Noi analize de intelligence făcute de profesioniști indică faptul că premierul ungar Viktor Orban ar fi fost nevoit să susțină războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei pentru că ar fi șantajat de serviciile secrete rusești cu dosarul său de fost informator al KGB-ului încă de pe vremea Ungariei comuniste. Analistul Tudor Păcuraru, colonel în rezervă al SRI, a făcut aceste dezvăluiri în premieră într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul. Cercetările sale pe acest subiect au fost publicate în volumul colectiv ”Lebăda neagră de pe Balaton. Viktor Orban și o obsesie asumată”.
Tudor Păcuraru spune că a aplicat experiența sa profesională de analist în cadrul SRI asupra cazului Viktor Orban, bazându-se pe informațiile pe care le deținea, dar și pe surse deschise. Analistul român spune că premierul ungar a fost racolat de securitatea comunistă din Ungaria încă de pe timpul serviciului militar obligatoriu, când avea 20 de ani, cu numele conspirativ de ”Gyula Gabor”: ”Îmi veți spune că și noi avem un ”Petrov” al nostru (potrivit documentelor CNSAS, numele de cod al fostului președinte Traian Băsescu), deci care ar fi problema. Păi, e o mare problemă. Dacă Securitatea din România comunistă nu a fost alcătuită din îngeri, măcar era alcătuită din și coordonată de români. În schimb, securitatea comunistă din Ungaria era pur și simplu o anexă a KGB-ului (serviciile de spionaj ale URSS)”, a mai precizat analistul Tudor Păcuraru.
În opinia sa, Viktor Orban este manevrat prin material de compromitere de către ruși, iar, de când a izbucnit războiul din Ucraina premierul ungar este obligat să cânte după o partitură geopolitică dictată de Moscova. Fostul colonel SRI a dezvăluit faptul că însuși trecutul de ”disident” al lui Viktor Orban este o legendă fabricată de KGB, actualul premier fiind de fapt un pion plasat încă din tinerețe la vârful opoziției anti-comuniste din Ungaria.
Tudor Păcuraru indică faptul că KGB-ul știa că va urma dizolvarea lagărului comunist și, ca măsură de prevedere, și-a plasat agenții din timp în noua elită politică a Ungariei democratice, post-comuniste, ca să aibă în viitor puncte de sprijin. Șantajat cu dosarul său de informator al KGB, premierul ungar a ajuns să se împotrivească deschis oricăror încercări ale Uniunii Europene de a spori embargoul față de Rusia. Tudor Păcuraru mai dezvăluie că, împreună cu premierul austriac, Karl Nehammer, considerat de către analistul român drept un alt agent al Moscovei, blochează intrarea României în Spațiul Schengen pentru a îngreuna aprovizionarea Ucrainei pe cale terestră cu armament și muniție.
Bogdan Rădulescu: Cum este posibil ca o figură politică ca premierul ungar Viktor Orban, care se remarcase în anii ’90 ca un disident anticomunist, să adopte poziții politice și geopolitice în favoarea agresiunii ruse în Ucraina?
Tudor Păcuraru: După izbucnirea războiului din Ucraina, am avut enorma surpriză să îl văd pe Viktor Orban adoptând niște poziții care sunt nu numai contrare dreptului internațional, dar sunt chiar contrare intereselor poporului maghiar. Ungurii a fost îndelung asupriți de Imperiul Rus. Vă reamintesc numai două episoade: 1849, când trupele imperiului țarist a înecat în sânge revoluția maghiară, și 1956, când tancurile sovietice au înecat în sânge cealaltă revoluție maghiară, anti-comunistă. Iar acum, când Moscova a scos același tancuri, care au încă sânge maghiar pe șenile, domnul Viktor Orban aplaudă războiul de agresiune al lui Putin împotriva Ucrainei.
Chestia chiar asta mi-a stârnit semne de întrebare. Eu am ajuns la concluzia că situația a trebuit investigată puțin. Atunci, practic, domnul Viktor Orban a intrat în atenția mea profesională. Am fost niște ani buni în SRI și am avut sarcini de control în ceea ce privește agentura. Timp de mai bine zece ani din viață am fost antrenat să descopăr dacă un om este sau nu este agent al unor servicii de informații. Am aplicat aceste cunoștințe profesionale acumulate în timp asupra domnului Orban, bazându-mă pe informațiile pe care le dețineam, dar și pe surse deschise (open sources), pe materiale publice.
Vreau să vă spun că am avut mari surprize. Efectiv, nu mă așteptam. Prima mare surpriză a fost aceea că colegii de armată de-ai dânsului relatează cum, la începutul anilor ’80, au făcut armata împreună cu domnul Viktor Orban și, potrivit acestora, actualul premier ungar s-a dovedit a fi informator al securității comuniste ungare în mediul militar. Își turna colegii de armată prin note olografe. Acest fapt domnul Viktor Orban chiar l-a recunoscut, iar această recunoaștere publică, niciodată tăgăduită, a apărut chiar în ziarele maghiare în 2015.
Verificând relatările respective, am ajuns la concluzia că ele sunt reale, în sensul în care oamenii care au avut de suferit de pe urma turnătorilor sale agentului Gyula Gabor (numele de cod al lui Viktor Orban) nu aveau cum să știe unele chestii, decât dacă trecuseră prin ele. Toate acestea mi-au creionat, în limbaj profesional, imaginea unui Viktor Orban care, în decursul satisfacerii serviciului militar obligatoriu, deci încă de la vârsta de 20 de ani, fusese racolat de securitatea comunistă din Ungaria.
Îmi veți spune că și noi avem un ”Petrov” al nostru (potrivit documentelor CNSAS, numele de cod al fostului președinte Traian Băsescu), deci care ar fi problema. Păi, e o mare problemă. Dacă Securitatea din România comunistă nu a fost alcătuită din îngeri, măcar era alcătuită din și coordonată de români. În schimb, securitatea comunistă din Ungaria era pur și simplu o anexă a KGB-ului (serviciile de spionaj ale URSS). De ce s-a întâmplat asta? După revoluția maghiară anticomunistă din 1956, Uniunea Sovietică a preluat sub controlul ei foarte strict organele de securitate și armata din Ungaria. După care a întors securitatea comunistă de la Budapesta împotriva poporului ungar. În perioada 1957-1964 s-a dezlănțuit o mare represiune în Ungaria care s-a soldat cu sute de mii de expatriați, dar și cu sute de mii de unguri băgați în lagăre. Au fost sute de execuții. Deci, această instituție a statului comunist ungar a devenit o simplă anexă a KGB-ului întoarsă împotriva ungurilor.
Pentru mine a constitut o mare mirare faptul că domnul Viktor Orban a fost agent al acestei instituții, iar în momentul de față dovezile colaborării sale cu ea se află în mâinile autorităților de la Moscova, fiindcă, practic, pe fiecare etaj al securității comuniste ungare exista câte un consilier sovietic care îl coordona. Iar acești coordonatori sovietici au rămas acolo până în 1992. Iar când au plecat, ca de obicei, KGB-iștii au plecat cu toate arhivele securității ungare. Așa procedaseră și în România, dar de la noi plecaseră din 1959. Brusc, toate informațiile au dobândit sens. Practic, domnul Viktor Orban este manevrat prin material de compromitere de către ruși. Aceasta este o procedură standard a KGB care era denumită kompromat. Și abia ce am pus eu pe hârtie această analiză despre compromiterea lui Viktor Orban de către ruși cu dosarul său de informator că purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, domnul Michael Galler, a scris într-o postare pe Facebook: ”Să-ți fie rușine, Viktor Orban! Știm că rușii te țin la mâna lor printr-un kompromat. Mai devreme sau mai târziu adevărul va ieși la iveală!”.
Bogdan Rădulescu: Care a fost parcursul informativ al lui Viktor Orban ca agent al securității comuniste ungare coordonate de KGB?
Tudor Păcuraru: Viktor Orban a primit frumos pe vremea comunismului o bursă de studii în străinătate care a fost acordată cu avizul Ministerului de Interne comunist. În momentul în care s-a întors de la bursă – așa cum spun surse ungare – a ajuns în legătură directă cu ministrul de Interne comunist din acea vreme, adică un fel de echivalent al Ministerului de Interne de la noi din regimul Ceaușescu, Tudor Postelnicu. Acest ministru de Interne ungar din perioada comunistă l-a plasat pe tânărul Orban la vârful opoziției anti-comuniste din Ungaria. Aceasta este esența operațiunii Trust: pe un agent pe care-l controlezi foarte bine îl plasezi în fruntea disidenței.
Securitatea comunistă ungară l-a plasat pe tânărul Viktor Orban cu toate puterea în fruntea opoziției din țară, adică a mișcării FIDESZ (Alianța Civică Maghiară), ca să o poată controla mai bine. În aceste condiții, având un asemenea sprijin, domnul Viktor Orban a avut curajul să iasă în față în vara anului 1989, atunci când a avut loc reînhumarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Imre Nagy, fost prim-ministru al Guvernului Republicii Populare Ungare în perioada 1953-1955 și liderul revoluției maghiare anticomuniste din 1956, cel ce a cerut oficial retragerea ţării sale din structurile politico-militare ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia. Atunci Viktor Orban a ieșit în față și, de la tribună, a vorbit în fața o sută de mii de budapestani, cerând scoaterea trupelor sovietice din țară. Iar azi, după mai bine de treizeci de ani, Viktor Orban s-a întors cu 180 de grade și aplaudă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Orban a fost plasat în fruntea noii Ungarii democratice. Nu este singurul agent plasat de sovietici la conducerea țării. Acolo, serviciile secrete sovietice au plasat la greu agenții lor, fiindcă totul era sub controlul KGB-ului, iar KGB-ul știa meserie. Sovieticii știau ce va urma – dizolvarea lagărului comunist – și și-au plasat agenții din timp ca să aibă puncte de sprijin. Și le-a constituit.
Bogdan Rădulescu: Există voci care spun că de fapt Viktor Orban l-ar susține pe Vladimir Putin în acest război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei pur și simplu pentru că liderul de la Kremlin i-ar fi promis că, în cazul victoriei rusești, îl va ajuta pe premierul ungar să retraseze granițele ca să refacă ”Ungaria Mare”. Cât de credibil este un astfel de scenariu revanșard?
Tudor Păcuraru: Viktor Orban a luat o serie de decizii stranii și care i-au surprins chiar și pe oamenii pe care îi finanțează și îi subvenționează în țara noastră. În urmă cu un an, la Băile Tușnad, domnul Orban a avut o întâlnire confidențială cu primarii maghiari din Transilvania, ocazie cu care le-a explicat că el are un aranjament cu domnul Putin, în sensul în care, dacă președintele Putin și Rusia câștigă războiul din Ucraina, Ungaria urmează să primească drept pomană de la ruși sudul Ucrainei, o halcă din Slovacia, Transilvania în totalitatea ei, precum și ieșirea la Marea Adriatică, printr-o bucată smulsă din Croația de vreo trei sute de kilometri lungime. Toată chestiunea mie în acel moment mi s-a părut fantasmagorică, băgată în față ca să ascundă motive reale pentru care domnul Viktor Orban îndeplinește poruncile Moscovei. Trebuia să pară că doar asemenea promisiuni teritoriale l-au determinat pe premierul ungar să susțină Rusia în războiul de agresiune împotriva Ucrainei.
Dar, motivul real e kompromatul, șantajul la care este supus de ruși cu dosarul său de colaborator al KGB-ului. Or, așa cum am spus, domnul Orban a fost parașutat, împreună cu alți câțiva agenți, printr-o operațiune de tip Trust, în fruntea FIDESZ. Acest gen de operațiuni de infiltrare a fost inventat acum cu o sută de ani de tovarășul Eduard Berzin de la KGB și constituie un patent kgb-ist clar.
În momentul în care eu am vorbit public despre analiza mea asupra cazului Viktor Orban, de înțelegerea dintre acesta și Vladimir Putin, eu am abordat problema cu o oarecare reținere. Dar, recent, consilierul de stat rus, Mihail Khazin, care este și profesor de științe economice la Academie de Științe Economice din Moscova, a confirmat clar că există o înțelegere între domnul Vladimir Putin și domnul Viktor Orban privind o posibilă oferire din partea Rusiei către Ungaria a unei hălci din Ucraina și din România, asigurându-le ungurilor și posibilitatea ieșirii lor la Marea Adriatică.
Oficialul rus a spus-o clar. Dar de ce a recurs la o asemenea declarație? Eu cred că a băgat în față această poveste de acoperire cu posibile cedări teritoriale în favoarea Ungariei – care s-ar putea să se realizeze sau nu – ca să mascheze prin acest ecran de fum, de natură revanșardă și revizionistă, să maschezi adevărul relației dintre Viktor Orban și Rusia, care este una de șantaj.
Bogdan Rădulescu: Să înțelegem că, în acest moment, Putin se bazează pe două personaje politice cheie din interiorul UE care să îi favorizeze planurile geopolitice: pe premierul ungar Viktor Orban și pe cancelarul austriac Karl Nehammer?
În momentul în care războiul din Ucraina a început să meargă prost pentru Rusia, Vladimir Putin a cerut sprijinul spionajului rusesc, iar spionajul rusesc i-a furnizat armele cele mai dure, printre care controlul asupra unor medii din Partidului Popular austriac. Vedem că acest partid brusc descoperă că România e dușmanul principal și ne blochează intrarea în Spațiul Schengen ca să nu cumva să aprovizionăm Ucraina pe cale terestră, să fie cât mai multe bariere. Un alt pion folosit de ruși este, evident, și domnul Viktor Orban, cel care se împotrivește deschis oricăror încercări ale Uniunii Europene de a spori embargoul față de Rusia. El spune că adoptă această atitudine din motive patriotice care țin de interesul Ungariei. Uitați-vă cum se scufundă economic Ungaria. Uniunea Europeană și NATO sunt organizații democratice. Nu pot să se apuce să schimbe guvernele într-o țară membră. Dar, mai devreme sau mai târziu, în țările membre, fiind societăți deschise, locuitorii lor, mai precis cetățenii din Austria și cetățenii din Ungaria își dau seama a cui făină o macină unul sau altul dintre politicienii lor, că făina asta este puțin cam roșie și de origine rusească.
_________________
Colonelul (r) Tudor Păcuraru este profesor, scriitor și critic literar. Este fiul scriitorului și diplomatului Francisc Păcurariu. O parte a copilăriei și adolescenței și-a petrecut-o în străinătate, în misiunile diplomatice ale României din America Latină. A absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Înainte de 1989, a fost profesor și redactor la Editura Minerva. Între 1996 și 2016, a activat ca analist în cadrul Serviciului Român de Informații, de unde s-a retras cu gradul de colonel. S-a dedicat scrisului și studierii arhivelor istorice și ale CNSAS. A publicat ”Jurnalul unui terorist” (2018) și ”Simbad Corăbierul” (2019). Ulterior, a publicat la Editura Evenimentul și Capital volumele ”Planul Nistru – 1989” și ”Zori însângerați – Târgu Mureș 1990”, acestea din urmă cărți în care a dovedit, pe bază de documente, implicarea serviciilor secrete străine în evenimentele din decembrie 1989 din România și în conflictele interetnice de la Târgu Mureș, din 1990.
CITIȚI ȘI: