EXCLUSIV | Președintele CSM avertizează, după valul de pensionări: ”Vor fi termene tot mai lungi. ICCJ ar putea intra în colaps, 80% se pot pensiona”

Reforma pensiilor speciale pe principiul contributivității, asumată prin PNRR și începută de Guvernul Ciucă, va continua și după rotația guvernamentală, în Guvernul Ciolacu. Modificarea vârstei de pensionare, prin etapizare, și stabilirea unor criterii după care să se calculeze cuantumul pensiei magistraților au creat tensiuni majore în sistemul judiciar și au dus la creșterea numărului de pensionări din rândul judecătorilor și procurorilor, agravând criza de personal.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Daniel Grădinaru, spune, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, că, în prezent, din aproape 7.000 de posturi de magistrați, sunt ocupate aproximativ 5.000, fiind nevoie de încă 2.000 pentru a acoperi nevoile urgente de personal și a reduce volumul foarte mare de activitate existent acum în instanțe și parchete.

Sute de judecători și procurori care au împlinit 25 de ani vechime s-au grăbit să iasă la pensie, înainte de a fi făcute modificări la vârsta de pensionare.

În acest context, Gândul a vrut să afle de la președintele CSM în ce situație va ajunge sistemul judiciar dacă valul de pensionări din ultimele luni nu se va reduce, ce se va întâmpla cu multitudinea de dosare, multe dintre ele aflate pe rolul instanțelor chiar și de zece ani, și dacă există riscul să se ajungă la un blocaj major și periculos în sistemul judiciar.

”Instanțele sunt acum în situație gravă”

Președintele CSM spune că situația este și acum foarte gravă în instanțe, unde este o criză majoră de personal, mai ales după ultimele pensionări, iar judecătorii rămași nu fac față fizic volumului foarte mare de dosare.

“Acesta va fi un efect, dacă nu suntem atenți și nu facem ceva ca să ocupăm locurile și să promovăm și profesia asta de magistrat, să fie atractivă, că și aici este o problemă. În condițiile actuale, aici se va ajunge, pentru că nu o să ai capacitatea fizic să judeci aceste dosare. Se vor acorda termene din ce în ce mai lungi și, într-adevăr, se vor ajunge, probabil, la ani de zile. Oricum, acum instanțele sunt într-o situație destul de gravă chiar”, a spus Daniel Grădinaru.

Președintele CSM a dat ca exemplu situația de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde 80% dintre judecători ar putea să ceară pensionarea pentru că îndeplinesc condițiile legale actuale.

”La Înalta Curte, nu mai spun, vedeți că încercăm să ocupăm locurile și se pensionează alți colegi, între timp.

La Înalta Curte, pe de altă parte, sunt 80% dintre colegi care ar putea să iasă la pensie, au deja deciziile, adică au vârsta de pensionare. Ar intra, practic, în colaps Înalta Curte, dacă se va întâmpla asta. Păi, nu are decât să se închidă. Adică cine să mai judece, dacă se pensionează cei care deja au decizie de pensionare? Ar fi cumplit!

Oricum, și la instanțele mai mici sunt probleme, pentru că nu am avut admitere la magistratură doi ani. Acum, cursurile durează doi ani la Institutul Național al Magistraturii (INM), pe legea nouă, urmează să fie de trei ani, deci se încetinește și mai mult procesul acesta de recrutare.  Promovarea am reușit să o facem cât de cât, dar la noi, la judecători, nici nu poți să promovezi la tribunale și de la tribunale la curți.

La Înalta Curte, cum spuneam, aceasta este situația, în acest moment, și de aceea aceste inițiative n-au fost deloc bine văzute și nu au făcut decât să-i determine și pe alți magistrați să ia decizia să se pensioneze, ca să fie mai siguri că îndeplinesc toate condițiile”, a atras atenția președintele CSM.

Marile probleme legate de recrutarea și pregătirea magistraților la INM

Întrebat de ce, dacă există o asemenea problemă majoră, nu se revine la o pregătire la INM de un an în loc de doi și de ce nu se discută suplimentarea numărului de locuri pentru candidații care vor să intre în magistratură, judecătorul Daniel Grădinaru a spus că au avut loc unele discuții în acest sens.

“Am discutat în Consiliul de Management Strategic, chiar în ultima ședință, creșterea capacității INM de a instrui viitori magistrați. Sunt câteva soluții, dar o să vedem, va fi primul an când vom încerca asta, să mărim numărul de locuri la admitere în magistratură, dar reducerea perioadei de formare de la doi ani, cât este acum, până în 2024, la un an, puțin probabil, având în vedere că legile justiției tocmai ce au fost adoptate la sfârșitul anului trecut, au intrat în vigoare.

Noi vrem să facem asta și în niciun caz să nu rămână pe trei ani, cum este acum. Ea prevede o perioadă de trei ani de formare, cu o perioadă de tranziție, până în 2024, care ar rămâne pe doi ani, perioada respectivă, dar dacă va ajunge la trei ani, va fi și mai complicat”, a explicat președintele CSM.

Daniel Grădinaru crede că nu a existat un studiu de impact atunci când s-a decis creșterea perioadei de pregătire și formare la INM.

„Eu cred că nu a fost un studiu de impact pe toate aspectele. De altfel, văzând aceste inițiative legislative de modificare a pensiilor, am constatat și avizul dat de Consiliul Legislativ, care a reclamat chiar aceste aspecte, că nu s-a făcut un studiu pe toate elementele și nu ar trebui să adoptăm legi în modalitatea aceasta, fără să vedem care sunt efectele pe termen mediu și, nu mai zic, lung. Am discutat această problemă.

De fapt, noi oferim soluții aici, Ministerul Justiției nu a oferit o soluție, în acest moment, i-am spus de inconvenientele procedurilor actuale, de limitările de spațiu și de personal pe care le are INM acum. Dar, tocmai discutând cu noul director al Institutului Național Magistraturii, care și-a început mandatul acum, la 1 iunie, am identificat câteva soluții, respectiv să se facă aceste activități de formare și în două schimburi, dimineața și după-amiaza. Numai așa am putea, pentru că, altfel, sediul este la capacitate maximă. Sunt 15 săli de seminar, toate sunt ocupate, transformate din alte săli, în săli de seminar”, a adăugat Daniel Grădinaru.

”Nu mai putem să muncim în heirupism”

Președintele CSM a atras atenția că, în cazul în care vocile magistraților nu se vor face auzite la nivelul puterilor executivă și legislativă, ultimele schimbări propuse vor fi de rău augur și deloc inspirate pentru magistratură, existând riscul unor reacții radicale din partea judecătorilor și procurorilor.

Există posibilitatea ca unii dintre ei să intre într-un protest mai radical, ca să spun așa. (…) Nu au voie (n.r.- la grevă), nu la modul acesta de protest mă refer, dar dacă la o instanță de 20 de judecători, sunt doar 10 judecători, se va ajunge la o normare a muncii. Nu mai putem să muncim așa, câte dosare avem, le împărțim la câți suntem și muncim în heirupism. Pentru că a trecut foarte mult, chiar îmi dau seama că, după 25 de ani de magistratură, aproape, eu tot sunt într-o perioadă de tranziție.

Nici acum încă nu ne-am stabilizat, iată că facem reforme peste reforme și nu este normal să muncim în felul acesta. Nu zic, toată lumea muncește, și la instanțele mici, nu înseamnă că este mai ușor, dar la cele din orașele mari, foarte aglomerate, cred că se resimt cel mai mult.

Există și situații, de exemplu, la judecătorii mai mici, unde avem un singur judecător sau doi, în loc să avem cinci sau șase, și atunci, munca celor șase cade pe cei doi, deci se va ajunge, probabil, la o temporizare în soluționarea cauzei”, a mai spus președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

De unde vine neîncrederea cetățenilor în justiție

Având în vedere scăderea încrederii în Justiție conturată în ultimii ani din ce în ce mai mult, Gândul a fost interesat să afle de la judecătorul de Înaltă Curte Daniel Grădinaru care sunt virtuțile pe care Justiția în ansamblul ei le-a pierdut pe drum și mai ales de ce.

“Din păcate, eu zic că alte autorități ale statului – și mă refer la cele administrative – nu au funcționat corespunzător și toate aceste probleme s-au transferat în justiție. Să ne gândim la retrocedări care nu s-au făcut administrativ, în cea mai mare parte, s-au făcut prin justiție, și la fond funciar, și la case, și alte probleme care au fost soluționate de justiție. În loc să fie soluționate de administrație, au fost soluționate de justiție și sigur că s-a transferat mare parte din nemulțumirile oamenilor pe justiție.

De asemenea, schimbările acestea de competențe – de multe ori fără studiu de impact – au produs efectele de supraaglomerare și bineînțeles că au apărut și aceste tergiversări sau temporizări în soluționarea cauzelor.

Evident că oamenii sunt, unii dintre ei, nemulțumiți că durează atât de mult procesele lor. Deci, și de aici cred că vin – cel puțin, din cele două aspecte, la nivel mare – problemele pe autoritatea justiției sau respectul pentru justiție”, a afirmat șeful CSM.

Urmele lăsate de dosarele deschise magistraților de către DNA

Președintele CSM a vorbit în interviu și de efectele dosarelor deschide de DNA asupra activității magistraților, mai ales a judecătorilor care au fost urmăriți, monitorizați o lungă perioadă de timp de către procurorii anticorupție, iar în final au primit decizii de achitare pentru presupusele fapte pentru care s-au făcut cercetări.

„Acum, vorbind pe date certe, au fost clar mai multe dosare care au vizat magistrați și care, în final, au rămas cu soluții de achitare – și despre acelea sigur că putem să vorbim. În rest, ce se făcea, efectiv, faptul că interceptările acelea erau făcute de organe ale Serviciului Român de Informații –  știți, înainte de decizia CCR -, momentele acelea au luat sfârșit, zicem noi, dar au rămas aceste achitări pentru magistrați și acestea au lăsat și urme.

Imaginea parchetelor care au instrumentat acele dosare clar a suferit și consecința a fost crearea acestei structuri de investigare a magistraților”, a spus Daniel Grădinaru.

La predarea ștafetei, vechiul CSM soluționase toate cauzele disciplinare cu judecători

Întrebat ce va schimba în modalitatea de abordare a cauzelor disciplinare care a lăsat de dorit în anteriorul Consiliu Superior al Magistraturii, mai ales în privința instrumentării cazurilor de la Secția pentru procurori, președintele CSM a subliniat că și acum se înregistrează multe cauze disciplinare.

„Se înregistrează săptămânal cel puțin un dosar. Noi păstrăm un ritm, zicem noi, susținut în soluționarea acestor cauze. (…) Încercăm să reducem termenele acordate – și acum este și meritul fostului CSM, că nu ne-au lăsat dosare la Secția de judecători – nu știu la procurori cum este. La Secția de judecători, nu ne-au lăsat dosare nesoluționate, care erau vechi. Am avut numai dosare nou intrate și le-am ținut într-un ritm, n-au trecut mai mult de două luni, zic eu. Bineînțeles că este și la cererea pârâților din dosar, adică magistrații, care uneori cer termene pentru a-și pregăti apărarea, apoi pentru administrarea de probe. Deci, uneori, procedura ne impune să le acordăm aceste termene, dar în niciun caz nu am depășit o durată rezonabilă”, susține Daniel Grădinaru.

Se cere previzibilitate în statutul magistraților

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii spune că ar vrea să transmit executivului și legislativului, în această perioadă tensionată, în care sunt impuse schimbări majore legate de criteriile de pensionare și cuantumul pensiei judecătorilor și procurorilor, un mesaj de liniște, dar susține că pentru această liniștea este nevoie de găsirea unor soluții rezonabile la aceste probleme.

“Eu aș fi vrut să am un mesaj de liniște, să-i liniștesc, așa cum am început anul și mandatul, când spuneam că am fost la bilanț. Sper, însă, să fim auziți – și eu chiar nu doar sper, cred că așa se va întâmpla – și vom avea o o variantă rezonabilă.

Eu vreau să și înțeleagă, pe de altă parte, că lucrurile nu pot rămâne așa cum sunt în acest moment. Deja deciziile sunt luate la nivelul de Coaliție și trebuie să se se întâmple ceva, dar trebuie să se facă treptat, gradual, pentru că vorbim și de o previzibilitate în statutul acesta al magistratului.

Nu poate să fie brusc, așa cum în sistemul public de pensii, când s-a mărit vârsta de pensionare, s-a făcut etapizat, în 14, 15 sau chiar mai mulți ani. Și acum trebuie să se întâmple cam același lucru, nu poți să etapizezi într-o perioadă scurtă, perioade mari de timp. Deci clar trebuie o etapizare reală făcută în ceea ce privește vârsta de pensionare, eu asta le transmit.

Oricum, Consiliul este un organ colegial și vom lua deciziile împreună, atât pe Secția de judecători, cât și în plen, așa cum am făcut-o, de altfel, și atunci când am convocat adunările generale ale magistraților”, a mai spus Daniel Grădinaru.

Reforma pensiilor trebuie făcută „gradual și cu cât mai puțină discriminare”

Legat de predictibilitate, nu numai în ce privește pensiile și salariile magistraților, ci și ale tuturor categoriilor profesionale, președintele CSM spune că o reformă trebuie făcută, dar este necesar fie gradual și să nu producă discriminări.

Suntem de acord că un Guvern trebuie să-și asume și reforme, dar trebuie să o facem într-un mod acceptabil, nu se poate face peste noapte reforma pensiilor. Și gradual, și cu cât mai puțină discriminare. Exact, acesta este semnalul pe care l-am transmis și noi, și aici, intern, cum spuneam, prin aceste scrisori și prin adunările generale pe care le-am organizat, le-am convocat.

Vreau să vă mai spun doar că noi avem foarte multe regulamente de făcut după adoptarea celor trei legi ale justiției. Fostul CSM a făcut tot ce a putut și a adoptat regulamentul instanțelelor, care era foarte important, iar toate celelalte regulamente – zeci de regulamente, și ale INM, și ale SNG, și ale noastre de funcționare – sunt în sarcina noastră și avem foarte mult de lucru. Deci, chestiunea cu pensiile nu este principala noastră preocupare”, a mai spus președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Daniel Grădinaru.

Interviul integral cu președintele CSM, Daniel Grădinaru:

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV| Legea pensiilor speciale, ”bomba” care poate bloca justiția. Președintele CSM, despre ce nu acceptă magistrații: ”Etapizarea e discriminare”

EXCLUSIV VIDEO | Președintele CSM, Marian Budă, dezvăluiri despre discuțiile cu Guvernul privind modificarea criteriilor de pensionare în sistemul judiciar: “Răul s-a produs!”

VIDEO | Reforma pensiilor, o prioritate a lui Marius Budăi, avizat pentru a doua oară la Ministerul Muncii. Cât va fi salariul minim peste doi ani