Cancelarul austriac Karl Nehammer este văzut de mulți ca fiind omul care – de fiecare dată, cu un implacabil „NEIN” – tranșează soarta României, ținând țara noastră la „poarta” Schengen. Oficialul austriac este cel care a cerut construcția unui zid la granița dintre Bulgaria și Turcia cu fonduri din bugetul UE, însă comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, i-a respins solicitarea. Ștefan Popescu, analist de politică externă, a precizat de unde vine poziția inflexibilă pe care Nehammer o manifestă, cu privire la România și Bulgaria, în ecuația aderării.
Politicianul austriac s-a născut pe 18 octombrie 1972 la Viena și este cancelar al Republicii Austria de la sfârșitul anului 2021 și președinte executiv al partidului federal al Partidului Popular Austriac.
Reamintim că Austria s-a opus prin veto, în decembrie 2022, primirii Bulgariei şi României în Spaţiul Schengen, invocând migraţia ilegală. Cancelarul Nehammer a cerut investiţii în protecţia frontierelor, o reducere a numărului de migranţi ilegali, precum şi proceduri rapide şi mai multe acorduri de readmisie.
De atunci, oficialul austriact nu a ratat nicio ocazie să spună că România și Bulgaria nu sunt pregătite pentru aderare, invocând migrația ilegală ca principala culpă și cauza refuzului său.
Ștefan Popescu, analist de politică externă, a declarat într-o intervenție pentru Gândul, că la baza acestei viziuni restrictive în materie migratorie care-l caracterizează pe Karl Nehammer, stă o anumită concepție cu privire la Uniunea Europeană.
„Karl Nehammer este reprezentantul aripii dure din partidul său privind politica față de imigrație, iar această poziție inflexibilă pe care o manifestă cu privire la România și Bulgaria vine și din trecutul său de militar. Totuși, el este un continuator al lui Sebastian Kurz, fostul cancelar conservator – care a avut o strategie electorală privind coagularea tuturor forțelor politice care militează în favoarea unei politici restrictive în materie migratorie.
În vremea guvernului Kurz, domnul Nehammer ocupă funcția de ministru de Interne. Dar la baza acestei viziuni restrictive în materie migratorie careia i-a căzut victimă aspirația României de a deveni membră a spațiului Schengen stă o anumită concepție cu privire la Uniunea Europeană. Este vorba de o Uniune cu mai multe viteze de integrare și o Uniune în care libera circulație să fie limitată.
Trebuie spus că, actualul context caracterizat de intensificarea traversărilor spre Italia și interesul mai multor țări europene de a găsi o modalitate de a controla frontierele, nu au darul de a determina o poziție de compromis din partea guvernului austriac și a cancelarului Nehammer în particular”, a conchis analistul de politică externă.
Despre cancelarul Karl Nehammer au apărut o serie de informații, unele dintre ele conturându-i rigiditatea comportamentului. Acesta are în spate o carieră militară, fiind și cel care a instruit ofițerii de informații.
Totodată, Karl Nehammer a fost acuzat că și-a angajat soția la Ministerul Apărării în timp ce el era ministru de Interne. Austriacul a fost și primul lider european care s-a întâlnit cu Putin, după începerea războiului.
Nehammer a crescut într-o familie catolică și conservatoare din Viena și a fost implicat în campania electorală pentru ÖVP încă de la vârsta de 14 ani, conform biografiei sale.
În octombrie 2015, Nehammer a fost numit secretar general adjunct și purtător de cuvânt al organizației federale a Uniunii Muncitorilor Austrieci (ÖAAB), asociația sindicală a ÖVP. A devenit secretar general al ÖAAB în 2016 și a deținut această funcție până în ianuarie 2018.
Cel care este cu „Nein-ul” în suflet, în ceea ce privește respingerea aderării României la Schengen, este ținta unor critici dure în Austria. Mai exact, oficialul austriac a fost nevoit să înlocuiască o fotografie pe care a distribuit-o pentru a promova campania publicitară „Să crezi în Austria!”, lansată de Partidul Popular Austriac (ÖVP) pe care îl conduce, după ce internauții au observat că imaginea a folosit ruble în loc de euro.
Mai exact, Karl Nehammer a publicat pe contul său de Twitter o poză cu ruble rusești folosită în campania publicitară lansată recent „Crede în Austria”. Fotografia avea scopul de a ilustra politicile anti-inflaționiste ale guvernului de la Viena.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a lansat o campanie de relaţii publice cu mesaje optimiste, menită să crească încrederea publică în coaliţia sa de guvernare, cu un an înaintea alegerilor şi în timp ce partidul său conservator este ţinta criticilor.
Campania este lansată cu un an înaintea alegerilor legislative, într-un moment în care Partidul Popular Austriac se află pe locul doi în intenţiile de vot, cu un procent de 24%, în urma formaţiunii de extremă-dreapta Partidul Libertăţii (FPOe), cotat cu 30%, conform unui sondaj publicat mai devreme luna aceasta.
Nu este singurul scandal în care este implicat Nehammer. Cancelarul este criticat în Austria în urma unor declarații controversate.
Mai exact, acesta a spus, în cadrul unei întâlniri cu membrii partidului său, că oamenii sunt săraci pentru că nu vor să muncească mai mult și că e imposibil să existe în țară copii care nu au o masă caldă, din moment ce un hamburger la McDonalds costă doar 1,4 euro.
Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne) al UE, cel în care se poate vota pentru primirea de noi membri în Spațiul Schengen, mai are programate în anul 2023 încă două reuniuni. Cea din septembrie a avut loc chiar în aceste zile, însă subiectul Schengen nu a fost pe agenda oficialilor.
Reamintim că, după 11 ani de așteptare, România nu a primit, la finalul anului trecut, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși autoritățile române, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse.
Austria a fost singura care s-a impus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației. Mai mult, Austria s-a opus aderării României la Schengen, fără a lăsa vreo posibilitate de a discuta și fără a accepta vreo formulă de compromis, o situație fără precedent în Uniunea Europeană.
Marcel Ciolacu a spus că va folosi ”tot ceea ce avem la îndemână şi tot ce este legal de făcut, fiindcă locul României este în spaţiul Schengen.”
”Eu nu o să fiu niciodată ipocrit, nu pot să spun că nu am nimic cu România şi că spaţiul Schengen este depăşit. Atunci de ce am votat anul trecut cu Croaţia. E o întrebare legitimă nu a mea, ca şi prim-ministru, e o întrebare legitimă a românilor pentru premierul Nehammer. (..)
Dacă este atât de distrus Schengen-ul, eu nu am nicio problemă ca Austria să iasă din Schengen, să îşi facă ziduri cu sârmă ghimpată şi electrice, nu am nicio problemă. Dacă Austria îşi doreşte această abordare cu garduri, să şi le plătească, să iasă din Schengen”, a mai spus Ciolacu.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat într-un interviu în publicația austriacă Der Standard că România va ataca Austria la Curtea de Justiție a UE din cauza veto-ului pe Schengen. El a spus că daunele produse României ”se ridică la cel puţin două procente din PIB”.
Oficialul român a precazat că acțiunea împotriva Austriei va demara dacă Austria se opune din nou intrării României în Schengen la reuniunile oficiale din octombrie și decembrie.
”Categoric, da”, a răspuns Ciolacu atunci când a fost întrebat de reporter dacă România se va adresa Curții Europene de Justiției în cazul în care Austria își păstrează veto-ul.
Premierul Ciolacu a respins acuzațiile Austriei legate de migrație, făcând referire și la intenția Austriei de a se alătura inițiativei europene de securitate Sky Shield, un proiect prin care statele UE vor să își protejeze spațiul aviatic.
”Austria este la fel de neutră ca şi Republica Moldova. Nu poţi pretinde securitate la nivel european şi să te aştepţi ca împreună cu România şi alte state membre UE să devii parte a proiectului Sky Shield, adică să priveşti cum se străduieşte financiar România să consolideze apărarea europeană, dar în acelaşi timp să refuzi României un drept fundamental ca aderarea la Schengen”, a spus Ciolacu.
CITIȚI ȘI: