România, săraca țară ieftină. STATISTICA INS bate mitul sărăciei? Paradoxal, suntem cel mai ieftin stat UE la alimente şi băuturi nealcoolice

România a înregistrat, anul trecut, cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final al gospodăriilor populaţiei, în cadrul statelor membre UE, acesta fiind cu 42% mai mic decât media UE. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate vineri, România este urmată de de Bulgaria (41% sub media UE) şi Polonia (38% sub media UE).

Pe de altă parte, cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a înregistrat în Irlanda (46% peste media UE), urmată de Danemarca (45% peste media UE), Luxemburg (37% peste media UE) şi Finlanda (27% peste media UE).

„Indicii nivelului preţurilor exprimă câte unităţi din aceeaşi monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri şi servicii în ţări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri şi servicii. În anul 2022, pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, 146 euro în Irlanda şi 58 euro în România”, explică documentul publicat de INS.

Statistica citează, în acest context, un comunicat Eurostat, potrivit căruia România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Alimente şi băuturi nealcoolice” (72%), urmată de Polonia (73%) iar la polul opus se află Danemarca şi Luxemburg, cu cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru această grupă de produse (121%).

• Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupele „Băuturi alcoolice şi tutun” (66%), „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (80%) şi „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (37%), urmată de Polonia, pentru grupele „Băuturi alcoolice şi tutun” (73%) şi „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (40%).
• Danemarca are cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru produsele cuprinse în grupa „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă ţară din UE la produsele din grupele „Băuturi alcoolice şi tutun” (216%) şi respectiv „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (212%).
• România are cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupa „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei” (70%) dintre ţările UE, alături de Bulgaria (71%).
• Ungaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupele „Transport” (72%) şi „Recreere şi cultură” (64%) iar Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupa servicii de cazare şi restaurante (51%).
• Luxemburg are cel mai mare nivel al preţurilor pentru „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei” (126%) dintre statele membre. În ceea ce priveşte grupa „Transport”, Danemarca (127%) şi Suedia (126%) sunt cele mai scumpe ţări din UE.
• Danemarca se detaşează de restul statelor membre, fiind cea mai scumpă ţară la grupa „Recreere şi cultură „(141%) şi la serviciile de cazare şi restaurante (156%).
• România, împreună cu Portugalia şi Ungaria înregistrează aceeaşi valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC şi se situează la nivelul de 77% faţă de media Uniunii Europene.

Ce reprezintă Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC) și Puterea de Cumpărare Standard (PCS)

Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC) exprimă numărul de unităţi de valută necesare pentru cumpărarea într-o ţară a aceluiaşi volum de bunuri şi servicii care se poate obţine cu o unitate monetară a ţării bază de comparare (Austria în anii 1993 şi 1996, iar din 1999 media UE).

Mai exact, PPC exprimă raportul între preţurile practicate în condiţiile pieţei interne a fiecărei ţări.

La rândul său, Puterea de Cumpărare Standard (PCS) reprezintă moneda de referinţă stabilită la nivelul Uniunii Europene pentru a exprima rezultatele Programului European de Comparare. PCS este o unitate de valută convenţională care exclude influenţa diferenţelor între nivelul preţurilor dintre ţări.

Indicele nivelului preţurilor (INP) reprezintă raportul dintre Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC) şi cursul de schimb oficial; exprimă câte unităţi din aceeaşi valută sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri şi servicii în ţări diferite.

Consumul final al gospodăriilor populaţiei însumează toate bunurile şi serviciile utilizate pentru satisfacerea directă a nevoilor individuale ale gospodăriilor populaţiei, explică INS.

„Sunt așteptate ieftiniri considerabile la aceste produse alimentare”

Ministrul Finanțelor a precizat că proiectul elaborat de Ministerul Agriculturii – privind ieftinirea unor produse alimentare de bază, cum sunt pâinea, făina, uleiul și zahărul-  a fost explicat în Coaliție, având ca obiectiv final ieftinirea preţurilor la produselor alimentare de bază prin plafonarea marjelor adaosului comercial la nivel de procesator cu 20%, la nivel de distribuitor cu 5% şi la nivel de vânzător final cu 20%.

Este un proiect mult aşteptat de către toţi românii, urmează să fie aplicat pe o perioadă de trei luni şi sunt aşteptate ieftiniri considerabile la aceste produse alimentare”, a mai spus Marcel Boloș.

Prin proiectul de ordonanță de urgenţă, Guvernul vrea reducerea adaosurilor comerciale la 14 grupe de produse agricole şi alimentare, din 1 august, pentru 3 luni:

1. Pâine albă simplă întreagă cu gramaj cuprins între 300 grame și 500 grame, fără specialităţi.
2. Lapte de vacă proaspăt 1 litru, cu grăsime 1,5%.
3. Brânză telemea din lapte de vacă vrac.
4. Iaurt simplu din lapte de vacă, 3.5% grăsime, cu maxim 200 grame.
5. Făină albă de grâu ”000” 1 kilogram.
6. Mălai standard 1 kilogram.
7. Ouă de găină, calibrul M, 10 bucăți.
8. Ulei de floarea-soarelui 1 litru.
9. Carne proaspătă de pui; în aplicarea ordonanței de urgenţă înseamnă: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe de pui întregi cu os şi aripi de pui, varianta standard.
10. Carne proaspătă de porc; în aplicarea ordonanţei de urgenţă înseamnă: carne de porc de lucru, pulpă de porc.
11. Legume proaspete vrac; în aplicarea ordonanţei de urgenţă înseamnă; roşii, ceapă, castraveţi, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca şi ardei kapia.
12. Fructe proaspete vrac; în aplicarea ordonanței de urgenţă înseamnă: mere roșii şi mere golden, prune, pepene roşu, struguri de masă.
13. Cartofi proaspeți albi vrac.
14. Zahăr alb tos 1 kilogram.

CITEȘTE ȘI:

LISTA finală a celor 14 alimente de bază care se vor ieftini. Când vor beneficia românii de noile prețuri

Marcel Boloș, precizări despre ordonanța scăderii prețului la alimentele de bază. „La trei luni, se va face o analiză a impactului acestor măsuri”