EXCLUSIV | Românii, veseli în statistici, depresivi în tăcere. Psihoterapeut: „Depresia majoră, cel mai mare factor de risc pentru suicid”

Pe hârtie, conform unei statistici Eurostat privind situația din 2019, România este descrisă ca fiind cea mai puțin deprimată țară din Uniunea Europeană, cu doar 1% din populație afectată de această problemă. La polul opus, țări precum Portugalia, Suedia, Slovenia înregistrau cel mai mare procent de populație cu depresie cronică. În realitatea zilelor noastre care bate, de departe, statistica, psihoterapeutul Alina Pop spune, într-un interviu pentru Gândul, că situația din România nu ar fi tocmai reală, deoarece multe cazuri din sfera sănătății mintale nu sunt raportate și, implicit, nici înregistrate.

Mai mult, susține specialistul, oamenii diagnosticați cu probleme psihice se feresc încă să vorbească deschis despre traumele și dramele prin care trec, de teamă să nu fie stigmatizați și judecați de societate.

„În mod normal, 1% ar însemna că populația noastră este cea mai fericită, ceea ce nu se confirmă”

„Potrivit unei statistici, suntem țara din Europa cu cea mai mică rată de depresie. Ceea ce este clar – cel puțin, din punctul meu de vedere, dar și al altor specialiști – că nu este o cifră reală. Unii psihologi clinicieni nu pun accent pe evaluare și diagnostic, dar mai ales pe a-l raporta, deoarece și asta este o problemă. În mod normal, 1% ar însemna că populația noastră este cea mai fericită, ceea ce nu se confirmă. Probabil că undeva la 10-15% este o rată mai reală.

Trăim într-o perioadă în care depresia este foarte des confundată cu sindromul de burnout sau de oboseală cronică. Este important însă să vedem că depresia este întinsă pe toate ariile vieții, nu se leagă de ceva anume”, susține psihoterapeutul Alina Pop.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că depresia afectează 4,3% dintre europeni, mai exact 40 de milioane de persoane. În plus, pandemia generată de COVID-19 a condus la o creștere cu 25% a prevalenței anxietății și depresiei la nivel global.

Moartea jurnalistei Iulia Marin a accentuat necesitatea de a prezenta problemele din spectrul sănătății mintale, a readus în discuție neputința statutului român și lipsa unor programe de psihiatrie și de reintegrare pe termen lung, care să-i ajute concret pe cei care se confruntă cu astfel de situații.

Până la 15% dintre persoanele cu depresie netratată pot muri prin sinucidere

Prevenția rămâne în continuare un deziderat eșuat, în timp ce, în România anului 2023, datele arată că doar 3% din cheltuieli sunt alocate pentru sănătatea mintală, comparativ cu peste 5% în peste 60% din țările europene.

• Depresia este principala cauză de sinucidere, contribuind la până la 60% din totalul sinuciderilor din întreaga lume. Până la 15% dintre persoanele cu depresie netratată pot muri prin sinucidere, se arată într-o analiză realizată de către The Health Policy Partnership, parte a inițiativei Words to Actions.
• Potrivit sursei citate, în România, 3,4 miliarde de euro este costul anual (direct și indirect) al sănătății mintale, în timp ce 2,12% este costul sănătății mintale în PIB-ul anual (cheltuieli directe și indirecte), față de 4% în UE în general.
• România are aproape 12 psihiatri la 100.000 de locuitori, față de media UE de 17 la 100.000 de locuitori.
• În țara noastră, doar 3% din cheltuieli sunt alocate pentru sănătatea mintală, comparativ cu peste 5% în peste 60% din țările europene.

„În România, oamenii vin la specialist când sunt într-un episod depresiv major”

Psihoterapeutul Alina Pop susține că în România nu funcționează prea bine ideea de prevenție, iar oamenii ajung la specialist pentru a cere ajutor abia atunci când stările depresive îi copleșesc, afectându-le calitatea vieții.

„Nu avem în țară ideea de prevenție. În Olanda, există un curs gratuit care le este oferit oamenilor despre cum să facă față depresiei și a scăzut cu 38% numărul persoanelor care dezvoltă depresie. Ceea ce este enorm și lucrul ăsta doar prin prevenție. Din păcate, la noi în țară, oamenii vin când sunt într-un episod depresiv major, după ce el s-a cronicizat, după ce au trecut deja câteva luni și atunci este mult mai greu de lucrat.

De cele mai multe ori, în cabinetele specialiștilor ajung oamenii care sunt într-o stare de depresie severă și care vin și caută tratament. Însă, de multe ori, ne întâlnim cu o stare depresivă latentă, la un nivel scăzut ca intensitate, dar peste care poate apărea un episod depresiv major, cauzat de un eveniment din exterior și atunci este mult mai profund și mai greu de tratat„, a explicat Alina Pop.

„Există foarte multă presiune socială”

Psihoterapeutul mărturisește că în România anului 2023, oamenii se tem încă să vorbească deschis despre afecțiunile din zona psihică, de teamă să nu fie judecați și, apoi, stigmatizați social.

Toate acestea, în condițiile în care, susține aceasta, depresia majoră este cel mai mare factor de risc pentru suicid.

La noi în țară, afecțiunile din zona psihică sunt încă asociate cu rușinea, cu faptul că nu suntem îndeajuns de buni să reușim. Există foarte multă presiune socială. Da, sunt și foarte mulți copii diagnosticați cu depresie, mai ales după pandemie, când numărul acestora a crescut undeva la peste 30%„, a mai spus Alina Pop.

„Un alt factor pentru depresie este și trauma din copilărie”

Psihoterapeutul susține că există și o latură genetică a depresiei.

”Într-adevăr, dacă ai în familie persoane care au avut depresie există un risc mai mare de a dezvolta o stare depresivă sau o altă tulburare vitală, dar asta nu înseamnă că obligatoriu și dezvoltăm. Există și niște factori biologici, și aici ne referim și la chimia corpului, pot apărea dereglări.

De exemplu, la una din patru femei, depresia apare postnatal. Așadar, vorbim de chimie și de biologie, dar și de personalitatea fiecăruia. Un alt factor pentru depresie este și trauma din copilărie. Dacă există evenimente adverse în copilărie, riscul de a face depresie este foarte mare. Pentru fiecare om, depresia apare în urma unei combinații de factori. Când se va întâlni din nou cu acei factori, starea depresivă va crește.

De exemplu, sunt anumite momente – că vorbim despre sărbători sau despre alte evenimente – în care, cu cât este prezentată mai multă bucurie în afară și cu cât tu, în interiorul tău, te simți mai trist, această diferență între ceilalți și tine te face să-ți accentuezi stările depresive. De asemenea, mai este și parte de depresie funcțională, important de menționat, pentru că trăim cu ea și credem că așa suntem noi.

Spunem că suntem mai pesimiști, când, de fapt, realitatea este că acolo avem o tulburare care ar putea fi trată și oamenii ar putea privi viața cu alte lentile. Pentru că depresia asta este: niște lentile pe care ni le punem la ochi, niște lentile gri, prin care percepem lumea din afară ca fiind grea, fără speranță. Suntem nemulțumiți de noi, avem o stimă de sine scăzută”, explică psihoterapeutul.

„Trăim într-o societate în care lucrurile se întâmplă pe fugă, nu ne mai acordăm cu adevărat atenție”

Specialistul Alina Pop susține că este important să fim atenți la simptomele noastre – o tristețe și o nemulțumire continuă, culminând cu gânduri de suicid -, dar și la cele ale oamenilor de lângă noi, care pot suferi în tăcere de stări depresive sau fără să le conștientizeze cu adevărat decât atunci când poate fi prea târziu.

„Știu că există această decontare prin Casa de Asigurări pentru orele de psihoterapie, dar de programe pe termen lung pentru depresie și tulburări din zona sănătății mintale, eu nu am văzut să existe. Este foarte important însă să cerem ajutorul încă din timp, să nu rămânem până în punctul în care depresia devine disfuncțională, încât putem să ajungem la gânduri suicidare sau să nu mai ieșim din casă. Apoi, este esențial să fim atenți cu oamenii din jurul nostru, să fim implicați.

Când vedem o schimbare în dispoziția unei persoane, când vedem că nu își dorește să iasă din casă, când este mai trist sau mai irascibil, să încercăm să vorbim cu acea persoană, să aflăm ce se întâmplă cu ea. Trăim într-o societate în care lucrurile se întâmplă pe fugă și atunci suntem de multe ori distrași de ceea ce se întâmplă în jurul nostru, nu ne mai acordăm cu adevărat atenție.

Și ne poate lovi, așa dintr-o dată, un episod foarte puternic de depresie. Dar, dacă am fi atenți la semne, am putea să prevenim, pentru că prevenția este mult mai ușoară și mult mai puțin costisitoare decât tratament în sine. Și aici mă refer și la stat, dacă ar lua în calcul ideea de prevenție”, a mai spus psihoterapeutul Alina Pop, pentru Gândul.

Inițiativa specială a OMS pentru sănătate mintală

În anul 2019, OMS a lansat Inițiativa specială pentru sănătate mintală (2019-2023), „Acoperire universală cu servicii de sănătate”, pentru a asigura accesul la îngrijiri de calitate și la prețuri accesibile pentru persoanele cu afecțiuni ale sănătății mintale.

”Există multe tipuri de tulburări mintale. Ele sunt, în general, caracterizate printr-o combinație de gânduri, percepții, emoții, comportamente și relații anormale cu ceilalți. Tulburările mintale includ: depresia, tulburarea bipolară, schizofrenia și alte psihoze, demența și tulburările de dezvoltare, inclusiv autismul.

Povara tulburărilor mintale continuă să crească, având impact semnificativ asupra sănătății și consecințe majore sociale, economice în toate țările lumii”, se arată într-o analiză a sănătății mintale realizată în anul 2023 de Ministerul Sănătății, în colaborare cu alte institute și centre.

• Depresia – tulburare mintală comună, dar și una dintre principalele cauze ale dizabilității la nivel mondial. La nivel global, se estimează că 264 de milioane de oameni sunt afectați de depresie, fiind afectate mai multe femei decât bărbați.
• Tulburarea bipolară afectează aproximativ 45 de milioane de oameni din întreaga lume. De obicei, constă atât din episoade maniacale, cât și depresive, separate de perioade de dispoziție normală.
• Schizofrenia – o tulburare mintală severă, care afectează 20 de milioane de oameni din întreaga lume. „Psihozele, inclusiv schizofrenia, sunt caracterizate prin distorsiuni ale gândirii, percepției, emoțiilor, limbajului, simțului de sine și comportamentului. Experiențele psihotice obișnuite includ halucinații (auzi, vezi sau simți lucruri care nu există) și iluzii (credințe false fixate sau suspiciuni care sunt ferm susținute chiar și atunci când există dovezi contrare)”, se arată în analiza realizată în jurul problemelor de sănătate mintală.
• Demenţa – este o afecțiune care, la nivel mondial, afectează aproximativ 50 de milioane de oameni. Potrivit analizei prezentate, „demența este, de  obicei, de natură cronică sau progresivă și reprezintă o deteriorare a funcției cognitive (adică capacitatea de a procesa gândurile) dincolo de ceea ce s-ar putea aștepta de la îmbătrânirea normală. Afectează memoria, gândirea, orientarea, înțelegerea, capacitatea de a efectua calcule, capacitatea de învățare, limbajul și judecata”.

Copiii și adolescenții români, loviți și ei de tristețe și depresie

Nici la capitolul sănătatea mintală a copiilor și adolescenților din România, veștile nu sunt deloc optimiste. Potrivit unor date prezentate de UNICEF, aproape 33% dintre adolescenții români – cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani – au raportat o dispoziție tristă de mai multe ori într-o săptămână, comparativ cu 13% în medie, în cele 45 de țări incluse într-un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății.

Într-un studiu realizat în România, în anul 2020, cu 10.114 adolescenți din toate județele (vârsta medie 17 ani), 48,9% dintre tineri au avut cel puțin o dată gânduri de suicid, 27,1% erau mai tot timpul triști, în timp ce 21,5% au avut perioade în care s-au simțit depresivi în ultimele șase luni.

„Aștept de patru ani să am din nou pasiune pentru ceva. Să nu simt greutate, orice aș face”

Jurnalista Iulia Marin, găsită fără suflare, în 18 aprilie,  în apartamentul din București în care locuia, s-a luptat în ultimii patru ani cu diagnostice severe, despre care a ales să vorbească deschis, cu asumare și curaj. Mai mult, în ultima perioadă ea a scris constant despre bolile psihice atât pe pagina ei de Facebook, cât și pe blogul său „În terapie”.