EXCLUSIV| Vor „exploda” ratele românilor după suprataxarea băncilor? Ministrul Boloș, contrazis de un analist financiar: „O struțo-cămilă fiscală!”

Analistul financiar Adrian Negrescu îl contrazice, într-un interviu pentru Gândul, pe ministrul Marcel Boloș – cu privire la repercusiunile suprataxării băncilor – despre care expertul susține că se vor vedea în buzunarul românilor cu credite, respectiv datornici la bănci. Interlocutorul Gândul punctează că această taxă este o struțo-cămilă care nu face decât să crească dobânzile pe care le vom plăti, tot din buzunarul nostru. 

Interlocutorul Gândul mărturisește că nota de plată a anului electoral 2024 va fi de peste 50 de miliarde de lei, bani pe care guvernul nu-i are și pe care încearcă să-i obțină din aceste creșteri de taxe și impozite.

În ceea ce privește posibilele schimbări din sectorul imobiliar, cuprinse în noul pachet fiscal, expertul susține că ele nu fac decât să favorizeze plecarea tinerilor din țară și spulberarea visului ca aceștia să mai investească într-o locuință.

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

Concluzia analistului Adrian Negrescu cu privire la acest pachet fiscal, care se află acum în transparență publică, este aceea că el reprezintă „un cumul de factori care vor duce și mai mult economia spre recesiune.”

Marcel Boloş: „Ratele românilor nu vor exploda odată cu suprataxarea băncilor”

Referitor la ratele bancare ale românilor, ministrul Finanțelor, mai pe optimism, a dat asigurări că nu vor exista creşteri.

„Sunt 41 de bănci, 336 de milioane de lei este impozitul cumulat pe cifra de afaceri pe care băncile îl plătesc. Un președinte de bancă mi-a spus că puteau să suporte și 3%, fiindcă am ajuns la înțelegerea ca acest impozit să fie impus pe cifra de afaceri definită conform normelor bancare”, a precizat oficialul.

„Nu este exclus ca indicii IRCC și ROBOR să crească, poate la un nivel la care nici nu ne așteptăm”

Adrian Negrescu îl contrazice însă pe ministrul Finanțelor și susține că această suprataxare a unităților bancare are și un oarecare iz de neconstituționalitate.

„Ministrul Finanțelor vorbește probabil din propriile sale păreri, adică încearcă să ne ofere o versiune optimistă și pozitivă a introducerii acestei taxe pe activele bancare. Această suprataxă, pentru că asistăm, din păcate, la o dublă impozitare a băncilor care, din punctul meu de vedere, ridică mari probleme de constituționalitate.

Nu este exclus ca, până la urmă, această taxă să dispară din programul care va ajunge în Parlament, pentru că este o struțo-cămilă care nu face altceva decât să ne crească taxele, să crească dobânzile pe care noi le vom plăti la credite. De ce spun asta? – Pentru că, băncile, atunci când vor avea de plătit – atât impozit pe profit, cât și taxe pe cifra de afaceri – cu siguranță, toate aceste costuri, le vor trece în costul dobânzilor cu care împrumută populația.

Nu este exclus, ca din această perspectivă, indicii IRCC și ROBOR să crească, poate la un nivel la care nici nu ne așteptăm. Rămâne ca bancherii să decidă, într-adevăr, cum vor reacționa de acum încolo, iar această decizie de a introduce această taxă bancară s-ar putea să fie ca o lovitură de bumerang împotriva statului român, în condițiile în care, principalul client al băncilor este chiar statul român. Practic, guvernul își scumpește singur împrumuturile, prin introducerea acestei taxe.”

„Devine, din ce în ce mai sigur, că vom apela la Fondul Monetar Internațional să ne împrumute”

Adrian Negrescu susține că, cel puțin în momentul de față, aceste măsuri din pachetul fiscale reprezintă o „frecție la picior de lemn”, pentru că nu rezolvă problema deficitului bugetar din 2023.

„Mai sunt doar trei luni până la finele anului și chiar dacă toate aceste măsuri ar fi aplicate, începând cu octombrie, nu ar aduna mai mult de unul-două, hai trei miliarde de lei în acest sfârșit de an. Așa că, măsura respectivă, trebuie privită în cheia anului 2024, un an electoral, cu patru runde de alegeri în care guvernanții vor trebui să crească pensiile.

Vor crește salariile bugetarilor, mai ales în sectorul educației – acolo unde promisiunea făcută pentru închiderea grevei a fost că le cresc salariile și nu s-au ținut de cuvânt până în momentul de față –  și vor trebui acordate tot felul de vouchere și tot felul de tichete cu iz electoral.

Nota de plată a anului electoral 2024 va fi de peste 50 de miliarde de lei, bani pe care guvernul nu-i are și încearcă să-i obțină practic din aceste creșteri de taxe și impozite. Însă nu va fi de-ajuns, motiv pentru care cu siguranță devine din ce în ce mai sigur că vom apela la Fondul Monetar Internațional, care să ne împrumute cu 20-30 de miliarde de euro cu care să reușim să trecem cu bine peste anul electoral 2024.”

„În loc să-i stimulăm pe români să investească în România, noi le tăiem și ultima șansă de a-și crea o viață mai bună”

Analistul economic a vorbit și despre posibilele reglementări din sectorul imobiliar, despre care susține că are senzația că guvernanții noștri fac tot posibilul pentru a îngropa industria construcțiilor din România.

„Să nu uităm că de la 1 ianuarie am crescut TVA-ul la locuințele mai scumpe, de la 5 la 19%, să nu uităm că eliminăm practic facilitățile pentru cei care lucrează în construcții și creștem inclusiv TVA-ul la locuințele mai ieftine. Astfel, în loc să-i stimulăm pe români să investească în România, să-și cumpere o casă, să-și cumpere electronice, electrocasnice, să rămână în această țară, noi le tăiem și ultima șansă de a-și crea o viață mai bună.

Este o măsură fără cap și coadă, o măsură imposibil de evaluat din punct de vedere economic ca impact, dar care va duce, din păcate, la o accentuare a migrației, mai ales a tinerilor către alte țări, unde își pot crea un viitor. Este un cumul de factori care vor duce și mai mult economia spre recesiune.”

„Creăm o struțo-cămilă fiscală, care nu va face altceva decât să accentueze și mai mult evaziunea fiscală”

Adrian Negrescu consideră însă că măsura din pachetul fiscal care ridică, în opinia sa, cele mai multe probleme și semne de întrebare o reprezintă taxarea și schimbarea modului în care funcționează tichetele de masă.

„Le luăm oamenilor practic și mâncarea caldă de la gură, atunci când ne gândim să le taxăm suplimentar tichetele de masă și să le dăm posibilitatea de a le transforma în cash.

În loc să mergem pe ideea de a stimula o industrie aflată în creștere și care oferea o masă caldă pentru aproape trei milioane de oameni – noi ne ducem și creăm o struțo-cămilă fiscală – care nu va face altceva decât să accentueze și mai mult evaziunea fiscală. 

Sunt foarte multe firme care în momentul de față se gândesc dacă să mai dea sau nu tichete de masă, în condițiile în care nu au buget pentru a plătit în plus statului pentru ele”, conchide Adrian Negrescu.

Documentul pus în transparență poate fi consultat AICI.

Printre principalele măsuri prevăzute în document sunt:

• Microîntreprinderile plătesc impozit de 1% pe cifra de afaceri dacă au venituri până în 60.000 euro pe an și de 3% dacă peste această sumă; dispare impozitul pe profit dacă rata de rentabilitate trece de 30%;
• Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro și băncile vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri;
  Scutirea de impozit în IT, construcții, agricultură și industria alimentară se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei;
  Impozit suplimentar pentru persoanele fizice care dețin imobile mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro;
• Una dintre prevederi se referă la impozitarea cu 70% a veniturilor nedeclarate, care s-ar putea aplica începând cu data de 1 iulie 2024.

Proiectul conţine şi măsuri pentru reducerea cheltuielilor instituţiilor şi autorităţilor publice:

• diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte şi a funcţiilor de demnitate publică asimilate acestora;
  desfiinţarea posturilor vacante;
• desfiinţarea funcţiei de şef birou;
• diminuarea ponderii funcţiilor publice de conducere în totalul funcţiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%.
• În schimb, valoarea voucherelor de vacanță crește la 1.600 lei, pentru care va fi plătită contribuția de asigurări de sănătate (CAS) de 10% și vor fi acordate doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei. De asemenea, voucherele de vacanță și tichetele de masă vor putea fi acordate și în bani.

CITIȚI ȘI:

Pachetul de măsuri fiscal bugetare e în transparență. Marcel Ciolacu a chemat aleșii locali la Guvern să discute despre impactul legii

UPDATE | PSD a bătut în cuie măsurile fiscal-bugetare. Ciolacu le-a prezentat liderilor social-democrați ultimele detalii stabilite în coaliție

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele