EXCLUSIV| Eficiența testării antidrog în școli, combătută de un psiholog: „Este definiția nebuniei! Dependența nu se poate vindeca prin pedeapsă”

Psihologul Adrian Marcu a vorbit, într-un interviu pentru Gândul, despre ineficiența testării antidrog în școlile românești, dar și despre ce ar trebui să facă și nu face statul român pentru tinerii aflați într-o astfel de situație. Interlocutorul Gândul recunoaște că în România, consumatorul de droguri este blamat și tratat ca un infractor, fără  să-i fie oferite alternative viabile de tratare a dependențelor.

Psihoterapeutul  susține că este important să separăm în această discuție noțiunea de consum de droguri de cea de trafic de droguri, pentru a putea înțelege cum consumatorii devin victimele celor care fac trafic  și care se folosesc de acești oameni sau tineri vulnerabili.

„Utilizând principiul recompensei și pedepsei credem că oamenii pot fi determinați să-și schimbe comportamentul”

Psiholog în cadrul clinicii Atelier PSY, Adrian Marcu recunoaște că în România nu există conceput un program sănătos în această direcție.

Specialistul explică faptul că dependența nu se poate trata prin pedeapsă, în ciuda faptului că sistemul recompensă-pedeapsă este caracteristic instituțiilor și mentalităților românești, chiar și în România anului 2023.

El recunoaște că mult mai eficient ar fi ca statul să se ocupe de contrucția unor centre de tratament unde să poată fi tratați, de oameni cu pregătire adecvată, pentru o perioadă mai lungă de timp, cei care se confruntă cu diverse adicții.

„Ce face statul pentru acești tineri? Își propune să-i testeze și să crească pedepsele, astfel încât consumatorul este blamat, devine un infractor, nu un bolnav de o boală extrem de gravă și vorbim aici de dependență. Nu avem niște sisteme bine puse la punct. De fapt, această testare nu face parte dintr-un program bine definit. Utilizând principiul recompensei și pedepsei credem că oamenii pot fi determinați să-și schimbe comportamentul, cel puțin comportamentul exterior. De fapt, vorbim despre o manipulare.

Nu va funcționa (testarea antidrog în școli – n.r.). Dimpotrivă, este definiția nebuniei, să faci aceleași lucruri și să aștepți rezultate diferite. S-a aplicat în multe alte țări această testare și s-a dovedit că nu au fost rezultate. De ce la noi ar avea rezultate? Mult mai eficient ar fi să se deschidă centre de tratament. Depinde și de severitatea dependenței, în cazul uneia severe, vorbim de internare între trei luni și un an, ca să poți scăpa și nu definitiv. Întotdeauna va exista pericolul unei recăderi, poate peste 10 sau 20 de ani sau poate peste șase luni.

Apoi, să spunem că încercăm să-i testăm pe tineri să vedem ce consumă. Dar, aici vin și întreb, etnobotanicele – pe care le numim legale – pot fi depistate? Păi dacă nu pot fi depistate și nu vor fi depistate, cu aceste instrumente de testare, unde se vor duce copiii?  Ce vor consuma? Canabis sau etnobotanice? Nu cumva îi îndreptăm spre consumul de alte substanțe care nu pot fi depistate?”, mărturisește psihologul.

„Familia să înțeleagă ce înseamnă dependența, familia să poată conține consumul tânărului”

Adrian Marcu recunoaște că șansele de vindecare ale unui dependent de droguri vin la pachet cu un ajutor consistent din partea familiei, dar și cu condiția ca cel implicat să-și dorească să iasă dintr-o astfel de situație.

Specialistul a dat un exemplu dureros, întâlnit în cadrul unei ședințe de terapie, când un tânăr de 17 ani consumator de droguri, aflat momentan pe medicație, i-a mărturisit că „este singurul lucru (consumul de droguri – n.r.) care-i aduce fericire în viață.”

„Ce face un tânăr când vine la cabinet? Chiar zilele astea stăteam în ședință cu un tânăr de 17 ani, aflat pe medicație, internat într-un spital și care se vedea că-și dorește să abandoneze consumul, dar îmi spunea că singura lui dorință ar fi să aibă o liniuță pe telefon și s-o aspire. Mi-a mărturisit că este singurul lucru care-i aduce fericire în viață. Cam asta este perspectiva unui tânăr. Când îți zice că este singurul lucru care-i aduce fericirea în viață, înseamnă că restul este pustiu.

Există șanse să scapi de dependența drogurilor, dar să vină un ajutor consistent din partea familiei și să-și dorească și cei aflați într-o astfel de situație. Familia să înțeleagă ce înseamnă dependența, familia să poată «conține» consumul tânărului. Noi, ca stat, nu «conținem» consumul, adică îl respingem, îl blamăm, nu înțelegem că este o problemă de sănătate și o transferăm către Ministerul de Interne.

Odată ce încerc să-i pedepsesc, nu o să-i vindec, nu o să-i fac să conștientizeze. Apoi, este important să am centre de tratare. Un părinte este disperat pentru că nu știe unde să-și ducă copilul, pentru că nu există centre de tratament pentru minori. Vin pe la clinici sau în cabinete particulare pentru un tratament ambulatoriu, dar pentru internări, astfel încât să-i ajuți să treacă prin sevraj, și să-și depășească cât de cât dependența, nu există. Se uită disperați către alte țări, cu niște costuri deosebite, dar nu ai garanția că dependența va fi vindecată”, mărturisește psihologul Adrian Marcu.

„Când mi se spune că voi ajunge un ratat dacă nu iau note mari, sensul vieții se pierde undeva în neant”

Psihoterapeutul Adrian Marcu recunoaște că școala reprezintă sau ar trebui să reprezinte parte importantă din ceea ce însemnă formarea sănătoasă a unui tânăr.

Specialistul punctează însă că, în sistemul românesc de învățământ, primează în mare parte ideea de competiție, de presiune a notelor și mai puțin de colaborare, ceea ce poate împinge un tânăr, care nu face față cerințelor, înspre consumul de droguri.

„M-aș apleca și asupra sistemului școlar. Este un sistem școlar care favorizează creația, care favorizează dezvoltarea individului sau este un sistem școlar care vine și pune o anumită presiune, care dezvoltă un cadru de competiție, astfel încât vor fi învinși și învingători, câștigători și perdanți? Ne place tare mult cuvântul acesta de competiție, pe cel de cooperare l-am cam respins.

Când mi se spune că voi ajunge un ratat dacă nu iau note mari, sensul vieții se pierde undeva în neant și viitorul devine sumbru. Și atunci ne întrebăm de ce există anxietate și depresie în rândul tinerilor? Ce modele comportamentale pot adopta, cine îi învață, cine le oferă aceste alternative comportamentale sănătoase, adaptative, astfel încât ei să-și verse stresul, să-și elimine stresul?

Nu prea avem. Nu există conceput un program sănătos, venim cu pedeapsa. Ca și cum dependența se poate trata prin pedeapsă. Sistemul acesta recompensă-pedeapsă ne cam caracterizează”, a mai punctat specialistul.

„Acest tânăr nu a consumat, neapărat, pentru că se simțea extrem de bine, că avea un sens și o viață sănătoasă”

Interlocurorul Gândul susține că Vlad Pascu – tânărul de doar 19 ani, care s-a urcat drogat la volanul mașinii, omorând doi tineri nevinovați – „a făcut victime, dar și el este o victimă.”

„Înainte să folosesc cuvântul victimă, aș folosi cuvântul simptom, adică este (Vlad Pascu -n.r.) un simptom al familiei și al societății. Acolo se regăsesc anumite metode ineficiente sau anumite relații disfuncționale. Acest tânăr nu a consumat, neapărat, pentru că se simțea extrem de bine, că avea un sens și o viață sănătoasă. Ci pentru că existau niște disfuncționalități. Într-un final a făcut victime, dar este și  el o victimă”, a conchis psihologul contactat de Gândul.

Iohannis duce în CSAT subiectul consumului de droguri

Președintele Klaus Iohannis a declarat luni, la festivitatea de începere a anului școlar, că a inclus subiectul consumului de droguri în rândul elevilor și tinerilor pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

„Vreau să mă refer acum la un fenomen alarmant, cel al consumului de droguri în rândul tinerilor. Este o problemă care preocupă din ce în ce mai mult societatea noastră și mă bucur că există un interes crescut pentru a încerca să găsim soluții pentru a combate acest flagel. Am decis să includ pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării acest subiect.

Efectele, amploarea, provocările societale ale consumului de droguri, mai ales de la vârste fragede și în școli, sunt o provocare serioasă la adresa siguranței individuale și naționale. Vreau să subliniez importanța comportamentelor preventive și responsabile. Este crucial ca tinerele generații să înțeleagă încă de la o vârstă fragedă pericolele și consecințele dramatice ale consumului de droguri, alcool și tutun.

Prin educație și conștientizare, putem construi o barieră solidă împotriva acestor amenințări. De asemenea, este vital să implementăm programe de educație pentru sănătate în școli, care să le ofere elevilor toate informațiile și instrumentele necesare pentru a face singuri alegeri sănătoase”, a declarat Klaus Iohannis.

Doi tineri, uciși de un șofer drogat, în stațiunea 2 Mai

Doi tineri au murit şi alţi trei au fost răniţi după ce Vlad Pascu, în vârstă de 19 ani, i-a lovit cu maşina, în timp ce mergeau pe marginea drumului dintre localitățile 2 Mai și Vama Veche. El s-a urcat la volan după ce consumase mai multe tipuri de droguri.

Anterior, tânărul fusese oprit de poliţiști, în maşina sa fiind găsite substanţe psihoactive, însă el a fost testat doar pentru consum de alcool, fiind lăsat să plece cu aproximativ o oră înainte de producerea accidentului.

Canabisul, unul dintre cele mai consumate droguri în România

Directorul Agenției Naționale Antidrog, Ramona Dabija, a vorbit, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, despre mirajul substanțelor psihoactive, inventivitatea traficanților și drogurile legale, precum canabinoizii, efectele neștiute ale acestora și alertele date în legătură cu unele dintre aceste substanțe legale.

• Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populația generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanțe psihoactive), cât şi de elevi, potrivit datelor din ultimul raport al Agenției Naționale Antidrog, care cuprinde datele din 2021.
• În privința urgențelor medicale determinate de consumul de droguri, au fost înregistrate 1.742 de cazuri, în care a fost semnalat consumul cel puțin al unui drog ilicit. Canabisul și noile substanțe psihoactive sunt raportate, în procente similare (27,5% pentru canabis și 26,8% pentru NSP), în peste jumătate dintre cazurile de urgențe pentru care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite.
• Consumul de medicamente a fost raportat în 23,8% dintre cazurile de urgență înregistrate. Opiaceele au fost raportate în 7% dintre cazuri, iar consumul de stimulanți a fost menționat în aproximativ 10% dintre cazuri (3,7% cocaină și 6,5% stimulanți, alții decât cocaina).
• Cele mai multe cazuri de urgență au fost înregistrate pentru persoane tinere, sub 35 de ani (77,1%).
• Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive (13 ani).

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV| Testarea antidrog în școli, o mare nebuloasă. Directoare: „Testăm, că din urină, că din sânge, dar ce se întâmplă a doua zi?”

Opt miniștri au semnat PLANUL NAȚIONAL privind siguranţa şcolară. „Grupuri de acţiune în domeniile droguri, violenţă, bullying”

ANUNȚ important după tragedia de la 2 mai. Elevii ar putea fi testați antidrog în școli, dacă au comportament specific consumului de droguri

EXCLUSIV VIDEO | De la o primă doză la supradoză. Psihologul Agenției Antidrog: „Sunt foarte mulți tineri care nu au ratat nici o substanță”

EXCLUSIV VIDEO | Consumul de droguri în rândul elevilor, un fenomen scăpat de sub control? Directorul Agenției Antidrog: ”Sunt tot felul de substanțe la îndemâna copiilor, combinații de medicamente care pot crea senzații halucinogene”