Atragerea fondurilor europene este una dintre principalele soluții indicate de economiști atunci când se discută redresarea deficitelor bugetare. Gândul a analizat datele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor, pentru a vedea care sunt guvernele care au încasat cele mai mari sume de la Bruxelles pentru dezvoltarea României. Iar concluzia este fără tăgadă: cei mai mulți bani europeni au venit în timpul guvernelor conduse de premieri PSD, conform calculelor care au la bază cadrele financiare multianuale (CFM) derulate de la aderarea României la UE. Din analiză au fost excluși banii primiți prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru că acesta este un mecanism excepțional de finanțare, implementat ca răspuns la dificultățile provocate de pandemia de COVID-19, bani care au început să intre în timpul mandatului liberalului Nicolae Ciucă.
De la aderarea la UE, în 1 ianuarie 2007, la Palatul Victoria au fost 18 guverne, conduse de 11 premieri, dintre care șapte au fost prim-miniștri de dreapta. În acești ani, România a trecut prin cel puțin două crize economice majore, respectiv cea din 2008 – 2010 (în timpul celor două Guverne Boc) și criza declanșată de pandemia de COVID-19, din 2020 (în Guvernele Orban, Cîțu și Ciucă), cu efecte majore în anii care au urmat, precum criza din domeniul energiei, care au dus la creșterea fondurilor alocate pentru revenirea economiilor naționale europene.
Din anul 2007, România a primit fonduri din partea Uniunii Europene prin intermediul cadrului financiar multianual (CFM), care include mai multe axe de finanțare și care este adoptat pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.
România a primit fonduri europene prin:
În contextul izbucnirii pandemia COVID-19, Uniunea Europeană a dezvoltat un mecanism suplimentar care să combată efectele economice produse de criză, respectiv NextGenerationEU, mecanism care este pus în aplicare de statele membre prin PNRR.
Într-o informare cu ocazia Zilei Europei, din 9 mai, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene trecea în revistă structura încasărilor. Din momentul aderării la Uniunea Europeană și până la acea dată, suma totală netă primită de România de la Uniunea Europeană se ridica la 56 de miliarde de euro, din care:
Defalcat pe cadre financiare multianuale, este vorba de:
Gândul a analizat documentele oficiale ale MIPE și MFP pentru a vedea câte fonduri a primit efectiv România de la Uniunea Europeană, defalcate pe ani, respectiv mandate la Palatul Victoria.
Conform calculelor Gândul, cei mai mulți bani europeni au venit în timpul guvernelor conduse de premieri PSD, alături de cel al liberalului Nicolae Ciucă.
Analiza se bazează pe datele oficiale privind evoluțiilor fluxurilor financiare dintre România și UE (balanța financiară NETĂ), date care sunt publicate periodic de Ministerul Finanțelor, din 2007 până în 30 iunie 2023. Din 15 iunie 2023, la Palatul Victoria a fost instalat Cabinetul Ciolacu, din care fac parte miniștri PSD și PNL.
Defalcat pe Guverne din cele două cadre financiare multianuale aproape finalizate, clasamentul pe premieri (cu unu sau mai multe mandate la Palatul Victoria) cu cele mai mari încasări, conform calculelor Gândul este:
Conform celor mai recente date ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, la 30 iunie 2023, absorbția fondurilor europene este de 27,94 miliarde de euro, respectiv o rată de 78,25% din alocarea de 35,7 miliarde de euro pentru România prin programele finanțate din Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) și Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD), pentru perioada de programare 2014 – 2020,
Câte sume au fost încasate pe guverne:
Premieri | Sume primite de la UE
(milioane euro) |
2007 –Tăriceanu (PNL) | 1.600 |
2008 – Tăriceanu (PNL) /Boc (PDL) | 2.642 |
2009 – Boc (PDL) | 2.930 |
2010 – Boc (PDL) | 2.294 |
2011 – Boc (PDL) | 2.620 |
2012 – Boc / Ungureanu (PDL)/ Ponta (PSD) | 3.442 |
2013 – Ponta (PSD) | 5.557 |
2014 – Ponta (PSD) | 5.981 |
2015 – Ponta (PSD) / Cioloș | 6.434 |
2016 – Cioloș (+ 4 zile în 2017) | 7.360 |
2017 – Grindeanu (PSD) / Tudose (PSD) | 4.819 |
2018 – Tudose / Dăncilă (PSD) | 4.445 |
2019 –Dăncilă (PSD) / Orban (PNL) | 5.743 |
2020 –Orban / Cîțu (PNL) | 7.123 |
2021 –Cîțu / Ciucă (PNL) | 8.327 |
2022 – Ciucă (PNL) | 10.555 |
2023 (6 luni) – Ciucă / Ciolacu | 4.393 |
Sursa foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
CITEȘTE ȘI: