De necrezut! CÂT câștigă, de fapt, un angajat asiatic pe litoralul românesc

În timp ce tot mai mulți români migrează spre Vest, piața muncii din România se confruntă cu un deficit uriaș, astfel încât apelează la miile de cetățeni din străinătate, cu precădere din zona asiatică. S-a creat astfel mediul propice pentru dezvoltarea firmelor HR de recrutare a muncitorilor străini, la care multe companii apelează pentru a evita „hățișul birocratic”.

Angajații străini vin din țări precum Nepal, Pakistan, Bangladesh.

Acest fenomen a luat o amploare atât de mare încât în Dhaka, Bangladesh, a fost inaugurată o nouă secție consulară pentru a facilita recrutarea de personal pentru executarea unor lucrări la metrou sau autostrăzile din România.

Cât câștigă, de fapt, angajații asiatici, în România

Salariile mici sunt un mit! Angajații din Asia câștigă minim 600 de euro pe lună, adică undeva la 3.000 de lei.

Sigur că la această sumă se adaugă cheltuielile de găzduire a asiaticilor, condițiile constractului stipulând negru pe alb că angajatorul trebuie să le asigure acestora cazare și două mese pe zi.

Fostul senator a vorbit – pentru replicaonline.ro – și despre înăsprirea condițiilor de contractare a forței de muncă din Vest, ceea ce a dus la combaterea muncii ilicite și reducerea, ca urmare, a banilor încasați de românii plecați în străinătate.

“Ai noștri nu acceptă salariu mic, dar haideți să vedem cât câștigă un român în străinătate.

În Germania se câștigă cam 3000 de euro pe lună, dar în țări precum Spania, Germania s-a eradicat munca la negru. Sunt niște amenzi atât de mari, usturătoare și cu consecințe din cele mai grave. Nimeni nu mai practică angajatul la negru.

Mai mult decât atât, forța de muncă străină dorește să se regularizeze cu actele în țările respective. Cu 2800 de euro salariu brut, potrivit unui antreprenor german, rămân în mână cu 1280 de euro, din care trebuie să mănânce și să aibă unde să doarmă. Nu ai voie să muncești mai mult de 50 de ore plus cinci ore extra. Ai obligativitatea de a munci doar 5 zile, plus jumătate. Piața este foarte scumpă, benzina și motorina costă 2 euro la pompă.

Mâncarea este înmulțită cu 3 la preț, dar la fel de proastă ca cea din România. Chiriile sunt exorbitante și condițiile de viață sunt precare, pentru că nu îți permiți să plătești o chirie întreagă și ești nevoit să te asociezi și să împarți casa cu altcineva. Nu e un mod de viață. Așa se destramă familiile din România.

Soții se despart și există și cazuri de abandon școlar în rândul copiilor. La sfârșitul lunii și anului de pribegie nu îți mai rămâne nimic. Apar apoi sondajele, care arată că 60% dintre românii plecați în străinătate trăiesc mai prost decât o făceau în România. 1000 de euro înseamnă 5000 de lei.

Un cetățean din Bangladesh cere până la 11000 de lei. Atât mi-a oferit o firmă care închiriază serviciul.

Am mai găsit o firmă care nu îmi închiriază serviciul, dar mă pune în contact cu omul, îl angajez eu, se ocupă ei de acte, și am obligativitatea să îi dau 2 mese pe zi și cazare și 5000 de lei minim salariu, adică 1000 de euro.” a elaborat acesta.

„După ce că n-avem forță de muncă în România…”

O altă ofertă propusă de o agenție menționează că leasingul de personal este de 46 de lei pe ora de lucru, adică peste 7.000 de lei pentru o lună de muncă, cu 8 ore pe zi, timp de 5 zile.

“Un astfel de angajat mă costă mai mult decât un român care lucrează în străinătate. Întrebați-i pe toți cei care au angajat străini prin ce patimi au trecut.

Trebuie să te duci să faci acte, să stai la cozi la poliție, și așa au apărut firmele care îți aduc omul la ușă. Aici este politica statului român. După ce că n-avem forță de muncă în România și ne pleacă oamenii de acasă, în momentul care vrem să aducem alte persoane să lucreze în țara noastră, nici nu ne lasă în pace să îi angajăm.

Încep taxe, permise, cozi. Aici intervine politicianul. După ce că i-ai lăsat să plece, măcar lasă-i pe alții să vină să muncească. I-ai dat viză să intre în țară? Înseamnă că a venit legal, deci de ce să vii să îl vizezi în fiecare lună?

Până am schimbat eu, puteți vedea că e o inițiativă făcută de mine, un angajat străin avea salariul minim 4600 de lei, în timp ce un român avea la momentul acela salariul minim de 1800/1820 de lei. Am reușit să convingem toți colegii parlamentari să schimbăm legea. Cum să îi dăm minim unui român 1820 de lei și unui individ necalificat 4600 de lei?

Am uniformizat această treabă. Un debarasator pentru farfurii, conform ofertei pe care am primit-o, care nu știe să vorbească, vrea 3500 de lei plus cazare și masă.

Poate să îmi spună mie un român, care pleacă în sclavie în Europa să facă același lucru pe care îl face acest cetățean aici, că îi vine să se ducă să lucreze în străinătate, ci nu în România, unde e cu copilul, cu familia? 5000 de lei sunt puțini? Aceștia sunt banii pe care îi câștigă în occident.“

„Mirajul Occidentului”

Intervenția s-a încheiat cu abordarea subiectului „mirajului Occidentului”. În trecut, țările vestice erau paradisul românilor, care plecau la muncă, dar, acum, din cauza instabilității economice, acestea sunt afectate și românii se gândesc de două ori înainte să plece.

“Un ultim argument pentru cei care doresc să plece și să muncească în străinătate. În primul rând trăiesc defazat toți, se gândesc la emigrația anilor ’90.

În ’90, când casele lui Ceaușescu au fost vândute cu 3000 de euro, românii s-au dus în Germania. S-au dus UTC-iștii și au muncit. În 6-7 luni de zile s-au întors acasă și până să se actualizeze legislațiile s-au vândut casele în care am crescut.

Casele de la stat, pentru care plăteam chirie la statul socialist. Salariul atunci era 3000 de lei și au luat casele acestea.

Acum tineretul spune că se duce în străinătate să își cumpere o casă.

Nu ai ce casă să îți cumperi în România, când cea mai proastă te costă 150.000 de euro.

Cum te duci tu să lucrezi în Europa și să strângi 600.000 de euro, când europeanul stă numai în chirie, pentru că nu-și permite?

În al doilea rând, e suficient doar să te uiți la știri și să vezi demonstrațiile de la Paris și din alte orașe.

Pentru ce? Pentru ce altceva decât bunăstare și putere de cumpărare, pentru că nu mai au nici ei.

Mai bine să angajăm români decât străini. Cu riscul de a-mi micșora activitatea, și menționez din nou, nu am nimic cu acești oameni, eu prefer să îi dau banii aceștia unui roman. Sunt de acord să îi dau 5000 de lei unui român, decât unui cetățean străin.”, a conchis Brăiloiu.