Tribunalul București l-a condamnat la ani grei de închisoare pe cel considerat „mâna dreapta” a fondatorului Hexi Pharma, Dan Condrea, într-un dosar de evaziune fiscală în care se estimează un prejudiciu de aproximativ 2 milioane de euro.
Miron Panaitescu, cunoscut ca „mâna dreaptă” a fondatorului Hexi Pharma, Dan Condrea care s-a sinucis după ce a explodat scandalul legat de dezinfectanții diluați vânduți în spitalele din România, a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani și o lună de închisoare pentru complicitate în spălare de bani în mod continuat. Cu toate acestea, hotărârea nu este definitivă, ea putând fi atacată în instanță, ceea ce ar duce la un nou termen.
În aceeași cauză, firma Hexi Pharma a fost amendată cu 400.000 lei pentru evaziune fiscală continuată și are în prezent sub sechestru trei terenuri, utilaje și 15 autoturisme în vederea recuperării prejudiciului.
Decizia nu a devenit încă definitivă, fapt ce adaugă incertitudine asupra evoluției cazului. Cazul, denumit „Hexi Pharma 2” de către mass-media, a trecut prin diverse faze judiciare, cu un prim dosar care a fost amânat timp de un an între instanțe, iar al doilea dosar fiind blocat la Tribunalul București în anul 2021, din cauza unei contestații legate de legalitatea probelor prezentate.
În plus, există perspectiva prescripției în ceea ce privește infracțiunile din acest dosar. Miron Panaitescu a sugerat că faptele pentru care este acuzat se vor prescrie în aproximativ 14 luni, în timp ce surse juridice susțin că aceasta ar putea avea loc la începutul anului 2024.
În istoria acestui caz, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) s-a constituit parte civilă în scopul recuperării a peste 9 milioane de lei, echivalentul a aproape 2 milioane de euro, în prejudicii cauzate de evaziunea fiscală, potrivit Libertatea.
Compania Hexi Pharma a fost acuzată că ar fi vândut în sute de spitale din România dezinfectanţi diluaţi şi ineficienţi.
În martie 2017, compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.
Tribunalul Bucureşti a condamnat în prima instanţă şefii companiei Hexipharma: directorul general Flori Dinu a primit trei ani de închisoare, iar Mihail Leva, directorul chimic, trei ani şi opt luni.
Procurorii susţineau că, în perioada 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, Hexi Pharma a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare „prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii”, referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă.
Totodată, în intervalul 12 octombrie 2012 – 9 martie 2016, Hexi Pharma a folosit la Comisia Naţională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri (fişe de prezentare ale produselor proprii, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă) în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului.
Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, firma care a vândut spitalelor românești dezinfectanți diluați de până la 10 ori, a murit într-un accident auto. Acesta se afla singur în mașină, pe raza localității Corbeanca (județul Ilfov), în apropierea fabricii de produse Hexi. Procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au comunicat concluzia – sinucidere.
“La faţa locului s-a constatat prezenţa urmelor de rulare, poziţionată pe acostament şi spaţIul verde. S-a constatat lipsa urmelor de frânare. Raportul de autopsie medico-legală a concluzionat că moartea lui Dan Alexandru Condrea a fost violentă, cauzată de lovituri traumatice, urmare a unui impact cu un obstacol şi sunt în legătură de cauzalitate directă, necondiţionată cu decesul.
Evenimentul rutier s-a produs în condiţii de vizibilitate bună, a fost identificată urma de rulare a autoturismului până la locul impactului, fără a se constata urme de frânare. Autoturismul şi-a schimbat la un moment dat direcţia de deplasare, îndreptându-se în afara carosabilului, spre copaci.
Date fiind probele administrate in cauză rezultă că autorurismul, fără a avea defecţiuni la sistemul de frânare a intrat în impact cu obstacolul care a schimbat direcţia de deplasare către marginea carosabilului.”, a declarat în 2016 purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.