Guvernele din zona euro evită să aplice linia bugetară necesară susținerii eforturilor Băncii Centrale Europene de a reduce și a stabiliza inflația, afirmă mai mulți membri ai Consiliului Guvernatorilor BCE, atrăgând atenția asupra cheltuielilor excesive.
Oficialii din băncile centrale se confruntă cu o poziție fiscală ”total diferită de poziția ciclică a economiei noastre”. ”Și nu există voința guvernelor de a ne susține în acțiunile de a încerca stabilizarea economiei zonei euro”, a afirmat, cu ocazia unei conferințe desfășurate în Slovacia, Klaas Knot, președintele Băncii centrale a Olandei și membru al Consiliului Guvernatorilor BCE, citat de agenția Bloomberg.
Banca Centrală Europeană a semnalat în mod repetat că asistența acordată de guverne familiilor și companiilor în timpul crizei energiei a fost prea amplă și a alimentat inflația, în timp ce BCE majora dobânda de referință într-un ritm-record.
Bostjan Vasle, reprezentantul Sloveniei în Consiliul Guvernatorilor BCE, a declarat, la același eveniment, că ”politicile fiscale au fost lăsate în urmă”, deși politica monetară a depășit cadrul expansiv și a devenit rigidă.
”De aproape patru ani, observăm o orientare expansivă a politicilor fiscale. Faptul că dobânzile ating acum vârful depinde, desigur, de datele actuale, dar și de linia politicilor fiscale”, a argumentat Bostjan Vasle la conferința intitulată ”Forumul Tatra”.
Opinia este împărtășită de reprezentantul Slovaciei în Consiliul Guvernatorilor BCE, Peter Kazimir.
”Percepția mea este că ne lipsesc miniștrii de Finanțe din perioada de austeritate. Acum, avem doar miniștri care fac cheltuieli, acestea sunt efectele crizei pandemiei, crizei geopolitice, care este aici, perioade cu suspendări ale reglementărilor fiscale”, a atras atenția Peter Kazimir.
Limitele impuse de Uniunea Europeană pentru evitarea împrumuturilor excesive sunt suspendate din anul 2020, pentru a le permite guvernelor un cadru de susținere a familiilor și companiilor. Iar guvernele europene au disensiuni în efortul de a conveni asupra modificărilor fiscale înainte de reinstituirea reglementărilor clasice pe 1 ianuarie 2024.
În același timp, înăsprirea politicii monetare de către BCE a generat scăderea activităților economice. Valoarea PIB-ului zonei euro a avut evoluții de doar 0,1% în primele două trimestre din 2023, iar ritmul probabil a continuat în trimestrul al treilea.
Isabel Schnabel, membră a Consiliului Executiv al BCE, a semnalat vineri că ”nu poate fi exclusă” o recesiune în zona euro, chiar dacă aceasta ar însemna o scădere economică ușoară.
Foto: Profimedia
Citește și: