EXCLUSIV| De ce iau guvernele în calcul la crize interzicerea cumulului pensiei cu salariul și ce șanse are ultima propunere. ”S-a abuzat foarte tare”

Interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat, discutată zilele acestea de partenerii de Coaliție, nu este un demers legislativ inițiat în premieră. În ultimii 15 ani, în contexte economice cu provocări pentru guvernanți  – criza economică din 2008, criza COVID sau actualul deficit bugetar – a fost luată în calcul, de mai multe ori, și interzicerea cumulului pensiei cu salariul primit dintr-o instituție a statului.

În funcție de poziționarea la putere sau în opoziție, aceleași partide au ales fie să promoveze astfel de proiecte de acte normative, fie să le atace la Curtea Constituțională pentru a amâna sau bloca implementarea lor.

Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României, pe rolul căreia au ajuns numeroase sesizări privind inițiative cu acestă temă, și Raluca Turcan, fost ministu al Muncii care a propus cel mai recent proiect de lege rămas prin sertarele Parlamentului, au detaliat, pentru Gândul, contextul în care cel mai nou proiect privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul, discutat de actuala coaliție, ar putea să intre în vigoare.

Augustin Zegrean: „Realitatea este că s-a abuzat foarte tare”

„Prima dată când s-a pus în discuție chestia asta (interzicerea cumului pensiei cu salariul de la stat – n.r.) la Curtea Constituțională a fost în 2012, când CCR a spus: este ok, nu pot să ia salariu de la stat și pensie de la același stat decât persoanele care sunt în exercitarea unui mandat legal. Deci, cum ar fi, de data aceasta, domnul prim-ministru, care îndeplinește un mandat de ministru. Pe perioada cât îndeplinește mandatul, de exemplu, după acea decizie a Curții, nu ar putea fi obligat să renunțe la una dintre cele două. În rest, și judecătorii de la Curtea Constituțională, bineînțeles, beneficiau de aceeași prevedere și mai erau câțiva, dar foarte puțini”, a explicat fostul președinte al Curții Constituționale.

Apoi, la scurt timp după schimbarea Guvermului în 2012, cu toată criza politică de atunci, s-a revenit la posibilitatea cumulării pensiei cu salariul la stat.

„Atunci le-a dat drumul din nou să cumuleze pensia cu salariul. Acum, nu știu dacă este justificată constituțional interzicerea asta sau nu, pentru că unul e salariul, alta este pensia. Pensia o primești pentru perioada cât ai contribuit la pensie, pensia o primești indiferent de situație. Dacă în vremea aceea omul mai poate să lucreze, n-are decât să lucreze și să ia salariu.

Acum, statul, fiind cel care plătește și una și alta, s-ar putea să dispună, pentru că este o practică nu prea fericită a Curții Europene a Drepturilor Omului care spune că nivelul pensiei sau salariului nu pot fi garantate. Ți se garantează salariul în plată sau pensia în plată, dar nu nivelul acestora”, a mai spus Augustin Zegrean, pentru Gândul.

Fostul președinte al CCR a ezitat să prognozeze o eventuală nouă decizie a Curții, dacă va fi cazul să ajungă pe rolul ei o sesizare de constituționalitate, înainte sau după promulgarea unui act normativ care să prevadă interzicerea cumului pensiei cu salariul de la stat.

Nu știu acum ce va spune Curtea, dacă va fi din nou întrebată, este o altă Curte (mandatul judecătorilor este de 9 ani – n.r.), situația este total alta decât atunci. Problema banilor s-a pus și atunci, și acum. Depinde și cum au fost angajați oamenii aceștia, că dacă au fost angajați pe perioadă nedeterminată, e greu să îi spui: «Pleacă acasă, nu mai avem nevoie de tine», se ajunge la procese și ajunge să dea statul bani, fară să fi lucrat măcar.

Realitatea este că s-a abuzat foarte tare. Foarte mulți au ieșit la pensie, nici măcar o zi nu au plecat de acolo, au rămas în continuare în funcție și cumulează pensia cu salariu. Nu știu cum este mai bine. Constituțional, nu pot să vă garantez că e mai bine așa sau așa, Constituția nu are niciun fel de dispoziție în acest sens”, a spus Augustin Zegrean, care opinează că este o chestiune de oportunitate economică.

Raluca Turcan, despre proiectul de lege care interzice cumulul pensie – salariu aflat în Parlament din 2021

Deputatul PNL Raluca Turcan, fostul ministru al Muncii, le recomandă decidenților din Coaliția de guvernare (PNL – PSD – UDMR – minorități) să revadă proiectul de lege din 2021 aflat la Camera Deputaților, care ar putea fi adoptat în câteva zile, dacă există voință politică.

”Proiectul respectiv a fost asumat în Guvern sub forma de proiect de lege, a fost transmis Parlamentului, a fost votat în Senat în forma transmisă de Guvern, iar în momentul de față se află undeva îngropat în Camera Deputaților, unde președinte este domnul Marcel Ciolacu, care spune că își dorește interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, dar lucrul ăsta ar trebui făcut printr-un proiect de lege. Așadar, există în momentul de față în Parlament acest proiect și soluția, dacă există într-adevăr voință politică, este una foarte simplă, și anume: să fie pus pe ordinea de zi, în comisii.

Se poate renunța la opțiunea prelungirii pensionării până la 70 de ani, pentru că această posibilitate opțională a generat foarte multe dezbateri și răstălmăciri, și se pot elimina articolele respective, să rămână doar componenta cumul pensie – salariu la stat”, a spus Raluca Turcan, pentru Gândul.

Fostul ministru al Muncii a amintit excepțiile introduse pentru a nu bloca sistemul de educație, de asistență socială sau privitoare la persoanele plătite pe drepturi de autor, preponderent în domeniul culturii, pentru a nu-l bulversa.

„Așadar, în câteva zile, lucrul acesta s-ar putea întâmpla, dacă se dă vot în Parlament”, a subliniat deputatul liberal, evocând  eforturile pentru respectarea prevederilor constituționale – cu precădere cele ce vizează funcțiile elective, cu mandat fix, dar și în acord cu decizia CEDO pe subiect.

”Din păcate, și acum discuția se canalizează pe situația domnului prim-ministru Ciucă, or lucrul acesta este pur și simplu folosit, ca să spunem, scânteie și artificiu de dezbatere publică, pentru că, pe fond, pentru ca acest proiect să poată fi constituțional, lucru care pe mine m-a preocupat, în momentul în care l-am transmis Parlamentului și propus Guvernului a fost ca el să fie constituțional, iar dreptul de a fi ales nu poate fi îngrădit. Deci, varianta care se află acum în Parlament pleacă de la premisa de a fi constituțională, fără doar și poate”, a detaliat Raluca Turcan.

În ceea ce privește avizul negativ acordat proiectului de Consiliul Legislativ, fostul ministru a precizat că acesta este doar unul consultativ, se pot prelua observațiile, iar senatorii au votat deje varianta propusă de Guvernul Cîțu.

„În mod normal, într-o colaborare politică onestă față de oameni, dacă există voința politică de a se interzice cumului pensie – salariu la stat, există și varianta legală, constituțională în Parlament. Dacă nu, e simplă demagogie”, a spus Raluca Turcan.

Cronologia proiectelor privind cumulul pensie – salariu de la stat. Prima variantă, a Guvernului Boc

În contextul crizei economice globale din 2008, proaspătul instalat Executiv PDL – PSD, condus la acea dată de Emil Boc (lider al PDL), a aprobat, în 30 decembrie, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 230/2008, care interzicea cumulul pensiilor cu salariile de stat.

La scurt timp, în ianuarie 2009, CCR, cu majoritate de voturi, a declarat OUG neconstituțională. Ordonanța care interzicea cumulul pensie – salariu nu a fost însă analizată pe fond, ci judecătorii constituționali s-au axat pe modul în care o astfel de măsură a fost adoptată:

„Potrivit art. 115 alin. 6 din Constituție, ordonanele de urgența nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.

În 5 noiembrie 2009, când președintele Camerei Deputaților era Roberta Anastase (PDL), iar președintele Senatului, Mircea Geoană (PSD), Parlamentul a adoptat Legea 329 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, publicată în Monitorul Oficial nr. 761 din 9 noiembrie 2009, care interzicea cumulul pensiei cu salariul de la stat, dar doar dacă cele două venituri cumulate depășeau salariul mediu brut pe economie:

”Beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale (…) pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat”.

Pentru acest proiect de lege, Guvernul Boc și-a asumat răspunderea în Parlament.

Ce au decis Curtea Constituțională și CEDO

La scurt timp, 102 parlamentari ai PNL și UDMR au sesizat CCR asupra neconstituționalități proiectului de act normativ. De această dată, judecătorii CCR au decis că legea este constituțională.

Mai mult, chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins o acțiune a unui militar care reclamase că este nedreptățit de prevederile legii, pentru că a trebuit să renunțe, după pensionarea anticipată, la salariul pe care îl primea pentru funcția de şef de birou în cadrul Serviciului de Poliţie Comunitară, unde fusese numit în iunie 2007, când avea 50 de ani, de primarul localităţii Mihail Kogălniceanu, din judeţul Constanţa. Este o cauză CEDO deja celebră, Panfile împotriva României, din martie 2012.

Decizia CEDO trecea în revistă atât prevederile în vigoare, cât și intepretarea judecătorilor constituționali.

Prevederile din Legea 329/2009 au făcut obiectul unui control de către Curtea Constituţională, atât înainte de promulgare, cât şi după intrarea acesteia în vigoare.

La 23 septembrie 2009, peste 100 de parlamentari au sesizat Curtea Constituţională cu o sesizare de control prelegislativ referitoare la neconstituţionalitatea art. 17-22 din Legea 329/2009. Prin decizia din 4 noiembrie 2009, CCR a constatat că dispoziţiile legale contestate erau constituţionale.

Precizând că dispoziţiile legii criticate nu se referă la persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres în Constituţie (cum ar fi, de exemplu, persoane care ocupă funcţii publice de autoritate), Curtea Constituţională a declarat, în principal, în privinţa reglementării cumulului pensiei cu veniturile salariale, că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită. Totodată, contextul în care măsura criticată a fost luată este unul excepţional, fiind în legătură cu criza financiară şi economică mondială.

Curtea Constituţională a mai stabilit atunci că legislaţia permite, de regulă, cumulul pensiei cu salariul, dacă pensia este mai mică decât un anumit nivel; nivelul luat în considerare este expres prevăzut de lege, previzibil şi determinabil, fiind totodată rezonabil.

Excepţia de la cumulul ambelor venituri era justificată de situaţia economică excepţională şi s-a aplicat numai persoanelor angajate sau numite în funcţii din sectorul public, în vederea raţionalizării cheltuielilor publice, asigurând totodată un anumit nivel al venitului – considerat rezonabil – tuturor persoanelor. În condiţiile în care măsura s-a aplicat în mod egal tuturor persoanelor vizate de textul de lege, judecătorii CCR au apreciat că aceasta nu poate fi considerată discriminatorie.

În concluzie, Curtea Constituţională a decis că legiuitorul avea competenţă discreţionară deplină să aplice măsuri precum instituirea unui anumit cuantum al venitului, în condiţiile în care acestea sunt rezonabile, proporţionale şi justificate de interesul public.

Ulterior, la Curtea Constituţională au fost trimise alte sesizări privind neconstituţionalitatea art. 17-22 din Legea 329/2009. Prin deciziile din 1 şi 22 martie 2011, 7 şi 12 aprilie 2011, 17 mai 2011 şi 12 iulie 2011, Curtea Constituţională a menţinut motivarea anterioară şi a confirmat că legea este constituţională.

Totodată, Curtea a reamintit că măsura nu poate fi considerată discriminatorie, în condiţiile în care angajaţii din mediul public nu se află în aceeaşi situaţie juridică precum cei din mediul privat, fiind legaţi, în mod esenţial, din punctul de vedere al sursei din care sunt alimentate salariile, indemnizaţiile sau soldele, de bugetul public.

Și Guvernul Orban a vrut interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat

O nouă intenție de a interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat a fost luată în discuție în 2019, de Guvernul Orban (PNL). Anterior, Ludovic Orban se numărase printre semnatarii sesizării de neconstituționalitate privind legea inițiată de Emil Boc.

Proiectul a murit în fașă, pe formă, nu pe fond, la CCR, după care discuția a rămas în stand-by, pe fondul izbuncnirii pandemiei de COVID-19 și a restricțiilor care au urmat.

În decembrie 2019, ministrul Muncii de la acea vreme, Violeta Alexandru, anunța că lucrează la un proiect de lege de interzicere a cumulării pensiei cu salariul de la stat, iar premierul Ludovic Orban afirma că este de acord cu inițiativa, susținând că nu e normal ca o persoană care s-a pensionat să beneficieze și de pensie, și de un venit din sectorul public.

„Numai prin lege poate fi promovată, dar asta nu înseamnă că dacă se promovează prin lege, va fi constituțională. M-am uitat foarte bine pe decizia Curții pe măsura Guvernului Boc. Nu știm dacă va interzice sau nu acest lucru. Oricum, legea trebuie să aibă niște norme în cazuri excepționale, și aici vorbim de profesori sau medici, în anumite zone geografice unde nu pot fi acoperite sau nu găsesc acele comunități persoane care doresc să presteze aceste servicii. Este exclus să se dea OUG, fiindcă deja CCR s-a exprimat, a avut un punct de vedere. Vom vedea dacă prin lege, Curtea va avea alt punct de vedere”, spunea atunci Marcel Ciolacu (PSD), din Opoziție.

În 23 decembrie 2019, Guvernul Orban chiar și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului pe proiect de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care includea această interdicție:

„Beneficiarii dreptului la pensie pentru limita de vârstă aparținând sistemului public de pensii, cât și beneficiarii pensiilor de serviciu/pensiilor militare de stat/indemnizațiilor pentru limită de vârstă, anticipată/anticipată parțială, reglementate prin acte normative cu caracter special, care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, nu pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate”.

Proiectul de legea a fost contestat atunci la CCR de 111 deputați aparținând grupului PSD, printre care și Marcel Ciolacu, pe motiv că domeniul de reglementare este, în principiu, identic cu un proiect de lege de aprobare a unei OUG, aflat deja în procedură legislativă, dar și că include reglementări dintr-o multitudine de materii, ceea ce contravine procedurii angajării răspunderii Guvernului.

CCR a dat dreptate deputaților PSD, declarând proiectul în totalitate neconstituțional, în februarie 2020. Proiectul s-a întors în Parlament, pentru armonizare cu decizia CCR, și acolo a rămas chiar după schimbarea Guvernului Orban (ieșit între timp și din PNL), respectiv din 16 februarie 2021.

În același timp, proiectul simular invocat de PSD în sesizarea trimisă Curții Constituționale stă în stadiu incipient în Parlament. Mai exact, proiectul de Lege pentru aprobarea OUG 114/2018, aflat în procedură legislativă. OUG 114 fusese aprobată de Guvernul Dăncilă (PSD), în decembrie 2018.

Proiectul a trecut de Senat, prima cameră sesizată, ca urmare a depășirii termenului de adoptare, în 4 martie 2019, și a ajuns la Camera Deputaților, for decizional, în 6 martie 2019, unde este în continuare, patru ani mai târziu, după ce a primit o serie de avize. În 9 martie 202o, cu puțin timp înainte de instituirea stării de urgență, a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, sub rezerva întocmirii raportului comisiilor de specialitate, care însă nu a fost elaborat nici până în prezent.

Proiectul de lege care interzice cumulul pensie – salariu, varianta Guvernului Cîțu

În același stadiu este și cel mai recent proiect legislativ pe această temă. Este vorba de proiectul cu două componente – permiterea rămânerii în câmpul muncii până la vârsta de 70 de ani și interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat -, aprobat de această dată de Guvernul Cîțu (PNL – USR – UDMR – minorități), în iunie 2021, când ministrul Muncii era Raluca Turcan (PNL).

În declarațiile de după ședința de Guvern în care a fost aprobat, șeful Executivului, care atunci era și lider al liberalilor, Florin Cîțu, anunța acest proiect: „În ședința de Guvern de astăzi am aprobat proiectul de Lege privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare. Este un proiect de lege care merge în Parlament, în procedură de urgență și care elimină cumulul de pensie cu salariul la stat și, în același timp, prevede creșterea opțională a vârstei de pensionare la 70 de ani”.

Raluca Turcan preciza atunci că proiectul urmărește echitate pentru cei care activează în sistemul public, România având atunci peste 102.000 de persoane cu vârste peste 65 de ani care aveau și contract de muncă sau raport de serviciu.

Proiectul de lege al Guvernului Cîțu prevedea că pensia nu poate fi cumulată cu salariul, iar angajații din sectorul public care sunt și în pensie au obligația ca, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, să opteze fie pentru continuarea activității până la 70 de ani, cu suspendarea plății pensiei, fie pentru suspendarea contractului sau raportului de serviciu și intrarea în pensie.

Prin proiect au fost însă introduse unele excepții de la regula suspendării pensiei pe perioada activității ca salariat în sectorul public:

• persoanele alese în funcții de autoritate sau demnitate publică sau cele pentru care durata mandatului este prevăzută de Constituție – excepție introdusă pentru ca legea să fie constituțională;
• persoanele care beneficiază de drepturi de autor;
• personalul didactic de predare pensionat încadrat în regim de plata cu ora;
• pensionarii încadrați în gradul III de invaliditate;
• membrii Academiei Române;
• asistenții personali ai persoanelor cu handicap;
• asistenții maternali;
• îngrijitorii la domiciliu pentru persoana vârstnică.

Proiectul prevede obligații care revin angajatorului, precum și sancțiuni pentru neîndeplinirea acestora:

• informarea salariaților cu privire la drepturile pe care le au prin acest act normativ;
• încetarea raporturilor de muncă dacă se constată neîndeplinirea de către angajat a obligației de a opta între pensie și salariu în termenul prevăzut, sub sancțiunea amenzii (100.000 de lei);
• informarea Casei de Pensii competente asupra situației celor care au optat pentru menținerea în activitate în termen de 30 de zile de la exprimarea opțiunii, sub sancțiunea amenzii de 10.000 lei.

Potrivit declarațiilor de atunci ale Ralucăi Turcan, proiectul a integrat o parte dintre observațiile formulate de ministere, a ținut cont de decizii ale CEDO, respectiv ”Cauza Panfile împotriva României”, și ale Curții Constituționale, respectiv Decizia CCR nr. 1.414/2009, care a reținut că nicio dispoziție constituțională nu împiedică legiuitorul să reglementeze opțiunea oferită salariaților de a continua activitatea în condițiile supendării plății pensiei.

Proiectul de lege adoptat de Guvern în 9 iunie 2021 a fost trimis Parlamentului, iar Raluca Turcan spunea că se va solicita dezbaterea în procedură de urgență. Au urmat însă câteva luni de criză politică, ce au culminat cu demiterea Guvernului Cîțu prin moțiune de cenzură și apoi instalarea actualului Guvern Ciucă (PNL – PSD – UDMR – minorități).

În ziua adoptării, PSD (atunci încă în Opoziție) anunța că va ataca la Curtea Constituţională legea care interzice cumulul pensiei cu salariul în sectorul public, pentru că are vicii majore de constituţionalitate.

De atunci, proiectul de Lege privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare a fost votat de Senat, în septembrie 2021, după care a rămas în comisiile Camerei Deputaților. Din octombrie 2021 până în martie 2022, acesta a strâns cinci avize și așteaptă un raport din partea Comisiei de muncă și protecție socială, care avea termen în 26 octombrie 2021.

Guvernul Ciucă vrea interzicerea cumulului pensie – salariu de la stat

Discuția prinvind interdicția cumului pensiei cu salariu la stat a luat un nou având în ultimele zile, pe fondul măsurilor analizate pentru gestionarea deficitului bugetar. În ședința de luni a Coaliției, premierul Nicolae Ciucă a cerut să nu se facă tăieri salariale. De asemenea, regula privind cumulul pensiei cu salariul nu se va face prin ordonanță de urgență, s-a mai stabilit la nivelul Coaliției.

Un draft al unui proiect de ordonanță de urgență include un articol care interzice cumularea pensiei cu salariul de la stat:

„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, beneficiarii dreptului la pensie aparținând atât sistemului public de pensii, cât și sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, operatorilor economici, prevăzuți la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, cu modificările și completările ulterioare, nu pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate. (…) Prevederile prezentului articol nu se aplică persoanelor care ocupă funcții didactice de predare din unitățile de învățământ și funcții de specialitate medico-sanitară din unitățile sanitare. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și beneficiarilor de pensii de serviciu și pensii militare stabilite prin legi speciale”.

Surse politice susțin însă că propunerea în această formă nu a fost aprobată în Coaliție, la ultima ședință fiind stabilit ca măsurile să fie incluse într-un proiect de lege.

Premierul Nicolae Ciucă este direct vizat de o astfel de măsură, acesta încasând atât indemnizația de premier, cât și pensia de militar.

„În momentul în care vom avea o astfel de lege aprobată, cu certitudine voi renunţa la una dintre ele”, spunea premierul, vineri, înaintea ultimei ședințe a Coaliției.

Interzicerea cumulului sau impozitare pe praguri?

Ministrul Muncii, Marius Budăi (PSD), a declarat recent că discuţia despre cumulul de salarii şi pensii nu trebuie generalizată, ci trebuie analizată „de la post la post”. Marius Budăi a subliniat că nu crede că este potrivită interzicerea cumulului acestora.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a cerut, săptămâna trecută, ministerelor și celorlalte instituții ale statului să facă o restructurare în rândul angajaților care, pe lângă salariu, primesc și pensie de la stat, fără a fi împlinit încă vârsta de pensionare.

„Ținând cont că s-a vorbit mult despre reforma pensiilor, ar trebui ca toate ministerele și celelalte instituții să facă o restructurare a posturilor ocupate de angajați care, pe lângă salariu, primesc și pensie de la stat, fără a fi împlinit încă vârsta de pensionare. Este o sfidare să-i vedem pe acei «tineri pensionari» reangajați la stat, uneori pe aceeași funcție, pentru a cumula mai multe venituri, în timp ce restul cetățenilor muncesc din greu pentru un salariu sau au muncit o viață pentru a-și câștiga cuvenita pensie. Solicit deci o curățenie generală în cheltuielile publice. Nu tăiem nimic de la investiții! Dar trebuie să reducem drastic risipa”, a scris președintele PSD, într-un mesaj postat pe Facebook.

Ulterior, Marcel Ciolacu a declarat, marți, că nu este de acord cu interzicerea cumulului pensie-salariu, din moment ce ambele sunt drepturi constituționale, dar propune impozitarea suplimentară a veniturilor, pe praguri, dacă pensia și salariul depășesc 25.000 de lei brut, cât e salariul președintelui.

„Sunt două drepturi prevăzute în Constituție – dreptul la muncă și dreptul la pensie. Legiuitorul nu poate interveni să ia acest drept. Pe această discuţie, sub nicio formă în ordonanţă nu putem să prindem cumulul pensiei cu salariul. Au fost mai multe discuţii privind constituţionalitatea acestui demers. Atunci, am discutat mai multe variante. Din punctul meu de vedere, sunt cazuri în care faci cumul, dar ai o pensie de 2.000 de lei şi eşti şi portar la o primărie – eu nu pot lua dreptul acelui om să-şi acopere un minimum necesar familiei”, a spus Marce Ciolacu.

„Vorbim de cumulul de salariul şi pensie specială. Vorbim numai de zona bugetară. În acel moment, dacă prin acel cumul, depăşeşti salariul brut al preşedintelui, care e aproximativ 25.000 de lei, e normal să vii, dacă e constituţional, cu o impozitare suplimentară, pentru că sunt două venituri de la bugetul statului. În lege nu poţi să treci numai pe cei care au şi componentă specială în pensie, nu poţi interzice numai la unii. Eu cred că abordarea corectă e zona de impozitare, pe praguri”, a adăugat liderul PSD.

Măsurile privind reducerea cheltuielilor vor fi anunțate după 1 mai, a transmis premierul Nicolae Ciucă. Șeful Guvernului a spus că a cerut Ministerului de Finanțe o analiză pe situația bugetară – după trei luni, pe colectare s-a înregistrat un deficit de 4,5 miliarde de lei -, dar înghețarea salariilor nu este pe lista de măsuri pe care Guvernul le-ar avea în vedere.

Cine poate cumula pensia cu salariul în prezent

Ministerul Muncii a publicat recent un document informativ în care prezintă schematic ce categorii pot cumula pensia cu venituri realizate din activități profesionale (salariu sau venituri asimilate salariului).

Pensionarii sistemului public de pensii, indiferent de categoria de pensie de care beneficiază, pot cumula pensia cu venituri realizate din activități independente şi din drepturi de proprietate intelectuală, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de cuantumul acestora.

Consilierii locali și județeni pot cumula veniturile obținute din această calitate cu orice categorie de pensie.

Persoanele care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă pot cumula pensia cu venituri obținute din activități dependente și activități independente, aşa cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de cuantumul acestora.

Persoanele care beneficiază de pensie anticipată, pensie anticipată parțială, pensie de invaliditate gradul I sau gradul II și pensie de urmaş încadrate în gradul I sau II de invaliditate pot cumula pensia cu venituri obținute din activităţi independente, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, precum și din activităţi dependente, indiferent de cuantumul acestora, cu excepția:

• veniturilor obținute în baza unui contract individual de muncă;
• veniturilor obținute în baza unui raport de serviciu (funcționar public);
• veniturilor obținute de persoane care desfășoară activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii, cu modificările și completările ulterioare, cu cele ale persoanelor prevăzute la art.6 alin. (1) pct. I din lege.

Persoanele care beneficiază de pensie de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate pot cumula pensia cu venituri obținute din activități independente astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, precum și din activităţi dependente (fără a se depăşi jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă) obținute:

• în baza unui contract individual de muncă;
• în baza unui raport de serviciu (funcționar public);
• de persoane care desfășoară activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi de membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii, cu modificările și completările ulterioare, cu cele ale persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I din lege.

Copiii, pensionari de urmaş (cu vârsta până la 16 ani, respectiv 26 de ani – dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii), pot cumula pensia cu venituri obținute din:

• activități dependente, așa cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora;
• activități independente, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora.

Soțul supraviețuitor care beneficiază de o pensie de urmaș, cu excepția celui încadrat în gradul I sau II de invaliditate poate cumula pensia cu venituri obținute din activităţi independente, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora, precum și din activităţi dependente (dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat):

• în baza unui contract individual de muncă;
• în baza unui raport de serviciu (funcționar public);
• ca urmare a desfășurării unei activități în funcţii elective sau care este numit în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi în calitate de membru cooperator dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii, cu modificările și completările ulterioare, cu cele ale persoanelor prevăzute la art.6 alin. (1) pct. I din lege.

Soţul supravieţuitor, încadrat în gradul I sau II de invaliditate, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri obținute din activităţi independente, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, precum și din activităţi dependente, indiferent de nivelul acestora, cu excepția:

• veniturilor obținute în baza unui contract individual de muncă;
• veniturilor obținute în baza unui raport de serviciu (funcționar public);
• veniturilor obținute de persoane care desfășoară activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii, cu modificările și completările ulterioare, cu cele ale persoanelor prevăzute la art.6 alin. (1) pct. I din lege.

Pentru mai multe informații, Ministerul Muncii recomandă asiguraților să se adreseze casei teritoriale de pensii din raza de domiciliu sau să acceseze secțiunea dedicată de pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice.

CITEȘTE ȘI:

VIDEO. Marcel Ciolacu: „Dacă salariul și pensia plătite de stat depășesc salariul președintelui, e normal să existe o impozitare suplimentară”

Sindicaliştii din administraţie pregătesc GREVA. Se cere interzicerea cumulului pensie – salariu în toate domeniile