Ministrul Muncii, Marius Budăi se întâlnește cu reprezentanții ONG-urilor din domeniul asistenței sociale. CRJ a anunțat că nu participă

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, se întâlnește la ora 17, la sediul ministerului, cu reprezentanți ai ONG-urilor reprezentative din domeniul asistenței sociale, în vederea identificării de soluții pentru a permite implicarea ONG-urilor în verificarea condițiilor din centrele de vârstnici și persoane cu handicap. Centrul de Resurse Juridice a anunțat că nu va participa la întâlnire din cauza lipsei ministrului Budăi a ”vocaţiei şi a bunei intenţii”, susțin aceștia.

Printre ONG-urile care și-au anunțat prezența la întâlnirea de luni cu Marius Budăi se numără:

Colegiul Național al Asistenților Sociali – CNSAR;

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS;

SERA România;

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copii – FONCP;

Fundația pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale;

CARITAS România;

Arhiepiscopia Bucureștilor;

World Vision România;

Asociația Umanitară Concordia;

Fundația Geron;

Hopes and homes for children.

Întâlnirea are rolul de a genera soluții de prevenire și remediere a situației vulnerabile a persoanelor vârstnice și a persoanelor cu dizabilități, instituționalizate.

Centrul de Resurse Juridice a declinat invitația venită din partea ministrului Muncii și Solidarității Sociale

CRJ  a transmis printr-un comunicat că nu poate da curs invitației Ministerului Muncii și Solidarității Sociale de a participa la întâlnirea de lucru consultativă, de la ora 17.00.

Reprezentanții ONG-ului au transmis că ministrului Marius Budăi îi lipsesc vocația și buna intenție:

”Domnule ministru Budăi, în domeniul asistenţei sociale vocaţia şi buna credinţă sunt dimensiuni fundamentale pentru exercitarea profesiei, aspect aplicabil şi în vederea ocupării celei mai înalte funcţii în această materie – aceea de ministru al muncii şi protecţiei sociale. Reacţia dumneavoastră de a ne invita la discuţii exclusiv ca urmare a unor situaţii grave „deconspirate public” de organele de cercetare penală, denotă deopotrivă lipsa vocaţiei şi a bunei intenţii.

Dacă invitaţia ar fi venit în urmă cu câteva săptămâni sau luni ori în orice moment anterior (atunci când v-am sesizat cu privire la privarea de libertate arbitrară, umilinţa şi încălcarea drepturilor fundamentale persoanelor cu dizabilităţi închise în centrele din Ilfov sau din alte judeţe) am fi putut să vă acordăm prezumţia bunei intenţii” se arată într-un extras din comunicatul CRJ.

„Guvernul să adopte de urgență un Plan național de prevenire a tratamentelor rele, inumane și degradante”

Georgiana Pascu, managerul programului „Pledoarie pentru Demnitate”, din cadrul Centrului de Resurse Juridice (CRJ) – cea care constatase nereguli grave în funcționarea Centrului „Sfântul Gabriel cel Viteaz” a declarat pentru Gândul, că descinderile în cele trei centre rezidențiale – unele private, dar finanțate din bani publici și în care sunt adulți cu dizabilități și vârstnici – reprezintă un argument în plus pentru ca Guvernul să adopte de urgență un Plan național de prevenire a tratamentelor rele, inumane și degradante, conform solicitării oficialilor de la Strasbourg.

Centrul de Resurse Juridice, organizaţie non-guvernamentală care urmărește respectarea drepturilor omului şi a egalităţii de şanse, vizitează inopinat, de 20 de ani, centrele publice și private în care sunt cazate persoane cu dizabilități.

„Este, de fapt, experiența noastră a 20 de ani, pentru că programul «Pledoarie pentru demnitate» pe care-l coordonez a început în octombrie 2003. Suntem și am rămas, din păcate, singura organizație de drepturile omului care continuăm să organizăm vizite inopinate în instituțiile publice și private, vizite pe care le realizăm în echipele noastre formate din avocați, psihologi, asistenți sociali, medici sociologi, dar mai ales persoane cu dizabilități care au un trecut instituțional și care se numesc autoreprezentanți și sunt cei mai buni din toate echipele noastre.

Acești oameni ajung în aceste locuri fără ca autoritățile responsabile cu protecția drepturilor lor să fie sesizate și să fie atente. De ce spun asta? Pentru că avem, de exemplu, Agenția Națională de Inspecții și Prestații Sociale, avem agenții județene de inspecții, avem Direcții de Asistență Socială și Protecția Copilului, avem Ministerul Muncii, Poliție, Parchet. Nu sunt respectate norme elementare de drept, iar aici vorbim de chestiuni care țin de prevenirea tratamentelor inumane și degradante.

Spre exemplu, statul român solicită tuturor acestor instituții să sesizeze orice deces survenit survenit în aceste spații, fiind considerat deces suspect, survenit în condiții privative de libertate. Asta înseamnă că ar trebui să existe o cercetare, sesizată medicina legală și poliția, tocmai pentru că aceste persoane nu se pot plânge. În marea majoritate a centrelor în care noi am fost – iar aceste centre din Ilfov nu ne-au schimbat imaginea -, persoanele cu dizabilități nu au acces la telefon. Vă puteți imagina, acești oameni nu pot suna la 112, nu se pot plânge”, atrage atenția Georgiana Pascu.

„Statul încurajează instituționalizarea lor în centre și nu menținerea lor în comunitate”

Reprezentanta CRJ spune că Bucureștiul nu are servicii pentru adulții cu dizabilități, așa că aceste persoane ajung în centre private din județele limitrofe Capitalei.

„Mai apoi, unde-i duce pe acești oameni, pentru că, imaginați-vă că Bucureștiul este o capitală europeană care, în acest moment dacă sunați DGASPC-urile din Municipiul București nu există servicii în comunitate pentru adulți cu dizabilități intelectuale și psiho-sociale.

Dacă ai un tânăr sau o tânără cu autism, cu sindrom Down care trăiește într-o familie și mama sau tatăl doresc să muncească în continuare – tocmai pentru a avea o viață de familie demnă -, aceste persoane cu dizabilități nu au unde să locuiască, nu primesc servicii în comunitate. Prin urmare, statul încurajează instituționalizarea lor în centre și nu menținerea lor în comunitate.

Bucureștiul este o capitală europeană care nu are servicii. Marea majoritate a persoanelor pe care noi le-am întâlnit în județul Ilfov sunt persoane din București, mutate la Aldeni în Buzău, la Breaza în Prahova, la Giurgiu. Noi îi luăm pe oamenii ăștia și îi ascundem.”

„Cine anume din sistemul public de asistență socială răspunde?”

Managerul programului „Pledoarie pentru Demnitate” a precizat că rapoartele de monitorizare realizate de organizația sa în județul Ilfov – la Centrul ”Sfântul Gabriel cel Viteaz”, la Centrul ”Armonia” și la Casa ”Cora” – au fost preluate de jurnaliștii de investigație de la Centrul de Investigații Media și Buletin de București.

Georgiana Pascu susține că, în ciuda faptului că CRJ a sesizat toate autoritățile cu competență în materie, niciuna dintre acestea nu a dispus măsuri concrete față de aspectele sesizate, până la acest moment al perchezițiilor din ancheta DIICOT.

„Documentarea coordonată de jurnalistul Ovidiu Vanghele a condus la colectarea unui număr și mai mare de dovezi și atragerea atenției opiniei publice asupra abuzurilor la care sunt supuse aceste persoane. DIICOT a ajuns să cunoască mai bine legislația și standardele din materia
«asistenței sociale» a persoanelor cu dizabilități instituționalizate decât autoritățile competente.

Ministrul Muncii, după ce au apărut în spațiul public materialele documentate de jurnaliștii de investigație de la Centrul de Investigații Media și de la Buletin de București, ne-a notificat și ne-a spus că retrage accesul CRJ în aceste instituții.

Au existat autorități ale statului care au fost sesizate și au negat aceste informații. În afara celor celor responsabili și care conduc aceste rețele de recrutare și de trafic, aș vrea să vedem cine anume din sistemul public de asistență socială răspunde.

Pentru că vorbim de ani de zile despre un malpraxis în asistență socială pe care nu îl documentează nimeni. Nu am văzut nicio sancțiune aplicată. Lăsăm oameni lipsiți de apărare la dispoziția unor privați care – unii pot fi de bună-credință, alții nu. Cunoaștem și furnizori de servicii sociale, ONG-uri, cu care colaborăm foarte bine, dar care cred că sunt trei în toată țară și care nu au acces la aceste contracte, în acest regim cu autoritățile statului „, a mai spus Georgiana Pascu.