EXCLUSIV | Ce riscă România dacă nu respectă decizia CEDO privind cuplurile de același sex. Explicațiile lui Csaba Asztalos, președintele CNCD

Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), a explicat, într-o declarație pentru Gândul, că România este obligată prin decizia Curții Europene a Drepturilor Omului să elaboreze legislația prin care să recunoască dreptul la viață privată a persoanelor de același sex, în caz contrar, riscă sancțiuni grave. De altfel, în Parlament sunt în sertare mai multe proiecte de acte normative și șeful CNCD are convingerea că, la un moment dat, va fi adoptată o lege în acest sens. Rămâne de văzut dacă acest lucru se va întâmpla în contextul apropiatului an electoral 2024.

Decizia de luni a magistraților CEDO – care vizează recunoașterea și protecția cuplurilor gay, și nu dreptul la căsătorie – este obligatorie pentru România, astfel că, dacă nu o respectă, riscă sancțiuni majore, după cum a explicat Csaba Asztalos, președintele CNCD, într-un scurt interviu pentru Gândul.

CEDO a decis să admită plângerea Asociației ACCEPT împotriva statului român prin care autoritățile române sunt acuzate de încălcarea dreptului la respectarea vieții private și de familie în dosarul „Buhuceanu și alții vs. România”, constatând că România încalcă Articolul 8 din Convenția privind drepturile omului, care prevede dreptul la respectarea vieții private și de familie.

Curtea s-a pronunțat pe dreptul la viață privată a cupurilor de același sex

„Curtea nu s-a pronunțat pe instituția căsătoriei, ci s-a pronunțat pe dreptul la viață privată a cupurilor de același sex din perspectiva recunoașterii legale și protecției legale a acestor cupluri. Este obligația unui stat să deschidă instituția căsătoriei pentru cuplurile de același sex, dar dacă nu face acest lucru, atunci are obligația să adopte o altă lege, o altă instituție, în acest caz a parteneriatului civil, pentru a reglementa situația juridică a cuplurilor de același sex”, a explicat Csaba Asztalos.

Decizia CEDO cântărește mai mult în ceea ce privește impunerea unui demers legislativ, spre deosebire de decizia Curții Constituționale a României (CCR) din 2018, care vizează cunoscutul caz Coman – Hamilton, care, deși se referă la același drept al cuplurilor de același sex, nu poate duce la obligarea aleșilor să adopte un act normativ.

„CCR nu poate să impună Parlamentului să adopte o lege, pentru că CCR nu este legiuitor pozitiv. CCR, în decizia Coman – Hamilton, arată că România ar avea obligația să adopte o legislație prin care să recunoască și să protejeze cuplurile de același sex, dar nu poate obliga Parlamentul, pentru că nu e legiuitor pozitiv”, a precizat președintele CNCD.

Spre deosebire de CCR, CEDO are puterea de a impune această obligație, cu aplicarea de sancțiuni, dacă România amână la nesfârșit acest demers. „Decizia CEDO obligă statul român”, a confirmat Csaba Asztalos, dând exemple similare din state membre UE. „Există sancțiuni, pentru că există o procedură de implementare a deciziilor CEDO. Același lucru s-a întâmplat și în cazul Greciei, al Italiei, după decizii CEDO, au reglementat parteneriatul civil pentru persoane de același sex”, a precizat șeful CNCD.

Potrivit lui confirmat Csaba Asztalos, sancțiunile pot să meargă până la suspendarea din Consiliul Europei, adică sunt sancțiuni care pot să ducă la pierderea votului României în Consiliul Europei, dacă nu o aplică.

Adoptarea acestei legislații este inevitabilă, rămâne de văzut cât de repede va intra în vigoare. „Există deja mai multe proiecte de legi depuse în Parlament, da, va aplica această decizie, nu are ce să facă. Nu știu când. În primul rând România are un termen de trei luni să atace actuala hotărâre la Marea Cameră, dar fără succes, din punctul meu de vedere, pentru că Marea Cameră s-a pronunțat recent împotriva Rusiei în cauza Fedotova pe acest subiect, s-a decis decizia din primei camere. Depinde ce va decide statul român – Guvernul și Parlamentul – nu știu dacă în an electoral este un subiect pe care poate să îl gestioneze”, a conchis președintele CNCD.

Ce a decis CCR încă de acum cinci ani

În urmă cu cinci ani, judecătorii constituționali au dezbătut excepția de neconstituționalitate invocată de Relu Adrian Coman, Robert Clabourn Hamilton și Asociația Accept, reclamanți într-o cauză în care solicită, printre altele, obligarea pârâților, Inspectoratul General pentru Imigrări și Ministerul Afacerilor Interne, să înceteze imediat discriminarea pe criteriul orientării sexuale, în aplicarea procedurilor cu privire la dreptul la liberă circulație în Uniunea Europeană, pentru Relu Adrian Coman și soțul său, Robert Clabourn Hamilton.

Conform documentului CCR, în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii susțin că nerecunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex, legal încheiate în străinătate, reprezintă o încălcare a dreptului la viață intimă, familială și privată, și o discriminare pe criteriul orientării sexuale.

„Reclamanții au construit împreună o viață intimă și de familie care a fost recunoscută legal de statul belgian. Mutarea în România nu poate schimba nici realitatea de fapt a vieții lor intime și de familie, și nici realitatea juridică a căsătoriei lor legale în Belgia. Soții, însă, nu își pot continua, pe teritoriul României, relația lor de familie în condiții egale cu persoanele heterosexuale aflate în situații similare, întrucât reclamantul Robert Clauborn Hamilton este obligat, în acord cu practica Inspectoratului General pentru Imigrări, să părăsească teritoriul României, pe motiv că art.277 din Codul civil interzice recunoașterea în România a căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în străinătate. Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, și relațiile stabilite într-un cuplu format din persoane de același sex sunt tot relații intime și de familie, ca și în cazul cuplurilor heterosexuale, astfel că nu există o justificare rezonabilă care să permită crearea unei diferențieri prin lege, inclusiv sub aspectul libertății de circulație a persoanei. Prin urmare, autorii excepției apreciază că reglementările interne vin în contradicție cu prevederile constituționale care apără viața intimă, de familie și privată, și cu cele care consacră egalitatea între cetățeni, și constituie o încălcare a art.14, coroborat cu art.8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”, potrivit actului CCR.

Astfel, judecătorii au admis excepția de neconstituționalitate și au constatat că dispozițiile art.277 alin.(2) și (4) din Codul civil sunt constituționale în măsura în care permit acordarea dreptului de ședere pe teritoriul statului român, în condițiile stipulate de dreptul european, soților — cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene și/sau cetățeni ai statelor terțe — din căsătoriile dintre persoane de același sex, încheiate sau contractate într-un stat membru al Uniunii Europene, de arată în Decizia CCR nr. 534 / 2018.

Sociologii estimează că în prezent aproximativ 10% din populație trăiește în cuplu, fără recunoaștere juridică. Din 1993 până în prezent, ponderea românilor care resping persoanele gay a scăzut cu 25 de procente, iar susținerea pentru recunoașterea familiilor LGBTI este în creștere.