EXCLUSIV | Ion Sterian, director general Transgaz: Gazele naturale înmagazinate, la un record istoric. Când începe construcția conductei Tuzla-Podișor

Rezervele de gaze naturale ale României au ajuns la cel mai înalt nivel din istorie pentru această perioadă a anului, după cum a confirmat directorul general al Transgaz, Ion Sterian, pentru Gândul. Asta se întâmplă după o iarnă cu temperaturi destul de blânde și pe fondul deciziei autorităților de a majora volumele stocate, din cauza scumpirilor care s-au rostogolit începând din toamna anului 2021. Contextul este de asemenea relevant. Pe de o parte, operatorul național de transport estimează o creștere a cererii de gaze pe termen mediu și lung, iar în acest sens de bun augur este recenta estimare în creștere a cantității de gaze existentă în Marea Neagră, pentru transportul cărora este pe cale să înceapă construcția conductei Tuzla-Podișor. De cealaltă parte, o decizie finală de investiție a concesionarilor perimetrului Neptun Deep este încă în așteptare, iar operatorului proiectui, OMV Petrom, tocmai i s-a impus o nouă taxă de virat la stat, o variantă a contribuției de solidaritate pe baza profiturilor extraordinare, prin legea care a fost promulgată vineri de președintele Klaus Iohannis.

România are înmagazinat, sâmbătă dimineața, 1,597 miliarde metri cubi de gaze, care reprezintă 50% din capacitatea totală de înmagazinare pe care o are România. Și aceasta este mai mare față de anul trecut, de când a crescut cu 100 de milioane de metri cubi, fiind acum de 3,170 miliarde metri cubi. Față de aceeași zi a anului trecut, volumul de gaze înmagazinat este mai mare cu 817 milioane metri cubi, conform informațiilor Transgaz.

Consumul este estimat să crească

„Este un record istoric în ceea ce privește volumele înmagazinate la aceasta dată”, a precizat directorul general Ion Sterian pentru Gândul. Rezervele sunt importante pentru ca românii și industria să fie asigurați pentru iarna următoare, dar, în același timp, operatorul național de transmport și producătorii estimează o creșterere a cererii pentru consum în anii următori.

Șeful Transgaz estimează că cererea de gaze natural ear putea creşte cu 10 miliarde de metri cubi în următorii trei, patru ani, având în vedere politicile de decarbonare, respectv de trecere a centralele pe cărbuni pe gaz, dar şi luând în calcul finalizarea unor investiții mari consumatorare, precum centrala Iernut a Romgaz. La rândul său, OMV Petrom preconizează creşterea consumului de gaze naturale, cel puţin până la nivelul anului 2030.

În ceea ce privește dezvoltarea regională a gazelor naturale, conducerea OMV Petrom anunța în raportul adminstratorilor pe anul trecut că proiectul Neptun Deep progresează către decizia finală de investiție, planificată pentru mijlocul anului 2023, cu OMV Petrom ca operator începând din august 2022, iar Romgaz ca partener. „Concentrarea pe securitatea energetică a Europei aduce o aliniere puternică a tuturor părților interesate pentru a avansa într-un ritm sporit. Estimăm că vom investi până la 2 mld. EUR în proiect, iar resursele recuperabile estimate de aproximativ 50 mld. mc ar asigura o producție netă la platou de aproximativ 70 mii bep/zi pentru OMV Petrom”, conform documentului.

Având în vedere participațiile egale ale concesionarilor, cantitatea de gaze ce ar putea fi extrase din Neptn Deep ar fi de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi. Inițial, în urma explorărilor din blocul Neptun, ExxonMobil și OMV Petrom au descoperit, în 2012, un rezervor de gaze estimat între 1,5 si 3 trilioane picioare cubice (respectiv între 42 si 84 miliarde metri cubi). Spre comparație, statisticile arată că România a avut un consum de gaze de 11,4 miliarde de metri cubi în 2021 , iar producția a fost de 8,9 miliarde de metri cubi în 2021, conform Direcției Generale pentru Energie a Comisiei Europene.

„Activele de ţiţei și gaze naturale sunt amortizate pe baza metodei unităţilor de producţie care este fundamentată pe rezervele dovedite. Conform planurilor de producție actuale, 39% din rezervele dovedite la data de 31 decembrie 2022, vor rămâne până în 2030, 6% până în 2040 și zero până în 2050. Activele de țiței și gaze naturale existente cu rezerve dovedite vor fi, prin urmare, amortizate semnificativ până în 2030 și complet amortizate până în 2050”, potrivit raportului companiei.

„Sub rezerva deciziei finale de investiție la mijlocul anului 2023, prima producție de gaze naturale este așteptată aproximativ patru ani mai târziu. Creșterea producției proprii de gaze naturale va sprijini, de asemenea, eforturile de decarbonare ale țării, deoarece gazele naturale pot înlocui cărbunele în generarea de energie electrică și pot permite integrarea capacităților regenerabile. Obiectivul nostru este de a ajunge în 2030 la o cotă de 70% gaze naturale în producția totală de hidrocarburi a companiei (2022: 52%), reflectând rolul esențial al gazelor naturale drept combustibil de tranziție în mixul energetic din România”, au transmis oficialii OMV Petrom la prezentatrea raportului anual, în aprilie.

Va influența taxa de solidaritate decizia de investiție?

De la acea dată însă, chiar vineri, 12 mai, companiei i s-a impus o nouă taxă de virat la buget. Mai concret, proiectul de lege care prevede o nouă taxă de solidaritate, ce vizează exclusiv gigantul OMV Petrom, a fost promulgat de șeful statului, vineri, după ce fusese trimis, pentru a doua oară, la Palatul Cotroceni, ca urmare a reexaminării cerute de Klaus Iohannis aleșilor. În 13 aprilie, președintele trimisese înapoi Legislativuțui draftul actul normativ adoptat anterior de Legislativ și care primise numeroase critici de neconstituționalitate. Forma care prevede noul mod în care ar urma să fie taxată compania pentru profiturile extraordinare în 2022 s-a adoptat după discuții rapide în Coaliție și un traseu-fulger, de doar două zile în ambele camere ale Parlamentului, pentru a se încadra în termenul-limită pentru plata sumelor la buget, stabit de ordonanța de urgență care este aprobată prin această lege, aflată în vigoare.

Este de vorba de legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.186/2022, care introducea în legislația națională măsurile instituite la nivel comunitar prin Regulamentul (UE) 2022/1.854 a Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie, la o săptămână după Parlamentul l-a trimis a doua oară la Cotroceni. Astfel, conform amendamentelor introduse, care intră în vigoare până la 25 iunie, data-limită, OMV Petrom trebuie să plătească 1.484.350.000 de lei. Acesta este suma la care ajunge contribuția luând în calcul cantitatea de țiței procesat, inclusiv condensat, de 4.241.000 de tone, conform raportului anual pe 2022.

Întrebat dacă crede că acest act normativ va influența decizia de investiție a concesionarilor perimetrului de gaze naturale de mare adâncime dln Marea Neagră, Ion Sterian rămâne încrezător că decizia va fi una pozitivă, având în vedere și garanțiile depuse pentru rezervarea capacității de transport pe viitoarea conductă care va aduce gazele naturale extrase.

„Cei de la OMV Petrom vor lua decizia de investiție undeva în jurul datei de 21 iunie, iar la Transgaz am început de la 27 martie și se va finaliza la începutul lunii iunie predarea amplasamentului către asociația de constructori care a câștigat licitația pentru execuția lucrărilor la gazoductul Tuzla-Podisor și după aceea voi semna Ordinul de începere a construcției, care are o lungime de circa 310 de kilometri”, a declarat Ion Sterian pentru Gândul.

Cel mai probabil, șeful Transgaz va semna ordinul de începere a lucrărilor pentru acestă investiție majoră în cursul lunii iunie.

Dacă inițial estimările arătau că producţia pe vârf din Neptun Deep ar ajunge la 6,1 miliarde de metri cubi, datele de acum indicând cantităţi cu aproximativ o treime. „Până în toamna lui 2036, deci timp de zece ani, cele două companii au estimat că ar putea extrage în fiecare an circa 8 miliarde de metri cubi de gaze anual şi au rezervat în consecinţă capacitate pe conductă. Volumele vor scădea în anii următori, dar zăcământul va rămâne productiv şi în anul 2042, potrivit datelor referitoare la capacitatea rezervată“, a precizat Ion Sterian.

Traseul proiectului din Marea Neagră

Transgaz a derulat cu succes procesul de capacitate incrementală pentru punctul de intrare/ieșire în/din Sistemul Național de Transport Gaze Naturale (SNT) preconizat a fi creat în zona localității Tuzla, din județul Constanța.

Giganții OMV Petrom și Romgaz, parteneri în proiectul Neptun Deep, și-au exprimat dorința de a rezerva capacitate de transport al gazelor extrase din Marea Neagră în cadrul Etapei Angajante a procesului de capacitate incrementală pentru punctul de intrare/ieșire în/din Sistemul Național de Transport Gaze Naturale (SNT), derulată de Transgaz.

Mai mult, în 16 aprilie, conducerea Transgaz, care va contrui o conductă pentru trasportul gazelor naturale din România, a semnat cu șefii OMV Petrom și Romgaz, concesionarii perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, documentele prin care se angajează să își rezerve capacitate pe acest gazoduct din zona Tuzla – Podișor, o investiție de o jumătate de miliard de euro, moment care pote fi considerat o decizie informală de investiție.

Această investiție va face posibil ca în nodul tehnologic de la Podișor, gazele din Marea Neagră să intre în Sistemul Național de Transport și să ajungă astfel la operatorii economici și la gospodăriile din localitățile racordate la sistem. Mai mult, acest gazoduct va face legătura cu sursele noi de gaze naturale din Coridorul Transbalcanic și Coridorul Vertical din care face parte și conducta BRUA.

Contractul a fost încheiat pentru perioada septembrie 2026 – septembrie 2042. Pe baza tarifelor de transport aplicabile la dată curentă, valoarea contractului este estimată la 276 milioane euro, iar semnarea contractului a avut loc după finalizarea cu succes a procesului de rezervare de capacitate incrementală pentru punctul de intrare/ieșire în/din SNT Tuzla, a anunțat OMV Petrom, într-o informare transmisă către Bursa de Valori București.

În cazul în care, din orice cauză, investiția nu se concretizează în termen de șase luni, deci până pe 16 septembrie, statul poate executa garanția de 88 de milioane de euro constituită de cele două companii, care sunt parteneri egali în Neptun Deep.

Anunțul privind demararea acestui proces a fost făcut public în premieră de Ion Sterian, directorul general al Transgaz, într-un interviu pentru Gândul. Acest proiect major, inclus în Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport gaze naturale pentru perioada 2022 – 2031, este necesar este ca să poată transporta și cele 15 miliarde de metri cubi de gaze care ar urma să vină în România și din zona Mării Caspice, din terminalele de LNG din Turcia și din Grecia.

Operatorul proiectului Neptun Deep, OMV Petrom, și producătorul român care a preluat participația americanilor de la ExxonMobil, respectiv 50%, Romgaz, au constituit o garanție de câte 44 de milioane de euro, deci în total 88 de milioane de euro, pe care i-au pierde dacă renunță la intenția de a investi.

În etapa angajantă, desfășurată între 6 și 23 februarie, Transgaz a primit cereri angajante de capacitate incrementală pentru acest punct, atât pentru direcția de intrare, cât și pentru direcția de ieșire din SNT, atingând pragul minim de capacitate menționat în documentația aferentă. Valoarea cumulată pe toată perioada ofertată a capacității alocate este de 1.323.920.520 MWh, mai mare decât pragul minim de 1.323.743.050 MWh.

Potrivit datelor Transgaz, valoarea cumulată a angajamentelor solicitanților desemnați câștigători este de aproape 2,82 miliarde de lei (deci aproximativ 564 de milioane de euro), cu 378.012,80 lei mai mare decât valoarea actuală a creșterii estimate a venitului permis, asociată capacității incrementale oferite in cadrul acestei proceduri (2.819.243.104 lei).

Transgaz – care deține statutul de monopol în transportul gazelor naturale din România și vehiculează circa 90% din totalul gazelor naturale consumate – a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 2,43 miliarde de lei, în creștere cu 44,7% față de 2002, când a fost de 1,68 de miliarde de lei. Profitul net al companiei la care statul deține 58,5% din acțiuni a crescut de aproape două ori, respectiv cu 95,6%, de la 186,94 milioane de lei în 2021, la 365,75 de milioane de lei, la finalul anului trecut, conform raportului adminsitratorilor.

Decizie oficială în așteptare

Oficialii OMV Petrom, care au anunțat, în 2 februarie, un profit-record pentru anul trecut și pe trimestrul al patrulea din 2022, au precizat cu această ocazie că încă se analizează oportunitatea investiției offshore. Noi surse trebuie aduse în sectorul energetic, a subliniat Christina Verchere, făcând referire la gazele din Marea Neagră și anunțând că mai avem câteva luni până la momentul deciziei privind investiția în perimetrul Neptun Deep.

OMV Petrom este deținută în proporție de 51,1% de compania-mamă din Austria, 20,6 % de statul român, prin Ministerul Energiei, iar restul de persoane juridice (24,7%) și fizice (3,3%), conform datelor oficiale  la 31 decembrie 2022.

Alina Popa, Director Financiar și Membru al Directoratului OMV Petrom, a spus că cea mai mare parte a profitului va fi reinvestită în România, investițiile fiind planificate să crească în acest an cu 70%, până la 6 miliarde de lei.

Pentru proiectul Neptun Deep sunt programate investiții de 600 de milioane de lei pentru 2023, dar decizia finală de investiție încă nu e luată. „Suntem foarte încrezători că vom merge mai departe”, a spus Christina Verchere, în 2 februarie.

Dat fiind cu sunt parteneri egali în proiectul Neptun Deep, Romgaz ar urma să investească o sumă identică, ajungând la o investiție totală, în acest an, de 1,2 miliarde de lei.