Dronele „invizibile” căzute în România au apucat să tragă înainte de a fi doborâte. Conform MApN, resturile descoperite nu aveau urme de explozibil

Dronele, ale căror resturi au fost descoperite în Deltă, nu au explodat pe teritoriul României, afimă experții de la Apărare. Nu aveau muniție în momentul în care s-au dispersat, de unde se poate trage concluzia că au apucat să tragă înainte de a fi lovite de ucraineni. Mai grav, nici una din cele trei drone nu a fost detectată de radarele românești.

Primele două drone ale căror fragmente au fost detectate pe teritoriul României nu au explodat şi nu s-a detectat explozibil, și nici substanțe chimice sau biologice, nici pe fragmentele de dronă, nici la faţa locului, au declarat, miercuri, surse oficiale din MApN. Resturile celei de-a treia urmează să fie expertizate. Echipa mixtă de cercetare și verificare deplasată miercuri, 13 septembrie, în raionul aflat la aproximativ 1.5 km Est de localitatea Nufăru, județul Tulcea, a ridicat probe de la fața locului, în vederea analizării și expertizării tehnice. Din primele date transmise, a rezultat că fragmentele în cauză sunt dintr-o dronă similară celor folosite de armata rusă. Procesul de expertizare continuă pentru stabilirea circumstanțelor producerii acestui incident, se arată în ultimul comunicat oficial al Apărării.

Nici o dronă nu a intrat teafără în spațiul aerian românesc

Ministerul Apărării precizează că „nu sunt elemente care să trimită la ideea că a fost un atac intenţionat asupra României”. De asemenea, niciuna dintre dronele de la care au provenit aceste fragmente, inclusiv a treia găsită miercuri, în zona localităţii Nufăru, nu a fost identificată şi urmărită de sistemele radar româneşti, în spaţiul aerian al ţării noastre.

Conform oficialilor, în spaţiul aerian al României nu au fost zboruri neautorizate sau violări ale spaţiului aerian, iar expertizele vor dezvălui modul în care fragmentele primelor două drone descoperite au ajuns pe teritoriul naţional.

Zborul la joasă altitudine le fac invizibile pe radar

Reprezentanţii MApN au susţinut că au fost mai multe situaţii în care Ucraina a transmis informaţii privind evoluţia unor ţinte prin spaţiul aerian al României, „care după verificări nu s-au confirmat”.

De asemenea, punctează ei, altitudinea mică la care zboară dronele, la momentul atacului, le fac greu detectabile pentru orice radar, oricât de performant ar fi.

România are radare de ultimă generaţie, care văd la distanţe foarte mari şi au performanţe înalte, susţin reprezentanţii MApN. Aceştia completează că în ţara noastră sunt peste 100 de radare şi se fac eforturi pentru a coborî „cât mai jos posibil” altitudinea la care pot fi văzute ţintele aeriene.

Oficialii subliniază faptul că partea română şi cea ucraineană se informează reciproc şi că în atacul din seara precedentă au fost utilizate 29 de drone lansate din Crimeea, iar Ucraina a transmis că a doborât 22.

Unități speciale și pirotehniști în teren

Ministerul Apărării anunță că a fost crescut numărul de militari care au misiuni în această zonă pentru implementarea de măsuri suplimentare, inclusiv subunităţi de intervenţie care să poată acţiona în cel mai scurt timp, în funcţie de necesități.

De asemenea, sunt pregătite echipe EOD (pirotehnice – n.r.) care să intervină ori de câte ori sunt găsite posibile fragmente de drone, sunt prevăzute instalarea a mai multe puncte de observaţie şi senzori tereştri, dislocarea mai aproape de această zonă de capacităţi antiaeriene şi creşterea patrulării pe Dunăre cu flotila fluvială.

Vin avioanele F16 americane

Totodată, MApN continuă cooperarea cu IGSU pentru pregătirea populaţiei şi luarea măsurilor specifice. Sursele MApN spun că au construit adăposturi la Plauru şi că există deschiderea de a construi asemenea adăposturi şi în alte locuri, dacă vor exista solicitări din partea comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă.

Sursele MApN subliniază că partea română se află în contact „permanent” cu structurile aliate, care sunt informate despre evoluţia situaţiei în timp real.

De asemenea, oficialii spun că „sprijinul SUA este foarte important pentru că va suplimenta capacităţile cu care se pot executa misiuni de poliţie aeriană pentru securizarea spaţiului aerian”, iar aeronavele F-16 promise de partea americană „vor sosi în curând”.

Citiți și: O navă sub pavilion românesc a fost lovită de dronele rusești lângă Galați. Ce pagube a suferit convoiul