsabilitatea antieuropenilor în gestionarea crizei din agricultură. El a afirmat că fermierii din România se luptă pentru supravieţuire, în timp ce actualul comisar european pentru Agricultură este incapabil să ofere soluţii adecvate la problemele cu care aceştia se confruntă.
„Fermierii din România se luptă pentru supravieţuire prin prisma faptului că actualul comisar european pentru Agricultură, susţinut de partidele eurosceptice din Europa, inclusiv de reprezentanţii partidelor extremiste din România în Parlamentul European, este incapabil să ofere soluţii adecvate la problemele cu care aceştia se confruntă.
Sub coordonarea comisarului afiliat grupului eurosceptic, România a fost discriminată la alocarea fondurilor pentru sprijinirea fermierilor, speculanţii profită de grânele ieftine şi de fermierii afectaţi de război, preţurile la alimente au crescut exponenţial, iar produsele agricole ucrainene nici măcar nu ajung unde trebuie. Asta fac antieuropenii când ajung în funcţii cheie în Europa”, a spus eurodeputatul PSD Victor Negrescu.
În încheierea intervenţiei sale din plenul Parlamentului European, Victor Negrescu a anunţat lansarea unei noi iniţiative, împreună cu Partidul Social Democrat şi PES activists România, cu scopul de a susţine fermierii români şi dezvoltarea mediului rural.
Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, spune că Ministerul Agriculturii trebuie să se poziţioneze mult mai clar, dar și să vină cu soluţii în cazul fermierilor afectaţi de războiul din Ucraina.
Alina Gorghiu a anunţat că liberalii vor vota la Camera Deputaţilor împotriva moţiunii care îl vizează pe Petre Daea.
”Zilele trecute, ministrul Agriculturii şi PSD cereau facilitarea dialogului cu ucrainenii pe tema acestui tranzit de produse agricole de către ministrul Aurescu. S-a rezolvat şi această problemă, s-a facilitat dialogul, mâine (miercuri- n.r) are loc întâlnirea, însă credem noi că Ministerul Agriculturii trebuie să se poziţioneze mult mai clar, să vină cu soluţii. Nu le-am văzut în spaţiul public”, a spus Alina Gorghiu.
Ea a precizat că, pe 25 aprilie, are loc Consiliul de Miniştri ai Agriculturii, când se va stabili o poziţie unitară pe acest subiect al tranzitului de cereale din Ucraina către restul lumii, prin România.
Președintele Klaus Iohannis spunea, săptămâna trecută, că situația generată de excesul de cereale ucrainene a fost discutată în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, afirmând că ajutorul României pentru exportul cerealelor din Ucraina va continua, dar nu în detrimentul fermierilor români.
„Noi ajutăm Ucraina și suntem superdeschiși: le-am facilitate tranzitul de cereale – peste jumătate din ce a exportat Ucraina a trecut prin România, drum, cale ferată, port. O cantitate imensă, peste 14 milioane de tone de cereale au exportat prin România. Și o vom face în continuare, nu le luăm impozit, nu le luăm taxe pe asta, deci sunt exceptați de la taxe.
Dar acest ajutor este pentru Ucraina și în niciun caz nu putem să acceptăm să se întoarcă împotriva fermierilor români. Nu asta este ideea. De aceea, trebuie găsite cele mai bune soluții pentru a proteja fermierul român și pentru a ajuta în același timp Ucraina. Am promisiuni că se lucrează pe aceste chestiuni și se vor găsi soluții”, a spus președintele Klaus Ioahnnis.
CITEȘTE ȘI: