România nu mai are nicio instituție de învățământ superior în prestigiosul clasament Shanghai, după ce și Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca a ieșit din top 1000 global. În acest context, rectorul UBB, Daniel David, a spus, pentru Gândul, că este nevoie să construim și nu să arătăm cu degetul și să căutăm vinovați, făcând referire la modelul Franței, care a implicat resurse academice și are prezențe adecvate în reputatul clasament. Nu mai este un secret pentru nimeni că universitățile de renume mondial atrag cei mai buni studenți, cei mai calificați cercetători și cei mai importanți parteneri financiari.
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca se situează însă, în intervalul 800-850 la nivel internațional în prestigiosul clasament internațional al universităților QS, făcut public pe 27 iunie 2023, în condițiile în care, dintre cele aproximativ 30.000 de universități existente la nivel internațional, doar 1.500 au îndeplinit criteriile minimale pentru a fi incluse, iar apoi ierarhizate, în clasamentul QS 2024.
În ceea ce privește domeniul științific Business & Management Studies, unde se încadrează și activitatea derulată de către colectivul Facultății de Business, Universitatea Babeș-Bolyai se află în intervalul 401 – 450 la nivel internațional și pe primul loc în țară.
„Discuția pe care o avem acum în România seamănă foarte mult cu discuția care a fost în Franța, după apariția în 2003-2004 a clasamentului Shanghai, când francezii au realizat că universitățile din Franța, vechile lor universități istorice, nu se află pe poziții suficient de bune în comparație cu universitățile americane și din Marea Britanie. Și au realizat acest lucru, deoarece aveau foarte multe universități divizate și mici.
Vechea Universitate din Paris, dacă îmi amintesc eu bine, era divizată în 13 universități. Ce au făcut în următorii ani, au concentrat resursele academice către universități-institute și au creat niște universități care au o masă critică, care sunt comprehensive și care astăzi ocupă poziții foarte puternice în rankig-urile internaționale, inclusiv în ranking-ul Shanghai.
Probabil că trebuie să ne gândim la această reacție a Franței și să nu rămânem numai la ideea că România nu are nicio prezență în ranking. Hai să fim constructivi. Eu am spus din 2020 că dacă nu facem reformele de arhitectură, nu o să rezistăm mult în acest ranking, pentru că sunt indicatori foarte serioși. Faptul că UBB a fost prezentă acolo șase ani, a fost un mare lucru, ca să spun așa. Așadar, să ne uităm și să învățăm din ce a făcut Franța”, a spus Daniel David.
Rectorul UBB susține că România nu mai are nicio universitate în Top 1000 în clasamentul internațional Shanghai (ARWU) din 2023, în condițiile în care Universitatea Babeș-Bolyai ”nu a mai putut compensa singură erori și indecizii majore în politicile academice naționale”, după ce, în ultimii trei ani, a fost singura universitate care a reprezentat România în ARWU.
Țări vecine și cu istorii similare au cel puțin o universitate în acest ranking, de exemplu Belgrad – Serbia, Lubliana – Slovenia, Budapesta-Szeged – Ungaria, Zagreb – Croația, Vilnius – Lituania. Am avertizat asupra acestui lucru de mai mulți ani, dar nu s-au luat măsuri la nivel național. Și nu mă bucur că am avut dreptate! Nu este plăcut ce voi spune, dar este adevărat și numai așa putem fi raționali în deciziile care ar trebui luate în viitor.
Asta pentru că domeniul biomedical este cel în care se publică și se citează cel mai mult. Universitățile din Belgrad (Serbia), Lubliana (Slovenia), Zagreb (Croația), Vilnius (Lituania) etc. sunt incluse în ranking-ul Shanghai pentru că sunt cu adevărat comprehensive, incluzând, pe lângă științele universitare clasice, și medicina și alte componente complexe de inginerie, tehnologie). Modele în care universitățile comprehensive nu au și componenta biomedicală, mai există, dar sunt rare în peisajul academic internațional”, a adăugat rectorul UBB.
România a avut UBB Cluj-Napoca în acest clasament, dar universitatea nu a fost susținută specific pentru a se menține în ranking-ul Shanghai global, ci a primit susținere la fel ca celelalte universități, doar pentru prezența în unele domenii din acest clasament, mai susține Daniel David.
Mai mult, toată filosofia finanțării, inclusiv a finanțării competitive, nu a fost niciodată gândită în logica de a susține simultan atât intrarea mai multor universități românești în clasamente – obiectiv corect -, cât și dezvoltarea celor care sunt deja acolo; din păcate, noi am accentuat în țară – prin toate mijloacele de evaluare și finanțare – doar intrarea mai multora.
Ne-au lipsit programe de excelență cu adevărat, după modelul Franței, Germaniei sau Poloniei. Asta a fost o strategie uneori falimentară, deoarece alții din afară au crescut mai repede și mai mult decât noi și astfel țara a rămas nereprezentată în clasamentul Shangahi (ARWU).
Noi, la UBB, am luat măsuri interne importante. Astfel, am reușit să creștem ceea ce depinde de noi – numărul publicațiilor Web of Science – și am rămas și acum primii în țară între universități după ultima actualizare a Essential Science Indicators (ianuarie 2013 – aprilie/iulie 2023); iar asta în condițiile în care nici jumătate dintre cadrele academice ale UBB nu au ca rezultat științific specific domeniului lor publicațiile Web of Science (ex. umaniștii publică cărți/capitole). Premiile Nobel/Fields Medals și Higly Cited Researcher nu depind însă de noi (am avut un reprezentant în Higly Cited Researcher, dar nu și în acest an),” a mai spus rectorul UBB Cluj-Napoca.
Un articol publicat în Lemonde.fr explică în ce fel a schimbat clasamentul de la Shanghai universitățile franceze și cum a ajuns Franța să fie reprezentată, în acest top, de 27 de universități.
Președintele Franței și-a exprimat, într-un mesaj postat pe platforma socială X, fostă Twitter, bucuria, sprijinul și aprecierea pentru performanțele academice franceze.
”Actori din domeniul educației și cercetării: vă mulțumim! Faceți din Franța o națiune mare pentru educație, cercetare și inovare. Vom continua să vă sprijinim”, a transmis președintele Macron.
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este universitatea cu cel mai complex profil academic din țară – prin numărul de programe și caracterul multicultural, cu trei limbi academice oficiale, română, maghiară și germană -, cu tradiția academică cea mai veche din România (începută acum 442 de ani, în 1581), reprezentând, de asemenea, cea mai mare comunitate academică din țară (cu aproximativ 55.000 de oameni, din 15 localități și 11 județe).
De la fondare, UBB face parte din galeria universităților de prestigiu și de referință din România, de șapte ani aflându-se pe prima poziție în țară în Metarankingul Universitar care sumarizează ranking-urile internaționale majore ale universităților.
De mai mulți ani, UBB ocupă primele poziții în țară în ranking-urile internaționale globale și pe domenii, aflându-se constant între primele 5% universități ale lumii (din cele aproximativ 30.000 existente), cu o infrastructură academică avansată (cum sunt unități CDI integrate în rețele europene, laboratoare didactice modernizate și integrate cu realitatea virtuală/augmentată/mixtă prin Centrul UBB-EON-XR etc.).
În 2021, în urma auditului internațional QS STAR, UBB a fost confirmată ca prima universitate world-class (QS*****) din România.
Din 2020, UBB a fost acceptată în GUILD, organizația unora din cele mai prestigioase universități europene world-class/research-intensive, și a primit distincția europeană HR Award for Excellence.
Sursă Foto: Facebook / UBB