Ce este REZERVA CREIERULUI și cum ne ajută atunci când în organism apare o boală. ”Crește prin experiențe de viață și descrește prin traume” 

Cercetările privind activitatea cerebrală sunt tot mai numeroase, iar rezultatele din ce în ce mai spectaculoase. Pornind de la factorii care ajută creierul să funcţioneze bine, printre care stilul de viaţă sănătos, alimentaţia echilibrată, odihna, mişcarea, dar și cititul, scrisul, socializarea, specialiştii au constatat că tot ceea ce este frumos și bun poate fi stocat de către creier și folosit atunci când în organism apare un dezechilibru, o boală, spre exemplu. Aceasta este rezerva biologică a creierului.

”Rezerva biologică este capacitatea unei persoane de a menține o stare de funcționare bună, de a menține funcționarea optimă a creierului și a întregului organism. Este strâns conectată cu ceea ce facem și ceea ce suntem. Rezerva biologică trebuie privită ca un continuum care ne influențează viața în fiecare clipă. Crește prin experiențele de viață, îmbunătățirea experiențelor sociale și descrește prin traume fizice, emoționale sau sociale”, a explicat profesor dr. Dafin Mureșanu, președintele Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare (EFNR) și al Societății pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), la Congresul SSNN din Tashkent, Uzbekistan.

Rezerva biologică poate fi evaluată folosind biomarkeri care descriu caracteristicile structurale și funcționale ale creierului, parametrii clinici cheie ai pacientului, caracteristicile moleculare care măsoară procesele celulare subiacente și conectivitatea structurală și funcțională.

Rezerva cerebrală asigură o protecție pasivă a creierului

Persoanele cu rezervă cerebrală mai mare pot acumula mai multe modificări patologice până este atins pragul critic și apar manifestările bolii.

Potrivit profesorului Dafin Mureșanu, rezerva biologică a creierului este unul dintre cele mai interesante și mai utile concepte, la ora actuală, în materie de neurobiologie, pentru că are un impact practic foarte mare şi acoperă nu numai aspecte legate de boli, de suferințe și anumite patologii, ci are o conotație absolut generală asupra întregului nostru mod de viață.

”Până la urmă, această capacitate a noastră de a menține o stare de funcționare bună, optimă, de a menține funcționarea optimă a creierului nostru și a întregului organism este foarte mult legată de ceea ce facem noi și de ceea ce suntem noi. A menține funcțională întreaga capacitate a creierului este o chestiune deosebit de importantă. Iar atunci când, dintr-un motiv sau altul, în general, prin acumularea de erori – erori înseamnă boli -, ajungem la anumit tip de suferință, trebuie să ştim să gestionăm aceste situații neplăcute, care sunt bolile”, a adăugat prof. dr. Dafin Mureșanu,

Stilul de viață care permite acumularea unei rezerve cerebrale

Vorbim adesea despre un stil de viaţă sănătos, cu mişcare, alimentaţie ponderată și cât mai diversă, fără excese, un tonus bun, un creier activ.

Specialiștii spun că cele mai eficiente metode de creștere a rezervei cerebrale sunt stimularea cognitivă și activitățile recreaționale, învăţarea pe tot parcursul vieţii, studiul limbilor străine, discuțiile despre evenimente și subiecte de interes, jocuri de societate, puzzle-uri, muzică, dar si activități  precum gătitul sau grădinăritul, lectura, cântatul la un instrument, teatrul, excursiile tematice, conferințele, scrierea unor  amintiri sau poveştile de viaţă.

”Este esențial ca, prin ceea ce facem și ceea ce suntem, să avem o stare de bine, să ne menținem o stare de bine a creierului și, implicit, a întregului sistem nervos, a întregului organism. Foarte importantă este menținerea acestei rezerve și, implicit, capacitatea de a lupta cu bolile”, a explicat profesorul Dafin Mureșanu.

Influența bolilor moștenite din familie asupra rezervei biologice

Chiar și cei care au anumite probleme sau anumite ”imperfecțiuni genetice” pot avea o rezervă biologică rezonabilă.

Rezervă biologică înseamnă și capacitatea de a controla aceste situații sau bolile. Chiar dacă există o mutație, unele persoane fac boala și altele nu. Ca atare, spune profesorul Dafin Mureșanu, ca să putem exista, apelăm la rezerva cerebrală.

”Într-un fel sau altul, apelăm la rezerva biologică. Sigur că ea poate fi erodată masiv, dacă lucrurile nu merg bine, dacă degradăm tot ce este bun și de folos menținerii unui creier sănătos, chiar dacă această rezervă are calitatea ca, până la un anumit punct, să se autoregeneze.

Avem acest model, care este extrem de, să spun, real, un model biologic, modelul gemenilor monozigoți, care practic sunt identici, au aceleași mutații, unul face boala, altul nu face boală, chiar dacă au aceeași mutație. Așa că există mecanisme epigenetice care fac parte și ele din rezerva noastră biologică și din ceea ce facem, din cum le validăm.

Dar, în momentul în care – și acum mă refer la omul sănătos – apare un factor extern care perturbă echilibru organismului, în momentul acela organismul se apără apelând la rezerva  biologică pe care a acumulat-o  ducând o viață sănătoasă.

În fiecare clipă noi folosim, să zicem, mecanisme de adaptare, de compensare, de homeostazie, cum le spunem noi, ca să putem exista”, a mai spus profesor dr. Dafin Mureșanu, președintele Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare.

CITEȘTE ȘI:

Care sunt semnele că ai putea avea o tumoare cerebrală. Cât de periculoase sunt radiațiile, carburanții și pesticidele

EXCLUSIV | Profesorul Mihail Jianu face dezvăluiri din culisele practicii medicale. “Nu-mi închipui un om de știință care să nu creadă în Dumnezeu”

EXCLUSIV VIDEO | Profesorul Irinel Popescu, despre inteligența artificială în medicină: “Mă tem că acest «monstru» va scăpa într-o zi de sub control”

EXCLUSIV | Ce legătură este între pudra de talc, azbest și cancer? Răspunsul Colegiului Farmaciștilor din România