„Azilele groazei” și oamenii nimănui, bătuți, înfometați şi puși la muncă forțată. Imagini șocante cu rănile bătrânilor din centrele cu nume de sfânt

La doar câțiva kilometri de București, peste o sută de persoane – cei mai mulți vârstnici, aflați în situații vulnerabile, dar și tineri cu dizabilități, care au nevoie de îngrijire și tratament special, au trecut prin umilințe și traume greu de imaginat și de îndurat. Informațiile din ancheta polițiștilor și procurorilor DIICOT, care au făcut marți dimineață percheziții la trei centre private pentru persoane vârstnice sau cu dizabilități, finanțate din bani publici, sunt dureroase și cu un puternic impact emoțional, deoarece oamenii ținuți în aceste cămine erau bătuţi, înfometaţi şi puşi la muncă forţată, paradoxal, chiar de către cei plătiți să îi îngrijească.

Cine nu îndeplinea „ordinul” primit, era lăsat fără hrană și fără medicamente.

Aproape 100 de persoane găsite de anchetatori în aceste azile au fost transportate la două spiale din București. Șase dintre acestea au fost internate, alte 50 au fost cazate la mai multe centre de îngrijire, iar 42 sunt încă în investigații medicale.

Ce demoni ascundeau căminele de bătrâni cu nume de sfânt și „armonie”

Toate aceste situații care par subiectul unui film horror s-au întâmplat la trei azile ale „groazei”, aflate la mică distanță de București, în Voluntari și Afumați. În centrele ale căror nume te duc cu gândul către bunătate, grijă și smerenie – „Casa Cora”, „Armonia” şi Centrul „Sfântul Gabriel cel Viteaz” – erau peste 100 de persoane, ţinute în condiţii greu de imaginat și de acceptat.

Anchetatorii vizează două grupuri infracţionale organizate, iar membrii acestora sunt suspectaţi că exploatau persoanele pe care le aveau în îngrijire. Una dintre persoanele vizate în acest caz este Cristina Maria Dumitra, care va fi audiată la DIICOT.

Ancheta DIICOT are loc la câteva luni după dezvăluirile făcute de Centrul de Investigații Media și Buletin de București, care făceau publice imaginile și situațiile din „căminele infernului.”

Aproape 100 de persoane în vârstă sau cu dizabilități salvate din ”centrele groazei” 

Anchetatorii au găsit la perchezițiile din cele trei vile 98 de persoane, care au fost evaluate medical la fața locului, ulterior fiind transportate la două spitale, pentru investigații amănunțite.

”Până la acest moment, cu privire la 6 dintre persoanele vătămate, medicii au decis internarea, alte 50 de persoane vătămate au fost cazate la mai multe centre de îngrijire, din municipiul București, iar pentru 42 se află în investigații medicale.

De asemenea, pe parcursul perchezițiilor domiciliare au fost identificate și ridicate mai multe unități PC, laptopuri, suporturi de date, precum și alte mijloace de probă. Acțiunea a beneficiat și de sprijinul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului și Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor”, a anunțat DIICOT.

Poliția a făcut public un număr de telefon unde rudele pot afla informații despre bătrânii din centrele percheziționate și locul unde se află acum. Numărul de telefon este  0743.164.790.

Georgian Drăgan, purtătorul de cuvânt al Poliției Române, spune că, până în prezent, 26 de persoane vizate au fost identificate și vor fi duse la audieri, fiind ridicate mai multe probe necesare în anchetă. Totodată, 15 martori vor fi audiați.

Peste 100 de persoane în vârstă au fost salvate, marţi, de poliţişti şi procurori ai DIICOT, în urma efectuării unor percheziţii la mai multe azile, unde bătrânii, mulţi cu dizabilităţi, erau bătuţi, înfometaţi şi puşi la muncă forţată.

Exploatarea acestor persoane se făcea prin constrângere, prin exercitarea de acte de violență, prin muncă neremunerată, lipsea medicamentația necesară fiecărei persoane în parte, hrana era inadecvată și aceste persoane erau supuse unor tratamente degradante și inumane”, a mai spus Georgian Drăgan.

„Guvernul să adopte de urgență un Plan național de prevenire a tratamentelor rele, inumane și degradante”

Georgiana Pascu, managerul programului „Pledoarie pentru Demnitate”, din cadrul Centrului de Resurse Juridice (CRJ) – cea care constatase nereguli grave în funcționarea Centrului „Sfântul Gabriel cel Viteaz” – spune, pentru Gândul, că descinderile în cele trei centre rezidențiale – unele private, dar finanțate din bani publici și în care sunt adulți cu dizabilități și vârstnici – reprezintă un argument în plus pentru ca Guvernul să adopte de urgență un Plan național de prevenire a tratamentelor rele, inumane și degradante, conform solicitării oficialilor de la Strasbourg.

Centrul de Resurse Juridice, organizaţie non-guvernamentală care urmărește respectarea drepturilor omului şi a egalităţii de şanse, vizitează inopinat, de 20 de ani, centrele publice și private în care sunt cazate persoane cu dizabilități.

„Este, de fapt, experiența noastră a 20 de ani, pentru că programul «Pledoarie pentru demnitate» pe care-l coordonez a început în octombrie 2003. Suntem și am rămas, din păcate, singura organizație de drepturile omului care continuăm să organizăm vizite inopinate în instituțiile publice și private, vizite pe care le realizăm în echipele noastre formate din avocați, psihologi, asistenți sociali, medici sociologi, dar mai ales persoane cu dizabilități care au un trecut instituțional și care se numesc autoreprezentanți și sunt cei mai buni din toate echipele noastre.

Acești oameni ajung în aceste locuri fără ca autoritățile responsabile cu protecția drepturilor lor să fie sesizate și să fie atente. De ce spun asta? Pentru că avem, de exemplu, Agenția Națională de Inspecții și Prestații Sociale, avem agenții județene de inspecții, avem Direcții de Asistență Socială și Protecția Copilului, avem Ministerul Muncii, Poliție, Parchet. Nu sunt respectate norme elementare de drept, iar aici vorbim de chestiuni care țin de prevenirea tratamentelor inumane și degradante.

Spre exemplu, statul român solicită tuturor acestor instituții să sesizeze orice deces survenit survenit în aceste spații, fiind considerat deces suspect, survenit în condiții privative de libertate. Asta înseamnă că ar trebui să existe o cercetare, sesizată medicina legală și poliția, tocmai pentru că aceste persoane nu se pot plânge. În marea majoritate a centrelor în care noi am fost – iar aceste centre din Ilfov nu ne-au schimbat imaginea -, persoanele cu dizabilități nu au acces la telefon. Vă puteți imagina, acești oameni nu pot suna la 112, nu se pot plânge”, atrage atenția Georgiana Pascu.

„Statul încurajează instituționalizarea lor în centre și nu menținerea lor în comunitate”

Reprezentanta CRJ spune că Bucureștiul nu are servicii pentru adulții cu dizabilități, așa că aceste persoane ajung în centre private din județele limitrofe Capitalei.

„Mai apoi, unde-i duce pe acești oameni, pentru că, imaginați-vă că Bucureștiul este o capitală europeană care, în acest moment dacă sunați DGASPC-urile din Municipiul București nu există servicii în comunitate pentru adulți cu dizabilități intelectuale și psiho-sociale.

Dacă ai un tânăr sau o tânără cu autism, cu sindrom Down care trăiește într-o familie și mama sau tatăl doresc să muncească în continuare – tocmai pentru a avea o viață de familie demnă -, aceste persoane cu dizabilități nu au unde să locuiască, nu primesc servicii în comunitate. Prin urmare, statul încurajează instituționalizarea lor în centre și nu menținerea lor în comunitate.

Bucureștiul este o capitală europeană care nu are servicii. Marea majoritate a persoanelor pe care noi le-am întâlnit în județul Ilfov sunt persoane din București, mutate la Aldeni în Buzău, la Breaza în Prahova, la Giurgiu. Noi îi luăm pe oamenii ăștia și îi ascundem.”

„Cine anume din sistemul public de asistență socială răspunde?”

Managerul programului „Pledoarie pentru Demnitate” a precizat că rapoartele de monitorizare realizate de organizația sa în județul Ilfov – la Centrul ”Sfântul Gabriel cel Viteaz”, la Centrul ”Armonia” și la Casa ”Cora” – au fost preluate de jurnaliștii de investigație de la Centrul de Investigații Media și Buletin de București.

Georgiana Pascu susține că, în ciuda faptului că CRJ a sesizat toate autoritățile cu competență în materie, niciuna dintre acestea nu a dispus măsuri concrete față de aspectele sesizate, până la acest moment al perchezițiilor din ancheta DIICOT.

„Documentarea coordonată de jurnalistul Ovidiu Vanghele a condus la colectarea unui număr și mai mare de dovezi și atragerea atenției opiniei publice asupra abuzurilor la care sunt supuse aceste persoane. DIICOT a ajuns să cunoască mai bine legislația și standardele din materia
«asistenței sociale» a persoanelor cu dizabilități instituționalizate decât autoritățile competente.

Ministrul Muncii, după ce au apărut în spațiul public materialele documentate de jurnaliștii de investigație de la Centrul de Investigații Media și de la Buletin de București, ne-a notificat și ne-a spus că retrage accesul CRJ în aceste instituții.

Au existat autorități ale statului care au fost sesizate și au negat aceste informații. În afara celor celor responsabili și care conduc aceste rețele de recrutare și de trafic, aș vrea să vedem cine anume din sistemul public de asistență socială răspunde.

Pentru că vorbim de ani de zile despre un malpraxis în asistență socială pe care nu îl documentează nimeni. Nu am văzut nicio sancțiune aplicată. Lăsăm oameni lipsiți de apărare la dispoziția unor privați care – unii pot fi de bună-credință, alții nu. Cunoaștem și furnizori de servicii sociale, ONG-uri, cu care colaborăm foarte bine, dar care cred că sunt trei în toată țară și care nu au acces la aceste contracte, în acest regim cu autoritățile statului „, a mai spus Georgiana Pascu.

Percheziții și la sediile unor instituții publice

În paralel cu această acțiune, polițiștii au pus, marți, în executare și 21 de mandate de percheziţii domiciliare, în Bucureşti şi în judeţele Ilfov şi Ialomiţa, la sediile unor instituţii publice şi private implicate în activitatea infracţională, „în două cauze în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de omisiunea sesizării şi abuz în serviciu”, potrivit Poliției Române.

Din cercetări a reieşit că, din 2021 şi până în prezent, două instituţii publice cu responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului ar fi atribuit unei asociaţii, în calitate de furnizor de servicii sociale, mai multe contracte de prestări servicii sociale de tip rezidenţial pentru persoanele adulte încadrate în grad de handicap, cu încălcarea legii privind achiziţiile publice, cauzând bugetului propriu un prejudiciu de peste 3,5 milioane de lei.

Ministrul Gabriela Firea neagă orice implicare în acest caz

Potrivit anchetatorilor, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Sector 3 și DGASPC Ilfov ar fi atribuit mai multe contracte unei asociații, care ar fi trebuit să se ocupe de îngrijrea lor, ceea ce însă nu s-a întâmplat. De altfel, asociația respectivă nu ar fi avut autorizație de funcționare, fiind condusă pentru o perioadă de o consilieră a Gabrielei Firea.

Ministerul Familiei a transmis însă că acea consilieră a demisionat în martie 2022, iar Gabriela Firea nu are nicio legătură și nici informații despre acest caz, singura relație dintre cele două fiind de „prietenie și colegialitate”.

Consiliera Gabrielei Firea are „doar calitatea de martor în anchetă” și „a pus la dispoziția organelor toate informațiile pe care le deține”, sunt precizările făcute de Ministerului Familiei.

Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse a precizat că susține eforturile autorităților de a cerceta reclamațiile în legătură cu aceste cămine de bătrâni și centre pentru persoane cu dizabilități, iar dacă sesizările se confirmă, persoanele vinovate trebuie să răspundă în fața legii.

„Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse nu are atribuții pentru acreditarea și/sau controlul căminelor de bătrâni și/sau a centrelor pentru persoane cu dizabilități. Domeniul de activitate al asociației menționate, îngrijirea persoanelor adulte cu dizabilități, nu intră în atribuțiile ministerului.

Ministrul Gabriela Firea nu are implicare în acest caz și nu a avut cunoștință de activitatea centrelor și a asociației menționate în această anchetă. În plus, singura legătură cu ministrul este faptul că din conducerea acestei asociații a făcut parte, pentru o scurtă perioadă de timp, unul dintre consilieri.

Informațiile puse la dispoziția ministrului și a ministerului de către doamna G.L. au fost că nu mai ocupă funcția neremunerată de vicepreședinte al Asociației Sf. Gabriel cel Viteaz, demisia având loc în luna martie 2022, la scurt timp după angajarea la minister. Acest lucru a fost probat cu cererea de demisie depusă de doamna G.L. și înregistrată la sediul asociației respective cu nr. 248/21.03.2022.

De asemenea, doamna G.L. a informat instituția că nu a urmărit modul în care asociația a dus la îndeplinire solicitarea sa, demisia fiind un act unilateral. Doamna G.L. a precizat că a aflat cu surprindere, abia când a fost contactată de jurnaliști la finalul anului 2022, că încă figura în acest Consiliu Director.

Imediat după a solicitat explicații din partea conducerii asociației și a cerut urgentarea punerii în aplicare a cererii de demisie, în prezent, din informațiile pe care le deținem, doamna G. L. nu mai figurează printre membrii Consiliului Director al Asociației.

Doamna ministru Gabriela Firea nu are legătură cu centrele menționate în ancheta respectivă și nici cu asociația. Afirmațiile privind legătura dintre ministrul Gabriela Firea și doamna G.L., alta decât cea de prietenie și colegialitate, sunt tendențioase și au rolul de a deforma realitatea”, sunt precizările făcute de minister.

Ancheta DIICOT, la câteva luni după dezvăluirile Centrului de Investigații Media

Pe 25 ianuarie 2023, o investigație realizată de Centrul de Investigații Media și Buletin de București scoteau la iveală faptul că DGASPC Sector 3 plătește lunar peste 30.000 de euro pentru un centru de îngrijire administrat de apropiați ai ministrului Familiei, Gabriela Firea, respectiv Centrului de Îngrijire și Asistență „Sfântul Gabriel cel Viteaz”.

Mai exact, potrivit surselor citate, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) și Centrul de Resurse Juridice constataseră nereguli grave în funcționarea acestui centru.

Informațiile din investigația jurnaliștilor au scos la iveală faptul că asociația „Sfântul Gabriel cel Viteaz” a fost înființată în 24 noiembrie 2020, într-o garsonieră din Voluntari, iar între primii membri a fost consiliera Gabrielei Firea, despre care ministru Familiei spune că a demisionat din martie 2022, când a fost angajată la minister.

Alături de aceasta, în asociație mai apar Ecaterina Adriana Voicu, numită în 2017 la conducerea Centrului pentru Tineret București, dar și partenerul de viață al acesteia, Ștefan Godei, fost lider la tineretul social-democrat Ilfov. Scopul organizației prezidate de Godei este, conform documentelor de înființare, „îmbunătățirea calității vieții” și „lupta împotriva dispariției vieții.”

Conform unor rapoarte de monitorizare ale CRJ și ANPDPD, obținute de Centrul de Investigații Media și Buletin de București, Centrul ”Sfântul Gabriel cel Viteaz” este, de fapt, o vilă cu etaj și mansardă în care locuiesc 27 de persoane cu probleme de sănătate severe. Pentru îngrijirea lor, DGASPC Sector 3 plătește peste 30.000 de euro lunar.

Banii ajung la asociația cu nume de sfânt inventat, care, la rândul ei, plătește o chirie lunară de 3.500 de euro pentru sutele de metri pătrați de casă, plus o curte generoasă.

Zeci de percheziții în București și șase județe, în anchetele privind”azilele groazei”

Polițiștii și procurorii au informații că două grupări infracționale au exploatat mai mulți vârstnici și adulți cu dizabilități, iar după ce au adunat probe, au făcut perrcheziții.

”În cauză s-a reținut faptul că, începând cu luna noiembrie 2020, pe raza județului Ilfov au fost constituite două grupuri infracționale organizate, în scopul exploatării persoanelor cu dizabilități sau aflate în situații vulnerabile.

Exploatarea persoanelor vătămate,  persoane vârstnice sau aflate în incapacitatea de a se îngriji singure, a fost realizată prin supunerea la tratamente inumane ori degradante, prin exploatarea muncii neremunerate, prin constrângere și exercitarea de acte de violență fizică, prin lipsirea de hrană suficientă și adecvată nutrițional, prin lipsa sau neadministrarea tratamentului medical adecvat diagnosticului fiecărui beneficiar, prin lipsa îngrijirii și asigurarea igienei beneficiarilor care nu aveau capacitatea fizică și/sau psihică de autoîngrijire”, potrivit DIICOT.

Scopul urmărit de membrii acestor grupări, susțin anchetatorii, a fost să obțină banii pentru îngrijirea acestora, prejudiciul estimat fiind de peste 5,2 milioane lei.

Procurorii au pus în executare 26 de mandate de aducere pe numele persoanelor suspectate în aceste cazuri, audierile având loc la sediul DIICOT.

De asemenea, 15 martori vor fi audiați la sediul Direcției de Investigații Criminale din Poliția Română.