EXCLUSIV | Dr. Adrian Marinescu: „Nu există holeră în Ucraina, cum ar putea ea să ajungă în România? Beți apă îmbuteliată, consumați știri sănătoase”

„Viitura provocată de ruperea barajului din Ucraina va aduce holeră pe plajele litoralului românesc”. Este o prostie – eticheta ne aparține – susțin toți specialiștii responsabili, inclusiv ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Nu există niciun caz de holeră în Ucraina, până acum. Cum ar putea ca această molimă să ajungă pe plaja de la Mamaia? Se întreabă dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase la Institutul ”Matei Balș” din Bucureşti. Este la fel de sănătos să consumați știri documentate, la fel cum este indicat să beți apă din surse sigure, apă îmbuteliată, de exemplu, ne recomandă dr. Marinescu.

Referitor la aiurelile de pe rețelele de socializare, ar fi bine să fie filtrate, nu orice titlu seducător prin prăpăstiile care le include este susținut de un conținut avizat, ne recomandă specialistul.

Apă la pet, săpun, midii bine gătite – vacanță sigură

„Mergeți la mare și respectați reguli de bun-simț. La fel cum este indicat să consumați știri din surse sigure, este recomandat să beți apă din surse sigure, apă îmbuteliată. Lucruri de bun-simț cotidiene, spălați-vă pe mâini, consumați fructe de mare bine gătite. Stridii – moluște care se mănâncă doar crude – nu există în Marea Neagră. Ele pot fi doar importate din Mediterana, iar acolo nu a ajuns viitura din Ucraina, bine, n-a ajuns ea la Sulina.

Turiștii de pe litoral ar fi mai bine să fie preocupați de toxiinfecțiile alimentare, de igienă, de sursa apei de consum. Ca sfat, este bine să consumați midii de Mediterana, în Marea Neagră, o mare închisă, sunt cam multe șantiere navale. Miniul de plumb – cel care provoacă saturnismul – de exemplu, este chiar mai periculos ca holera”, ne spune dr. Adrian Marinescu.

Specialiștii monitorizează din punct de vedere microbiologic apele, inclusiv cele de pe litoral, oricum. Nu doar pentru agenții patogeni ai holerei, pentru oricare alții. Holera a dispărut în România de 30 de ani.

În toată Ucraina, nu numai în zona excentrică a barajului rupt de la Kahovka, nu există nici un caz raportat în momentul de față, confirmă dr. Marinescu rapoartele Organizației Mondiale a Sănătății.

În fiecare an, începând cu data de 1 iunie, este efectuată o monitorizare a bolii diareice, care include și holera. Această monitorizare săptămânală este realizată de direcţiile de sănătate publică şi de unităţile medicale, inclusiv pe litoral, confirmă dr. Marinescu afirmațiile de sâmbăta trecută ale ministrului Sănătății.

Cine poate „să bea” mai mult de o gură de apă de mare?

Ministrul Alexandru Rafila a explicat că nu există niciun pericol pe litoralul românesc, subliniind și că vibrionul holeric duce la îmbolnăvire atunci când este înghițit, în cantitate mare, din ape poluate. Nici măcar în Ucraina, unde oamenii ar putea fi nevoiți să bea apă contaminată, nu există o astfel de problemă, a insistat Alexandru Rafila.

„Nu există niciun pericol şi eu sfătuiesc toți românii să meargă la mare, nu e niciun fel de pericol din acest punct de vedere. Vibrionul holeric produce îmbolnăviri atunci când este înghițit în cantitate mare din ape care sunt poluate, dar nu se referă la apa de mare. În general, nu bem apă de mare”, ne liniștește ministrul Sănătății.

Holera, pe înțelesul tuturor

Holera este o boală infecțioasă intestinală acută, contagioasă, cauzată de o bacterie: vibrionul holeric (serogrupurile Vibrio cholera O1 varianta Tor și O139), care se transmite pe cale fecal-orală. Holera este o boală răspândită, de obicei, prin apă contaminată.

Factori de risc

• Consumul accidental de apă contaminată din zone de îmbăiere neamenajate poate duce la infecție în țările unde există o circulație a acestei bacterii. Este însă, necesară o doză mare de bacterii pentru a apărea infecțiozitatea.
• Consumul de fructe de mare crude sau insuficient preparate termic provenite din apele contaminate poate determina apariția de focare/epidemii.
• În România, nu s-au mai înregistrat cazuri de holeră în ultimii 30 de ani.
• Perioada de incubaţie se încadrează între câteva ore până la 5 zile, de obicei 2-3 zile.

Semne și simptome

• În majoritatea cazurilor infecția este asimptomatică sau determină diaree ușoară. În formele severe, boala debutează brusc, primele semne clinice fiind: diareea apoasă severă nedureroasă (scaune cu aspect de apă de orez), greață, vărsături severe precoce. Purtătorii asimptomatici pot transmite infecția.
• În cazurile netratate, holera poate pune în pericol viața oamenilor prin apariția deshidratării, acidozei, colapsului circulator, hipoglicemiei și reprezintă o urgență medicală, necesitând tratament imediat.

Modul de transmitere

• Apa este, de obicei, contaminată cu fecalele persoanelor infectate și ea însăși poate contamina, atât direct, cât și prin intermediul alimentelor. Contaminarea apei potabile se poate produce la sursă, în timpul transportului, în timpul depozitării sau la domiciliu.
• Produsele alimentare pot fi, de asemenea, contaminate prin mâinile murdare, în timpul pregătirii sau în timpul mesei.
• Băuturile preparate cu apa contaminată sau cu gheață din comerțul stradal, legumele și fructele “reîmprospătate” folosind apa netratată au fost incriminate ca vehicule în transmiterea holerei. Focare sau epidemii, precum și cazuri sporadice sunt adesea atribuite fructelor de mare crude sau insuficient preparate termic.
• Este necesară o doză mare de bacterii ingerate pentru a provoca infecția la un adult sănătos, întrucât bacteria este distrusă de acidul clorhidric din stomac.

Măsuri preventive

Prevenția se bazează pe accesul la apă sigură și igiena adecvată. Recomandările preventive de care fiecare persoană poate ține cont sunt:

• consumul de apă din surse sigure;
• evitarea consumului de gheață din surse nesigure;
• consumul de alimente bine preparate termic, în special fructe de mare, crustacee;
• spălatul frecvent al mâinilor.

Nu există holeră în Ucraina

Institutul Național de Sănătate Publică transmite că monitorizarea calității apei de îmbăiere este realizată, în fiecare sezon, de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Constanța  și DSP Tulcea, prin analizarea probelor de apă de mare, conform listelor cu zonele de îmbăiere și calendarului de recoltare pentru efectuarea analizelor la apele de îmbăiere.

Monitorizarea zonelor de îmbăiere se efectuează de către România din anul 2007, pentru zone costiere.

Sezonul de îmbăiere în anul 2023 se desfășoară în perioada 1 iunie – 15 septembrie, pentru toate zonele. Până în acest moment, nu am fost înștiințați cu privire la înregistrarea unor rezultate neconforme.

Precizăm că, la data prezentă, nu au fost raportate, pe canalele oficiale ale instituțiilor europene și organismelor internaționale – EWRS (ECDC) și IHR (OMS),  cazuri de holeră în Ucraina”. potrivit Institutului Național de Sănătate Publică.

Ținând cont de situația generată de ruperea barajului de la Nova Kahovka – Ucraina, monitorizarea calității apei se va efectua zilnic, timp de 14 zile, începând cu data de 15 iunie 2023, în punctele de recoltă din județele Constanța și Tulcea, explică INSP.

Informațiile privind monitorizarea calității apei de îmbăiere în sezonul estival pot fi consultate pe site-urile DSP Constanța și Tulcea.

CITEȘTE ȘI:

Există pericol de HOLERĂ la Marea Neagră, după distrugerea barajului din Ucraina? Ministrul Mediului: Riscul este minim

Este risc de HOLERĂ în Ucraina, după inundațiile provocate de prăbușirea barajului de pe Nipru. Accesul la plajă pe malul Mării Negre este interzis