Europarlamentarul Alin Mituța, a comentat pentru Gândul – decizia României, anunțată de premierul Marcel Ciolacu, de a acționa în instanță Austria și de a cere despăgubiri economice – în contextul blocării aderării țării noastre. Interlocutorul Gândul susține, după acest demers, „este greu de crezut că Austria ar putea fi obligată de Curte la plata de compensații sau – și mai improbabil- la a-și ridica veto-ul.”
În legătură cu amănările din speța Schengen, Alin Mituța mărturisește că, în loc „să cerem compensatii doar din partea Austriei de ce să nu dăm în judecată, mai degrabă, Consiliul ca instituție, în baza articolului 265 din Tratatul de Funcționare a UE.”
Mai mult, europarlamentarul recunoaște că „un veto politic nu se ridică cu instrumente juridice, ci tot politice”, completând că, în această situație, guvernul și președinția trebuie să se gândească la soluții politice pentru deblocarea aderării.
Reamintim că, după 11 ani de așteptare, România nu a primit, la finalul anului trecut, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși autoritățile române, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse.
Austria a fost singura care s-a impus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației. Mai mult, Austria s-a opus aderării României la Schengen, fără a lăsa vreo posibilitate de a discuta și fără a accepta vreo formulă de compromis, o situație fără precedent în Uniunea Europeană.
„Iar legat de compensații, Austria se opune doar de un an, dar în trecut au fost și alte state care au blocat aderarea, din 2011 încoace. Prin urmare, din punct de vedere juridic, ne-am putea intreba de ce cerem compensații doar din partea Austriei și nu dăm în judecată, mai degrabă, Consiliul ca instituție, în baza articolului 265 din Tratatul de Funcționare a UE.
Amenințarea cu Curtea de Justiție trebuie înțeleasă ca un act politic de a pune presiune pe Austria și poate pentru a câștiga puncte electorale în țară. Însă în realitate, este greu de crezut că Austria ar putea fi obligată de Curte la plata de compensații sau și mai improbabil, la a-și ridica veto-ul.
Un veto politic nu se ridică cu instrumente juridice, ci tot politice. De aceea, cred că, mai degrabă guvernul și președinția trebuie să se gândească la soluții politice pentru deblocarea aderării, adică negocieri sau poziții mai dure în Consiliu, prin care putem bloca la rândul nostru decizii favorabile Austriei, până când aceasta își ridica veto-ul”, a conchis europarlementarul.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat într-un interviu în publicația austriacă Der Standard că România va ataca Austria la Curtea de Justiție a UE din cauza veto-ului pe Schengen. El a spus că daunele produse României ”se ridică la cel puţin două procente din PIB”.
Oficialul român a precazat că acțiunea împotriva Austriei va demara dacă Austria se opune din nou intrării României în Schengen la reuniunile oficiale din octombrie și decembrie.
”Categoric, da”, a răspuns Ciolacu atunci când a fost întrebat de reporter dacă România se va adresa Curții Europene de Justiției în cazul în care Austria își păstrează veto-ul.
De remarcat că în decembrie 2022 președintele Klaus Iohannis a respins categoric posibilitatea ca România să dea Austria în judecată.
”Acum, la cald și la emoție, tot felul de analiști vin cu tot felul de soluții. Dar pot să vă spun că România nu va ataca această chestiune la Curtea Europeană de Justiție”, a spus Iohannis în 14 decembrie 2022.
Premierul Ciolacu a respins acuzațiile Austriei legate de migrație, făcând referire și la intenția Austriei de a se alătura inițiativei europene de securitate Sky Shield, un proiect prin care statele UE vor să își protejeze spațiul aviatic.
”Austria este la fel de neutră ca şi Republica Moldova. Nu poţi pretinde securitate la nivel european şi să te aştepţi ca împreună cu România şi alte state membre UE să devii parte a proiectului Sky Shield, adică să priveşti cum se străduieşte financiar România să consolideze apărarea europeană, dar în acelaşi timp să refuzi României un drept fundamental ca aderarea la Schengen”, a spus Ciolacu.
Ursula von der Leyen a subliniat că România şi Bulgaria au devenit deja „un model, arătând cele mai bune practici atât în ceea ce priveşte azilul, cât şi returnările de migranţi”.
„Bulgaria şi România au dovedit că fac parte din spaţiul nostru Schengen. Aşadar, haideţi să le primim, în sfârşit, fără nicio întârziere!”, a declarat Ursula von der Leyen.
După ce șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și alți lideri europeni au pledat pentru primirea de urgență a României și Bulgariei în spațiul liber comunitar, Vienei nu i-a luat mult timp să formuleze un răspuns.
Prin vocea ministrului de Interne, Austria transmite că acum nu este momentul pentru o extindere a spațiului Schengen. Astfel, Viena alege să respingă ferm solicitarea liderilor europeni.
„În prezent, cifrele privind migraţia sunt în creştere în Europa. În multe ţări se discută despre controale frontaliere suplimentare, de exemplu la frontiera dintre Germania şi Polonia.
La acest moment, nu are niciun sens pentru mine să vorbim despre o extindere a spaţiului Schengen. Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puţine”, a precizat Gerhard Karner, ministrul de Interne al Austriei.
Oficial, Austria susține că se opune aderării României și Bulgariei la Schengen temându-se de un aflux de migranţi ilegali. Potrivit autorităților de la Viena, România şi Bulgaria nu îşi pot controla eficient frontierele, care ar deveni frontiere externe ale Uniunii Europene după aderare.
CITIȚI ȘI: