EXCLUSIV | Care sunt cele 13 companii interesate de proiectul-mamut al hidrocentralei de la Tarnița? Costul și durata contractului scos la licitație

Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj – un proiect care datează încă de pe vremea lui Ceaușescu și care a fost relansat la preluarea mandatului de noul ministru al Energiei, Sebastian Burduja – a stârnit interesul a 13 companii, care au depus oferte angajante, la apelul autorităților. La solicitarea Gândul, reprezentanții Ministerului Energiei au dat detalii despre originea firmelor care au intrat în cursă pentru realizarea studiului de fezabilitate, costul estimat și termenul la care trebuie să fie predat.

Treisprezece companii, dintre care mai puțin de jumătate românești, au depus oferte neangajante pentru realizarea Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, un proiect de până la 1.000 MW de la Tarnița-Lăpuștești, din județul Cluj.

Pentru acest concept, care datează încă dinainte de 1989, au fost derulate proceduri anii trecuți pentru a atrage investitori, dar acestea a fost sistate de stat.

La scurt timp de la preluarea mandatului, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat, în 28 iulie, că reia acest proiect, invitând operatori interesați să transmită, până pe 8 august, la ora 12:00, o ofertă neangajantă estimativă, cât mai detaliată și in concordanță cu cerințele atașate la anunț.

La acea dată, 12 au răspuns apelului SAPE în cadrul consultării de piață privind studiul de fezabilitatea pentru investiția de la Tarnița-Lăpuștești, iar termenul-limită a fost prorogat cu două săptămâni „pentru a putea avea cât mai multe date utile”, după cum a transmis atunci ministrul Energiei.

Argumentele ministrului Energiei

În raportul la două luni și jumătate de mandat, publicat la sfârșitul săptămânii trecute, într-o postare pe Facebook, ministrul a detaliat inițiativa, argumentând în acest sens că „o necesitate fundamentală a sistemului energetic național este realizarea capacităților de stocare și echilibrarea”.

În această privință, în ședința Guvernului din 27 iulie 2023, a fost adoptat Memorandumul cu tema „Adoptarea unor masuri pentru realizarea obiectivului de investiții Centrala hidroelectrică de acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești”. Pentru realizarea acestui obiectiv au fost desemnate două societăți la care Statul Român este acționar unic, respectiv majoritar – Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE S.A.) și SPEEH Hidroelectrica S.A”,

„Am efectuat o cercetare de piață și au fost depuse 13 oferte neangajante pentru realizarea obiectivului, de la unele dintre cele mai importante companii de profil din lume. Ne propunem ca în cel mai scurt timp să procedăm la contractarea studiului de fezabilitate necesar, cu termen de finalizare până la finalul anului 2024. Interesul investitorilor pentru proiect este substanțial”, a transmis Sebastian Burduja în primul său raport de mandat (15 iunie – 31 august 2023).

O „baterie naturală”

„Un proiect de decenii, care a fost adesea pomenit, încercat și uitat prin sertare. Mi-am asumat să facem tot posibilul pentru a transforma acest vis în realitate. Despre ce este vorba, pe înțelesul tuturor? Două lacuri, unul sus, unul jos. Când există exces de producție de energie electrică în sistemul național, apa va fi pompată în lacul de sus. Când sistemul va necesita o producție adițională de energie electrică, vom porni turbinele și apa va trece din lacul de sus în cel de jos. O «baterie naturală»”, a scris ministrul la relansarea ideii.

Conform documentelor oficiale, în contextul actualelor provocări din energie și în perspectiva dezvoltării producției „este obligatorie realizarea unei capacități de stocare cu puterea de pana la 1.000 MW în CHEAP Tarnița-Lăpuștești care să poată interveni în echilibrarea sistemului pe durate cuprinse între 4-6 ore”.

„Evoluţia tehnica a sectorului energetic în România ar putea fi pusă în dificultate pe termen mediu și lung datorită faptului că piaţa de energie electrică este deficitara din punct de vedere al infrastructurii, neavand capacități de stocare a energiei electrice, asa cum are piața gazelor naturale. Conform obiectivelor fundamentale ale Strategiei Energetice, dezvoltarea sectorului energetic este direct proporțională cu realizarea unor proiecte de investiţii strategice de interes naţional”, se arată în raportul publicat de SAPE.

„Realizarea obiectivelor strategice presupune o riguroasă ancorare în realitatea sectorului energetic, cu o bună înțelegere a contextului internațional și a tendințelor de ordin tehnologic, economic și geopolitic”, arată raportul, unde se precizează că în Strategia Energetică a României 2018-2030 se menționează realizarea Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarnița-Lăpuștești.

Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, recomanda anul trecut, în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) perioada 2022 – 2031, reluarea proiectului. Transelectrica preciza la acea dată că, din cauza lipsei de informații cu privire la evoluția proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompare (CHEAP) Tarnița-Lăpuștești, această centrală nu a fost considerată în cadrul scenariilor care stau la baza Planului de Dezvoltare a RET perioada 2022-2031.

„ În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic”, arată documentele oficiale.

Ce s-a stabilit în urma consultărilor

La solicitarea Gândul, oficialii Ministerului Energiei au detaliat stadiul procedurii și cine sunt investitorii interesați după ce Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE SA) a lansat, în 1 august 2023, pe site-ul instituției anunțul privind cercetarea de piață pentru stabilirea valorii estimate, respectiv a prețului estimativ pentru fiecare fază de proiect solicitată; durata de realizare a celor două faze de proiect; documentelor necesare a fi puse la dispoziția prestatorului pentru realizarea celor două faze; identificarea prestatorilor care beneficiază de experiență necesară pentru întocmirea documentațiilor, pentru prestarea „serviciilor de elaborare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii necesității și oportunității realizării obiectivului de investiții, identificarea scenariilor/opțiunilor tehnico-economice posibile și selectarea unui număr limitat de scenarii/opțiuni fezabile pentru realizarea obiectivului de investiții, a studiului de fezabilitate pentru analiza, fundamentarea și propunerea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice diferite, cu recomandarea justificată și documentată a scenariului/opțiunii tehnico-economice optime pentru realizarea obiectivului de investiții și a consultanței oferită beneficiarului pe parcursul derulării procedurilor de achiziție publică până la atribuirea contractului EPC.

Potrivit Ministerului Energiei, la închiderea sesiunii au fost depuse 13 oferte neangajante astfel:

• două companii din Coreea de Sud;
• companie din Franța;
• companie din Germania;
• companie din Belgia;
• companie care face parte dintr-un grup global de construcție și servicii diverse, cu o prezență semnificativă în mai multe industrii din întreaga lume;
• companie din Australia;
• șase companii din România

Numele companiilor care au formulat și depus cereri de oferte neangajante nu au putut fi transmis fără un acord prealabil din partea acestora, sunt informații confidențiale care nu pot fi puse la dispoziția publicului fără acordul expres al acestora.

Care sunt următorii pași

În prezent, Ministerul Energiei, Hidroelectrica și SAPE lucrează la elaborarea Caietului de Sarcini care va face obiectul unei achiziții care intră sub incidența Legii 99/016, privind achizițiile sectoriale, scopul prevăzut de legiuitor îl constituie asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziționarea de bunuri, servicii şi lucrări în condiții de eficiență economică şi socială.

Potrivit oficialilor, achiziția se va face pe baza principiilor care stau la baza atribuirii contractelor sectoriale şi a organizării concursurilor de soluții, respectiv nediscriminarea, tratamentul egal, recunoaștere reciprocă, transparență, proporționalitate și asumarea răspunderii.

„Studiul de fezabilitate ce urmează a fi contractat are în vedere stabilirea soluțiilor de realizare a centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu o putere cuprinsă între 500 – 1.000 MW. Studiul de fezabilitate va respecta conținutul cadru stabilit prin HG 907/2016 și va conține soluțiile fezabile pentru construcția centralei, analizele cost-beneficiu realizată pentru soluțiile prezentate, elaborate în condițiile legislative și tehnico economice existente, certificatul de urbanism, avizele conforme pentru asigurarea utilităţilor, precum şi avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii, inclusiv cel pentru racordarea la rețeaua de transport a energiei electrice și avizul de mediu”, a transmis Ministerul Energiei.

„Criteriile vor fi definite în documentația pentru licitație si vor fi publice la momentul lansării procedurii de achiziție”

Pentru realizarea Studiului de Fezabilitate se preconizează un cost cuprins între 3,2 – 3,5 milioane de euro, fără a include TVA, variația fiind datorată diferențelor în abordări, profunzimea analizelor și caracteristicile specifice ale fiecărei oferte, conform documentelor oficiale.

Reprezentații Ministerului Energiei estimează perioada de încheiere a contractului de achiziție la 60 de zile de la momentul lansării achiziției în SEAP, iar pentru livrarea Studiului de Fezabilitate se vor solicita 12 luni.

„Prezentarea public, la acest moment, a criteriilor poate fi interpretata concurenta neloaiala, iar aceste criterii vor fi definite în documentația pentru licitație si vor fi publice la momentul lansării procedurii de achiziție, conform legislației in vigoare”, au conchis oficialii Ministerului Energiei.

Conform documentelor oficiale, pe baza informațiilor prezentate în ofertele neangajante pentru proiectul Tarnița-Lăpuștești și perioadele propuse de diferite companii, se poate estima o medie a perioadei de prestare servicii de 16 luni, respectiv de 12 luni pentru prestarea serviciilor de elaborare studiu de fezabilitate și 4 luni pentru perioada de prestare a serviciilor de asistență în procesul de achiziții.

„Este important de menționat că în cadrul acestei perioade nu s-a luat în calcul timpul de obținere a avizului de mediu și a avizului tehnic de racordare (ATR). Companiile ofertante au propus durate variabile, însă o privire de ansamblu indică faptul că majoritatea estimării se situează în jurul acestei medii”, se arată în raportul final al SAPE de consultare a pieței.

RAPORT FINAL DE CONSULTARE A PIEȚEI privind elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru analiza, fundamentarea şi propunerea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice diferite, cu recomandarea justificată şi documentată a scenariului/opţiunii tehnico-economice optime pentru realizarea obiectivului de investiţii, consultanța oferită beneficiarului pe parcursul derulării procedurilor de achiziție publică până la atribuirea contractului EPC