Constantin Toma a povestit, la Gândul Exclusiv, cum a ajuns candidatul PSD pentru primăria Buzău, în anul 2016. Actualul președinte al PSD, Marcel Ciolacu, i-a făcut această propunere, în anul 2015. Răspunsul pe care l-a oferit Toma a fost: Marcele, nici eu nu m-aș vota!
De atunci au trecut au trecut 8 ani și aproape două mandate de primar al orașului Buzău.
În 2015, Constantin Toma avea gustul amar al unui faliment și nu mai avea încredere că poate face o treabă bună. Dar, Marcel Ciolacu a fost un „șmecher”, a mărturisit Toma.
Am trecut prin clipe grele și probabil șocurile astea te și trezesc așa. În 2013, am intrat cu un holding pe care îl aveam atunci plecat de la zero… am trecut și printr-un faliment. După 3 ani de chin, actualul prim-ministru al României, domnul Marcel Ciolacu, mi-a spus: m-am gândit la tine că ai putea să fii un candidat de primar. Și i-am zis: Marcel, îmi pare foarte rău, dar eu nu m-aș vota pentru că, uite, sunt în situația asta nenorocită. Bineînțeles că el a fost un șmecher.
Cu toate acestea, Marcel Ciolacu l-a convins să candideze. A aflat câțiva ani mai târziu că experiența falimentului, prin care trecuse, l-ar fi determinat pe Ciolacu să-l ia în considerare pentru o candidatură la primărie.
Am aflat pe urmă și mi-a spus-o și el, la un moment dat, a vorbit cu foarte multă lume că ăsta este stilul lui (n.r. al lui Marcel Ciolacu). „Ce părere ați avea dacă Toma” ar veni pe poziția asta? Bineînțeles că majoritatea i-a spus cred că ar fi bun. Și, la un moment dat, acum vreo 2 – 3 ani, eram într-o mașină cu el și îmi zice: știi de ce te-am ales? Situația la primărie era groaznică. 20 de milioane de euro datorii, 43 de milioane de euro venituri, practic un fel de faliment nedeclarat. Tu te-ai chinuit foarte mult cu holdingul tău și sigur știi toate nenorocirile care pot fi.
Imediat după revoluție, Constantin Toma și-a pierdut locul de muncă și a început să cultive pepeni. S-a apucat de cultivat pepeni, pe care îi vindea tocmai la Suceava, „unde nu se produceau pepeni atunci”. Din banii câștigați și-a cumpărat o Dacie, la mâna a doua.
Apoi a trecut la construit căruțe. A făcut 10-12, la început, și a ajuns la mai multe mii de căruțe în câțiva ani.
Eu eram pe toate posturile. Luasem o dubă la mâna a treia, a patra și cărăm oameni de la Buzău, că doar nu erau în Țintești strungari, frezori. Am adunat strunguri și mașini de frezat și tot ce puteam să găsim de la comisiile de lichidare ale CAP-urilor. Deci, le-am adus acolo. Am făcut linie de producție cu aparate de sudură cu tot și asamblam căruțe.
Succesul din „industria căruțelor” l-a dus pe prima pagină a revistei Capital.
Am apărut acolo, pornind din prima pagină și cu industria mea de căruțe. Mercedesul negru lângă grajdul din comuna Țintești, în care asambla în căruțe.
Urmărește interviul integral aici.