Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la Granada, unde a participat la a treia reuniune a Comunității Politice Europene, că nu crede că pactul UE privind migrația va schimba poziția Austriei, în privința aderării României la Schengen, susținând că „este nevoie de mai mult.”
Reamintim că, după 11 ani de așteptare, România nu a primit, la finalul anului trecut, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși autoritățile române, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse.
Italia și Germania au ajuns la o poziție comună privind reforma migrației și azilului în UE, după o săptămână în care guvernul Giorgiei Meloni blocase un acord. Comisia Europeană și Consiliul UE au anunțat public deblocarea negocierilor.
Statele membre UE au încheiat, miercuri, un acord cu privire la ultima parte a unui pachet emblematic privind migrația, dezbătut intens în ultima perioadă, titrează Politico. Polonia și Ungaria au votat împotrivă, în timp ce Austria, Cehia și Slovacia s-au abținut. (CITIȚI articolul INTEGRAL)
„S-a scurs multă cerneală în ultimele zile pe acest pact pe migrație. Sincer, progresul obținut, după părerea mea, este destul de modest, dar e un progres față de nimic, ce am avut până acum. (…) Acum avem o bază mai degrabă tehnică. (…) Nu cred că acest pact va schimba poziția Austriei. E nevoie de mai mult, e nevoie de mai multe negocieri și sper ca acest lucru să dea roade”, a subliniat președintele Iohannis.
Întrebat dacă va avea vreo întâlnire cu cancelarul Austriei, în marja reuniunii informale a Consiliului European de vineri, președintele a spus că „este posibil să avem o discuție complet informală.”
Guvernul Austriei a anunțat public în repetate rânduri că nu va fi de acord cu primirea României și Bulgariei în spațiul Schengen cât timp sistemul european de migrație și azil nu este reformat profund.
”Comisia Europeană salută succesul acordului politic la care au ajuns astăzi, 4 octombrie, statele membre cu privire la Regulamentul privind situațiile de criză și de forță majoră în domeniul migrației și azilului”, a arătat un comunicat al executivului european.
Austria a fost singura care s-a impus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației. Mai mult, Austria s-a opus aderării României la Schengen, fără a lăsa vreo posibilitate de a discuta și fără a accepta vreo formulă de compromis, o situație fără precedent în Uniunea Europeană.
Marcel Ciolacu a spus că va folosi ”tot ceea ce avem la îndemână şi tot ce este legal de făcut, fiindcă locul României este în spaţiul Schengen.”
”Eu nu o să fiu niciodată ipocrit, nu pot să spun că nu am nimic cu România şi că spaţiul Schengen este depăşit. Atunci de ce am votat anul trecut cu Croaţia. E o întrebare legitimă nu a mea, ca şi prim-ministru, e o întrebare legitimă a românilor pentru premierul Nehammer. (..)
Dacă este atât de distrus Schengen-ul, eu nu am nicio problemă ca Austria să iasă din Schengen, să îşi facă ziduri cu sârmă ghimpată şi electrice, nu am nicio problemă. Dacă Austria îşi doreşte această abordare cu garduri, să şi le plătească, să iasă din Schengen”, a mai spus Ciolacu.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat într-un interviu în publicația austriacă Der Standard că România va ataca Austria la Curtea de Justiție a UE din cauza veto-ului pe Schengen. El a spus că daunele produse României ”se ridică la cel puţin două procente din PIB”.
Oficialul român a precazat că acțiunea împotriva Austriei va demara dacă Austria se opune din nou intrării României în Schengen la reuniunile oficiale din octombrie și decembrie.
”Categoric, da”, a răspuns Ciolacu atunci când a fost întrebat de reporter dacă România se va adresa Curții Europene de Justiției în cazul în care Austria își păstrează veto-ul.
Premierul Ciolacu a respins acuzațiile Austriei legate de migrație, făcând referire și la intenția Austriei de a se alătura inițiativei europene de securitate Sky Shield, un proiect prin care statele UE vor să își protejeze spațiul aviatic.
”Austria este la fel de neutră ca şi Republica Moldova. Nu poţi pretinde securitate la nivel european şi să te aştepţi ca împreună cu România şi alte state membre UE să devii parte a proiectului Sky Shield, adică să priveşti cum se străduieşte financiar România să consolideze apărarea europeană, dar în acelaşi timp să refuzi României un drept fundamental ca aderarea la Schengen”, a spus Ciolacu.
CITIȚI ȘI: