BNR a menținut dobânda-cheie, pentru a treia lună consecutiv. Argumentele Consiliului de Administrație al băncii centrale

Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României a hotărât, miercuri, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 7,00% pe an, pentru a treia oară consecutiv.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât, în ședința de miercuri, 10 mai, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata dobânzii de politică monetară – care reprezintă rata dobânzii utilizată pentru principalele operaţiuni de piaţă monetară ale BNR – a urcat prima dată la 7% în luna ianuarie, după creșteri succesive, începând din octombrie 2021, când aceasta crescuse la 1,5% de la 1,25% pe an.

La începutul anului 2020, în şedinţa din 8 ianuarie, înainte ca pandemia de Covid-19 să își facă simțite efectele în economie, rat dobânzii de politică monetară era la nivelul de 2,50% pe an, menținută și în februarie 2020, urmând ca, în 20 martie 2020, CA al BNR să se întrunească într-o şedinţă de urgență, în care a adoptat un pachet de măsuri menit să atenueze impactul situației generate de epidemia de coronavirus asupra populației și companiilor românești.

În acest context dificil intern și internațional și în baza informațiilor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice și financiare în continuă schimbare, Consiliul de administrație al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5%, la 2,0% începând cu data de 23 martie 2020.

Incertitudini foarte ridicate

Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, se arată comunicatul transmis de BNR.

„Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”, au transmis oficialii BNR.

Decizia CA al BNR vine în contextul în care rata anuală a inflației a scăzut semnificativ în luna martie 2023, coborând la 14,53%, de la 15,52% în februarie, în principal pe fondul diminuării prețului combustibililor față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pe ansamblul primelor trei luni ale anului, rata anuală a inflației s-a redus astfel considerabil – de la 16,37% în decembrie 2022 – înregistrând prima scădere din ultimele 9 trimestre, așa cum s-a anticipat. Potrivit BNR, scăderea a fost determinată în principal de descreșterea amplă a dinamicilor prețurilor combustibililor și energiei electrice, sub influența unor efecte de bază consistente și a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a stopat ascensiunea în trimestrul I, în condițiile în care ea s-a mărit sub așteptări în primele două luni ale anului, iar în martie a scăzut la nivelul din decembrie 2022, de 14,6%, pe fondul unor efecte de bază dezinflaționiste, al descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și al ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Astfel, acestea au contrabalansat integral influențele de sens opus ce au continuat să vină în primul trimestru din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor materiale și salariale crescute, precum și din conservarea marjelor de profit, în contextul rezilienței cererii de consum, dar și din scumpirea unor bunuri de consum importate.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 12,1% în martie 2023, de la 14,1% în decembrie 2022. Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC au continuat însă să se mărească în trimestrul I 2023, până la 15,3% și 13,2% în martie, de la 13,8%, respectiv 12,0% în decembrie 2022, rămânând totuși la valori inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.

Creștere peste așteptări

Conducerea băncii centrale subliniază că noile date statistice reconfirmă creșterea peste așteptări a activității economice și în trimestrul IV 2022, într-un ritm trimestrial doar ușor încetinit, de 1,0%, față de 1,2% în trimestrul III,  evoluție ce implică o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval. Se reconfirmă, de asemenea, accelerarea creșterii anuale a PIB în trimestrul IV 2022, la 4,5%, de la 3,7% în intervalul anterior.

„Potrivit noilor date, creșterea economică a fost susținută în acest interval în principal de consumul gospodăriilor populației, al cărui aport a fost urmat la mică distanță de cel al formării brute de capital fix. Totodată, impactul exportului net a rămas doar marginal contracționist, în condițiile în care scăderea amplă de dinamică înregistrată în acest trimestru de volumul importurilor a devansat-o pe cea a volumului exporturilor de bunuri și servicii. Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și-a înjumătățit ritmul anual de creștere, iar cel de cont curent și l-a redus chiar mai puternic, inclusiv ca urmare a ameliorării evoluției soldului balanței veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent”, potrivit BNR.

Cele mai recente date și analize indică o încetinire modestă a creșterii economiei în trimestrele I și II 2023, implicând o decelerare ușoară a acesteia în primele trei luni ale anului curent față de perioada similară din 2022.

Astfel, în ianuarie-februarie 2023, comerțul cu amănuntul și mai cu seamă serviciile prestate populației și-au prelungit creșterea robustă în raport cu perioada similară din 2022, iar vânzările auto-moto au continuat să se dinamizeze, în timp ce producția industrială și-a accentuat contracția, iar volumul lucrărilor de construcții și-a decelerat considerabil creșterea. Totodată, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a importurilor, care a suferit un declin mult mai pronunțat în primele două luni ale anului, probabil inclusiv ca efect al ameliorării raportului de schimb. Drept consecință, deficitul comercial și cel de cont curent s-au redus semnificativ în raport cu aceeași perioadă a anului trecut.

Scade accelerat deficitul forței de muncă

Efectivul salariaților din economie a continuat să-și tempereze ritmul de creștere în intervalul ianuarie-februarie 2023, însă rata șomajului BIM s-a redus până la 5,4% în luna martie, după creșterea la 5,7% în trimestrul IV 2022. În același timp, costul unitar cu forța de muncă din industrie a continuat să-și mărească dinamica anuală deosebit de înaltă. În plus, sondajele de specialitate din luna aprilie indică o accelerare a scăderii deficitului de forță de muncă raportat de companii, dar și o majorare a intențiilor de angajare în perspectivă apropiată.

În ceea ce privește pieța monetară interbancară, principalele cotații și-au încetinit mișcarea descendentă în luna aprilie, iar randamentele titlurilor de stat au consemnat doar mici oscilații – relativ în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune -, sub influența revizuirilor succesive ale așteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, în contextul turbulențelor din sistemul bancar.

Cursul de schimb leu/euro s-a menținut în luna aprilie la valori ușor inferioare celor prevalente în semestrul I 2022, pe fondul atractivității relative ridicate a plasamentelor în lei. Totodată, moneda națională s-a apreciat semnificativ față de dolarul USD, în condițiile în care acesta și-a reluat tendința de slăbire în raport cu euro.

Potrivit BNR, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a temperat mai evident descreșterea în luna martie, ajungând la 10,2%, de la 10,6% în februarie, în condițiile în care noua scădere moderată de ritm consemnată de componenta în lei a fost însoțită de accentuarea ușoară a trendului ascendent al variației deosebit de înalte a creditului în valută. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă relativ alert, coborând la 67,8% în martie, de la 68,3% în februarie.

Rata anuala a inflației, așteptată să scadă

Consiliul de administrație al BNR a analizat miercuri și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2023, care va fi prezentant vineri.

„Prognoza actualizată reconfirmă în linii generale coordonatele precedentei prognoze pe termen mediu. Astfel, rata anuala a inflației va continua probabil să scadă pe o traiectorie aproape similară celei previzionate anterior, coborând la nivelul de o cifră în trimestrul III 2023 și în proximitatea intervalului țintei la finele orizontului proiecției”, arată BNR.

Conform băncii centale, descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factori pe partea ofertei, mai cu seamă de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, cărora li se alătură impactul prezumat al schemelor de plafonare a prețurilor la energie, dar și influențele așteptate să vină din restrângerea în perspectivă a excedentului de cerere agregată, mai lentă totuși decât în proiecția precedentă, implicând închiderea acestuia la finele orizontului prognozei.

„În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, iar altele decurg din turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția, ce ar putea exercita efecte adverse în principal prin afectarea economiilor statelor dezvoltate și a costurilor de finanțare în Europa Centrală și de Est”, subliniază BNR.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor. Conducerea Băncii Centrale atrage atenția că aceasta este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

„Incertitudini și riscuri crescute sunt asociate însă conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării, și, pe de altă parte, caracteristicile execuției bugetare din primele luni ale anului, precum și seturile de măsuri de sprijin aplicate ori prelungite în 2023, într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari finali”, conchide BNR.

Potrivit băncii centrale, relevante continuă să fie deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune, iar BNR amintește că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.