EXCLUSIV VIDEO | Cum va arăta anul politic 2024. De ce a lansat USR tema dezincriminării drogurilor ușoare, când Guvernul vrea să înăsprească legea

Felul în care va continua războiul din Ucraina, criza economică despre care autoritățile nu vorbesc direct, pentru că vin alegerile, precum și criza încrederii românilor în instituțiile de menținere a ordinii publice ar putea constitui teme de campanie preelectorală, spune analistul politic Andrei Țăranu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Gândul.

Analistul politic remarcă faptul că USR a lansat deja o dezbatere care s-ar putea să aibă în viitor ecouri electorale: dezincriminarea consumului de droguri ușoare și recreative. Andrei Țăranu spune că o asemenea temă, dacă nu va explicată atent, va produce o scădere a procentelor acestei formațiuni politice în preferințele electoratului din România. Profesorul Țăranu, care este și prodecan de la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNASPA, estimează că,  în preajma alegerilor din 2024,  vor apărea tot felul de promisiuni de măsuri heirupiste.

Acestea vor fi ambalate ideologic și transformate în teme de dezbatere electorală. Totodată, Andrei Țăranu a ținut să precizeze că ascensiunea AUR în sondaje nu îl sperie, dat fiind că lipsa de experiență politică a liderilor acestei formațiuni politice, deseori calificată ca populistă, îi va determina să nu facă față unei eventuale guvernări.  În plus, referitor la episodul dronei căzute pe teritoriul românesc, profesorul Țăranu spune că subiectul a fost tabloidizat, în timp ce reușita diplomatică la summit-ul Inițiativei celor Trei Mări, care s-a ținut în aceeași perioadă la București, a fost aproape complet ignorată de jurnaliști, dovedind că România are o presă puțin pregătită în domeniul politicii externe și de securitate.

„Va fi un moment foarte interesant pentru USR”

Bogdan Rădulescu: Credeți că se prefigurează anumite teme de campanie pre-electorală care ar putea avea ecou și în anul 2024?

Andrei Țăranu: Sunt câteva teme. Dar mi-e greu să cred că ele se vor păstra până în iunie 2024. Fără discuții, în acest moment temele de dezbatere sunt: problema războiului din Ucraina și felul în care România sprijină sau nu Ucraina, problema legată de această criză economică care se tot prefigurează, dar încă nu explodează, tocmai pentru că vine anul electoral, și, nu în cele din urmă, și crizele acestea securitate a cetățeanului, adică această criză de încredere legată de poliția română.

Dacă te uiți cu atenție, pentru niciuna dintre aceste crize nu s-a găsit un răspuns, de la nivelul partidelor, și aici mă refer la PNL și PSD, care sunt la guvernare. Teoretic, aceste partide ar trebui să aibă niște politici publice pe care să le vedem mai devreme sau mai târziu. Dacă te uiți la USR sau la AUR, observi că aceste partide lansează aceste teme, dar când le întrebi ”bun, și ce faceți voi ca să rezolvați crizele, dacă veți ajunge la guvernare?”, liderii celor două partide dau din umeri. Și unii și alții habar n-au de fapt cum să rezolve această criză.

Spre exemplu, USR a lansat acum tema dezincriminării drogurilor ușoare, fix în momentul în care guvernul vrea să incrimineze și mai tare consumul de droguri. Va fi un moment foarte interesant pentru USR. Trebuie spus că, pentru ceea ce înseamnă droguri ușoare, o mulțime de legislatori europeni, americani, dar și din Japonia sau Coreea de Sud, dezincriminarea pare să fie o idee mai bună și care ar aduce mai multe avantaje decât incriminarea masivă a consumului de droguri recreative.

Dar, dacă toate aceste aspecte ale problemei nu sunt explicate, electoratul nu va înțelege. Asemenea problematici trebuie să fie explicate foarte clar și pentru persoanele care sunt de obicei împotriva dezincriminării drogurilor ușoare și care de obicei vor să pedepsească pe cei care le-au transformat copiii în victime ale acestui fenomen. Avem aici o mare problemă de incapacitate de comunicare politică. Nimeni nu știe să explice cu claritate asemenea problematici complexe în fața publicului, a electoratului. Alegem ori una, ori alta dintre soluții? De ce ar fi bună incriminarea, de ce ar fi bună dezincriminarea?

E oare mai bine să duci zeci de mii de tineri în penitenciar pentru consumul de droguri ușoare? Dispui de atâtea zeci de mii de locuri în penitenciar încât să își permiți în clipa de față să  incriminezi pe scară largă consumul de droguri? Nu ai. Nu dispui nici măcar de psihologii pe care să-i implici pentru a rezolva traumele cauzate de un asemenea fenomen. În preajma alegerilor, apar o grămadă de măsuri heirupiste care pot fi ambalate ideologic și transformate într-un mare subiect de dezbatere electorală.

„Eu sper să nu așteptăm ca AUR să repete istoria”

Bogdan Rădulescu: Unii se tem că o victorie electorală a celor de la AUR ar putea duce la o resetare a sistemului politic românesc și la o îndepărtare de valorile democrației liberale de tip occidental. Unii consider, dimpotrivă, că odată ajunși la putere, dacă vor câștiga alegerile, cei de la AUR se vor dovedi incapabili să gestioneze țara. Care este opinia dumeneavoastră?

Andrei Țăranu: Mie nu mi-e frică de AUR.  Acest partid este incapabil să mute o piatră. Dar, nu asta-i marea problemă. Marea problemă ar fi ca discursul AUR, sau cel al doamnei Șoșoacă, al cărei partid am văzut că a început să crească substanțial în sondaje,  să treacă din spațiul isteric și virtual și se duc în spațiul care să poată să fie permisiv ca acțiune politică directă. Dacă mesajul lor va fi fie întărit, fie preluat de către alți diverse personaje care sunt vectori importanți de imagine, atunci lucrurile devin alarmante. Vă dau un exemplu istoric: legionarii, până prin 1930, nu au avut niciun fel de relevanță ca mesaj în politica românească.

Când însă a apărut un Nae Ionescu sau, la început, un Nicolae Iorga, o întreagă pletoră de intelectuali, mai în vârstă sau mai tineri, au sprijinit Mișcarea Legionară, acordându-i credit, spunând: ”Aceștia reprezintă viitorul României! Cu ei trebuie să mergem”, atunci partidul lui Zelea Codreanu a devenit brusc frecventabil și atractiv. A ajuns pentru câteva luni și la guvernare. Eu sper să nu așteptăm ca AUR să repete istoria de atunci.  Eu sper ca societatea românească să fie suficient de inteligentă, deși istoria ne arată că dorința de parvenire politică sau de câștig de imagine publică există masiv în România.

Bogdan Rădulescu: Incidentul cu drona căzută pe teritoriul românesc a fost speculat intens de presă și a demonstrat că instituțiile statului pot fi luate prin surprindere. Considerați că și acest eveniment a constituit un subiect de scandal pre-electoral ale cărui ecouri se vor prelungi în 2024?

„Toată lumea s-a băgat în stufărișul de la Plaur”

Andrei Țăranu: Confuzia legată de incidentul cu dronele a fost mai întâi la nivelul cel mai înalt. Pentru mine rămâne surprinzător faptul că președintele s-a grăbit să iasă în față cu acea negare a incidentului care nu putea să fie probată cu nimic și care, până la urmă, a trebuit să fie rectificată la 180 de grade, punându-i și pe ministrul Apărării și pe ministrul de Externe într-o poziție extrem de neplăcută, chiar într-un moment politic și diplomatic foarte important legat de summit-ul de la București al Inițiativei celor Trei Mări.

Astfel, președintele a pus tot statul român într-o situație penibilă. Acest lucru dovedește că la Cotroceni nu prea mai există consilieri, că nu mai există un purtător de cuvânt care să funcționeze ca o protecție între societate, diverse instituții ale statului și șeful statului. Trebuie spus că și presa a speculat incredibil de mult evenimentul cu căderea acelei drone pe teritoriul românesc. Presa și-a găsit într-un moment în care, ca să mă întorc la semnificația evenimentului cu summit-ul Inițiativei celor Trei Mări de la București, tabloidiza un eveniment marginal, ignorând faptul că summit-ul a fost un succes incredibil pentru România la nivel politică externă și de securitate.

Faptul că la această Inițiativă au mai aderat alte trei mări – în afară de cele trei, Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică -, și aici mă refer la Marea Egee, Marea Mediterană și Marea Ionică, presa nu a comentat nimic.

Toată lumea s-a băgat în stufărișul de la Plaur ca să fotografieze și să filmeze drona căzută. Acest fapt demonstrează faptul că ai o presă care e foarte puțin pregătită în acest domeniu al politicii externe și de securitate. E o presă care este învățată de multă vreme să caute doar cancan-uri. De fapt, nici nu trebuie să fii cine știe ce mare specialist militar ca să știi că tu, ca stat membru NATO,  nu poți să îndrepți armele, chiar și cele antiaeriene, împotriva altui stat, fie ea Ucraina prietenă sau fie oricare alt stat. În caz de pericol major pentru securitatea țării, tu trebuie să tragi doar deasupra teritoriului tău.

Or, acolo unde s-a întâmplat incidentul șenalul navigabil este de doar 150 de metri. Dacă reacționam iresponsabil am fi putut ajunge în situația în care o țară NATO ar fi putut să lovească complet aiurea teritoriul Ucrainei în ideea că trebuie să ne apărăm de cine știe ce amenințări majore. Din fericire, la noi incidentul cu căderea dronei nu a produs victime. În Polonia a existat o situație similară, iar acolo au fost victime. Dar Polonia nu a făcut un asemenea tam-tam pe marginea evenimentului, așa cum a făcut presa din România.

A vorbit la NATO despre activarea articolului 4, adică despre negocieri în interiorul Alianței în vederea elaborării unui punct de vedere comun al tuturor statelor membre, nu activarea articolului 5 din tratatul NATO.

Dacă s-ar fi întâmplat o situație gravă de securitate, articolul 5 se activează automat, dacă se întrunesc condițiile, nu trebuie să ceară în mod special un stat membru activarea lui. Numai noi avem obsesia aceasta românească de a ne crede singulari, de a avea această poziție insulară, ca și cum am fi singuri pe lume și nu am avea granițe decât cu Oceanul Planetar și cu Marile Puteri.

Andrei Țăranu este analist politic, prof. univ. dr. prodecan al Facultății de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Este doctor în științe politice al Universității  ”Alexandru Ioan Cuza”, Iași. Are un master în filosofie (Universitatea București, 1995) și un master în științe politice (SNSPA, 1996).  Este visiting professor la Universita Federico II din Napoli, Italia. Printre cărțile sale se numără ”Doctrinele politice moderne și contemporane”, ”100 de întrebări și răspunsuri despre doctrina populară”. 

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Politologul Andrei Țăranu: „Sunt convins că există o conivență la nivel european pe subiectul Schengen”. Austria menține veto-ul!

EXCLUSIV | Ce candidați surpriză și alianțe ar putea aduce alegerile din 2024. Analist: ”Partidele vor fi în spatele unui lider, carismatic sau nu”