Pe fondul războiului reaprins de teroriștii Hamas care au atacat și ucis peste 1.000 de oameni și au rănit alte peste 2.000 în Israel, readucem în fața opiniei publice ororile trăite de comunitatea evreiască în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și nu numai.
Tristul fapt este că numărul evreilor din România a cunoscut o scădere semnificativă, mai ales începând cu anii ’30. Astăzi, întrebarea „Câți evrei mai sunt în România?” capătă o relevanță mai mare ca niciodată.
Istoria acestei comunități este marcată de momente critice și dificile, multe dintre ele fiind consemnate în documente istorice și în Cartea Sfântă.
Primele comunități evreiești au apărut în teritoriile actuale ale României în perioada Regatelor Valahiei și Moldovei. Evrei din Cnezatul polonez și Imperiul Otoman s-au așezat aici, contribuind la dezvoltarea comercială a regiunii.
Seferzii, evreii expulzați din Peninsula Iberică, au ajuns și ei în Europa de Est, stabilindu-se în teritoriile otomane și apoi în zonele actuale ale României.
În ciuda contribuției semnificative a sefarzilor, comunitățile ashkenazice au avut, de asemenea, un rol important în această evoluție. În secolele XVI-XVII, sefarzii au migrat în Europa de Est, venind din Balcani și alte regiuni ale Imperiului Otoman.
Populația evreiască a cunoscut o creștere semnificativă în Moldova în urma revoltei Khmel’nyts’kyi din 1648 din Ucraina. Comunitățile au continuat să se extindă în secolele următoare, în orașe precum Iași, Suceava, Botoșani, Siret, Bacău și Focșani.
Moldova a găzduit aproximativ 19.000 de evrei în 1820, reprezentând 8% din populația totală. Până în 1859, populația evreiască a ajuns la aproximativ 125.000 în Moldova și la 9.300 în Muntenia.
În 1878, numărul total de evrei înregistrat a fost de 218.304, iar în 1899, aceștia au ajuns la 269.015, reprezentând 4,5% din populația totală.
Cu toate acestea, acest procent a scăzut în următorul deceniu din cauza emigrării masive în America. Până în ajunul Primului Război Mondial, numărul evreilor în România era de aproximativ 70.000.
Cu toate că evreii au contribuit semnificativ la economia locală și au dezvoltat bresle profesionale, ei au fost supuși discriminării și restricțiilor în perioada secolului al XIX-lea. Emanciparea civilă a fost acordată doar selectiv, iar evreii au fost lăsați la mila autorităților locale corupte și abuzive.
La începutul secolului al XIX-lea, evreii reprezentau aproximativ 21% din populația României, majoritatea fiind comercianți. Cu toate acestea, ei nu au beneficiat de drepturi civile și au fost supuși unor discriminări administrative.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, evreii au avut contribuții semnificative în diverse domenii precum industria, medicina și finanțele. De asemenea, ei au fondat bănci de succes, contribuind la dezvoltarea economică a țării.
Până în anii ’30, numărul evreilor în România a crescut, atingând un procent de 4,2% din populația totală. Peste 80% dintre aceștia locuiau în marile orașe, unde au avut un impact semnificativ asupra economiei locale.
Conform liderilor comunităților evreiești din România în anul 2023, numărul de membri înregistrați se situează în prezent la aproximativ 4.000 de persoane. Această cifră este în continuă scădere, având în vedere că majoritatea membrilor sunt persoane în vârstă, iar tineretul a ales să emigreze în Israel sau în alte state occidentale.
Potrivit președintelui Federației Comunităților Evreiești din România, Aurel Vainer, „După ultimul recensământ al populaţiei, evreii înregistraţi au fost mai puţin de 4.000. După datele noastre statistice, ale Federaţiei, suntem cam dublu, (…) pentru că familiile de evrei de astăzi nu mai sunt familiile tradiţionale din trecut. Sunt foarte multe familii mixte.
Avem un număr important de oameni care au rădăcini evreieşti (…). Comunitatea evreilor din România s-a împuţinat teribil, teribil. (…) Sunt oameni puţini, dar sunt mai ales exemple de moralitate (…).
Suntem puţini, dar activităţile noastre sunt foarte diversificate în a păstra memoria şi ceea ce a fost contribuţia evreilor din România la dezvoltarea României şi nu numai a României”, potrivit playtech.ro.