Marea Cameră a CEDO examinează apelul României la hotărârea istorică privind protecția și recunoașterea legală a familiilor LGBT. Scenariile posibile

Judecătorii de la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au pe ordinea de zi a ședinței de luni examinarea cererii de retrimitere a Guvernului de la București cu privire la hotărârea istorică din 23 mai din primă instanță, care obligă România să recunoască prin lege și să protejeze drepturile cuplurilor formate din persoane de același sex care vor să devină oficial o familie.

Un complet format din cinci judecători va examina dacă admite sau respinge cererea de retrimitere pe care a transmis-o Guvernului României în august, după termenul de trei luni pe care l-a avut la dispoziție pentru a decide dacă atacă sau nu hotărârea istorică din primă instanță.

Pe ordinea de zi a completului sunt în total 17 cauze, dintre care două din partea României și Bulgariei, câte trei din Țările de Jos și din Turcia și câte una din Italia, Elveția, Georgia, Finlanda, Croația, San Marino și Belgia.

Traseul deciziei

Ministerul Afacerilor Externe a comunicat oficial, în 27 august, într-un răspuns la solicitarea Gândul, că statul român a atacat la camera superioară decizia istorică din 23 mai a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care obligă România să recunoască prin lege și să protejeze drepturile cuplurilor formate din persoane de același sex care vor să devină oficial o familie. Termenul oficial până la care statul român, prin MAE, a trebuit să anunțe ce hotărâre ia s-a împlinit astfel pe 23 august.

Ca urmare a solicitării Gândul privind cauza Buhuceanu și alții împotriva României (20081/19 ș.a.), în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO/Curtea) a pronunțat o hotărâre la data de 23 mai 2023, Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, în urma unei decizii adoptate de Guvernul României, a fost transmisă o cerere de retrimitere la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a grupului de cauze Buhuceanu şi alţii împotriva României.

Potrivit legii, Ministerul Afacerilor Externe este instituția care exercită, în numele Guvernului, prerogativele de agent guvernamental în faţa CEDO. Potrivit oficialilor MAE, cererea de retrimitere a fost formulată în temeiul articolului 43 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția), care stabilește că oricare dintre părțile într-o cauză poate solicita retrimiterea, în cazuri excepționale, în termen de trei luni de la data hotărârii pronunțate de o Cameră a CtEDO.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, pe 23 mai, să admită plângerea Asociației ACCEPT împotriva statului român, în numele a 21 de cupluri LGBT, prin care autoritățile române sunt acuzate de încălcarea dreptului la respectarea vieții private și de familie în dosarul „Buhuceanu și alții vs. România”.

Astfel, CEDO a constatat că România încalcă articolul 8 din Convenția privind drepturile omului, care prevede dreptul la respectarea vieții private și de familie. Curtea a declarat, cu cinci voturi pentru și două împotrivă, că cererile cetățenilor români sunt admisibile.

„Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora”, prevede articolul 8 din Convenție.

Ce spune Convenția drepturilor omului

Conform jurisprudenței, dacă judecătorii constată luni că cererea României este inadmisibilă, decizia CEDO din luna mai devine definitivă, astfel că statul român este obligat să adopte o legislație prin care să recunoască și să le protejeze drepturile cuplurilor de același sex.

Articolul 43 din Convenţia europeană a drepturilor omului detaliază procedura de retrimitere în faţa Marii Camere:

1.  Într-un termen de trei luni de la data hotărârii unei Camere, orice parte în cauză poate, în cazuri excepţionale, să solicite retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere.
2. Un colegiu de cinci judecători ai Marii Camere acceptă cererea atunci când cauza ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenţiei sau a Protocoalelor sale, sau o altă problemă gravă cu caracter general.
3. În cazul în care colegiul acceptă cererea, Marea Cameră se pronunţă asupra cauzei printr-o hotărâre.”

În cazul în care colegiul respinge cererea, hotărârea anterioară devine definitivă, așa cu prevede articolului 44 din Convenție:

1. Hotărârea Marii Camere este definitivă.

2. Hotărârea unei Camere devine definitivă :

• când părţile declară că ele nu vor solicita retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere; sau
• la trei luni de la data hotărârii, dacă retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere nu a fost cerută ; sau
• când Colegiul Marii Camere respinge cererea de retrimitere formulată potrivit articolului 43”.

Asociația Accept: „Suntem optimiști că încă o dată legea este de partea noastră”

Florin Buhuceanu, cel care a dat numele deciziei istorice de la CEDO, și partenerul lui de viață de peste opt ani, Victor Ciobotaru, și-au spus povestea la GÂNDUL EXCLUSIV și au explicat de ce au ales să se numere printre cele 21 de cupluri LGBT care s-au adresat Curții de la Strasbourg. După cinci ani, ei au câștigat, în primă cameră, în cauza „Buhuceanu și alții vs. România”, în care au cerut să aibă drepturi egale cu orice cetățean care vrea să își întemeieze o familie și care are protecția statului.

Asociația Accept, prima organizație neguvernamentală de drepturile omului din România care apără și promovează drepturile LGBTQIA+ (lesbiene, gay, bisexuali, persoane transgender, queer, intersex, asexuale) la nivel național – și cea care a depus la CEDO plângerea împotriva statului român, în numele a 21 de cupluri LGBT, prin care autoritățile române sunt acuzate de încălcarea dreptului la respectarea vieții private și de familie în dosarul „Buhuceanu și alții vs. România” – a condamnat „gestul rușinos” al Guvernului de a contesta decizia curții de la Strasbourg.

Reprezentanții asociației susțin că acțiunea Guvernului României, „complet blamabilă, de a contesta această hotărâre CEDO este comparabilă cu atitudinea Rusiei în cazul Fedotova, caz care s-a soluționat cu o hotărâre definitivă în favoarea familiilor care cereau statului protecție și recunoaștere legală.

„Toate celelalte țări europene găsite de-a lungul istoriei vinovate pentru încălcarea articolului 8 au adoptat imediat o legislație adaptată nevoilor cetățenilor”, transmitea organizația.

„Contestația depusă de România nu înseamnă automat că se reia judecarea cauzei. În perioada imediată, contestația va fi analizată de un complet filtru, care decide întâi de toate dacă este admisibilă. Suntem optimiști că încă o dată legea este de partea noastră. Marea Cameră s-a pronunțat deja pe o contestație similară depusă de Rusia și a decis că există o obligație legală pentru un stat parte să protejeze prin lege familiile formate din persoane de același sex, chiar într-o țară precum Rusia. Așadar, nu vedem să existe motive temeinice pentru care România să facă excepție de la aceasta regulă împământenită prin hotărârea Marii Camere în cauza Fedotova (17 ianuarie 2023)”, a declarat Iustina Ionescu, avocata Accept, care reprezintă cele 21 de familii în cauză.