Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a afirmat, miercuri, că ratele dobânzii de referință din zona euro au atins niveluri care pot readuce inflația la ținta optimă de 2%, fără însă a exclude noi majorări, în timp ce vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, a atras atenția că actualele circumstanțe economice globale sunt speciale, astfel că efectele și modalitățile de politică monetară rămân incerte.
Christine Lagarde a admis că, în contextul ”modificării rapide a perspectivelor inflației”, Banca Centrală Europeană a fost nevoită să aplice ”modificări la fel de rapide în politica monetară”, ceea ce a generat ”semne de întrebare” privind ”calibrarea” metodelor.
”Banca Centrală Europeană a creat un cadru politic suficient de solid, adaptat complexității și incertitudinii circumstanțelor economice. În mod specific, deciziile viitoare sunt dependente de trei criterii: perspectivele inflației, dinamica inflației subterane și forța de transmitere a politicii monetare. Acest cadru ne-a ajutat să generăm un parcurs de înăsprire a condițiilor monetare care a început brusc, iar apoi a încetinit spre un ritm normal”, a declarat Christine Lagarde, în cursul Conferinței BCE cu tema ”Politica Monetară – Ajustarea Modalităților între Știință și Practică”.
”Acum, pe baza actualelor noastre evaluări, considerăm că principalele componente ale dobânzii BCE au atins niveluri care, dacă sunt menținute timp suficient, vor avea o contribuție substanțială pentru revenirea în timp util a inflației la ținta de termen mediu. Viitoarele noastre decizii vor continua să se bazeze pe cele trei criterii și vor asigura că dobânzile vor fi suficient de restrictive cât timp va fi necesar”, a subliniat Christine Lagarde.
Luis de Guindos, vicepreședinte al Băncii Centrale Europene, a notat, într-un discurs rostit la un eveniment separat, organizat de Banca centrală a Republicii Cipru, că activitățile economice din zona euro ”au stagnat” în prima jumătate a anului, pe fondul cererii slabe de exporturi și ”condițiilor financiare rigide”, care afectează creșterea, mai ales în sectorul producției.
”În septembrie, experții BCE au revizuit în scădere proiecțiile privind creșterea PIB-ului, mai ales anul acesta și următorul, ca urmare a efectelor mai mari de contracție generate de înăsprirea condițiilor financiare și de slăbirea mediului comercial internațional. (…) Potrivit estimărilor experților BCE, economia zonei euro ar urma să aibă o creștere de 0,7% în 2023, 1,0% în 2024 și 1,5% în 2025. (…) Proiecțiile macroeconomice din septembrie indică o medie a inflației de 5,6% în 2023, de 3,2% în 2024 și de 2,1% în 2025”, a declarat Luis de Guindos.
Vicepreședintele BCE a atras atenția că zona euro și economia mondială se confruntă cu ”o varietate de riscuri” care generează proiecții de scădere a activităților economice. ”Creșterea economică ar putea fi mai lentă dacă efectele politicii monetare sunt mai puternice decât s-ar estima sau dacă economia mondială se reduce într-un ritm mai accelerat decât arată proiecțiile, ca efect, spre exemplu, al persistenței reducerii activităților Chinei”, a explicat Luis de Guindos.
Înăsprirea liniei de politică monetară generează efecte pe piețele financiare, cu impact tot mai clar asupra economiei reale. ”La nivel mondial, modificarea modelelor comerciale și a piețelor energiei, amplificarea riscurilor climatice și angajamentul de eliminare a emisiilor poluante din economie, împreună cu riscurile geopolitice ar putea avea implicații mai îndelungate, care ar putea genera provocări mai mari asupra stabilității prețurilor. Din aceste motive, orice evaluare bazată pe comparații cu situații istorice și cu estimări bazate pe modele trebuie completată cu monitorizarea în timp real a condițiilor financiare și economice”, a subliniat Luis de Guindos.
Foto: Profimedia
Citește și:
BCE va continua MAJORAREA dobânzii de referință dacă inflația persistă