Prima pagină » Știri politice » UPDATE | CCR, decizie de ultimă oră în cazul noilor taxe introduse de guvern: Legea este constituțională / Măsurile fiscale merg la promulgare

UPDATE | CCR, decizie de ultimă oră în cazul noilor taxe introduse de guvern: Legea este constituțională / Măsurile fiscale merg la promulgare

Otilia Serescu

Publicat: 18/10/2023, 11:50

Actualizat: 18/10/2023, 14:45

Judecătorii CCR au respins, miercuri, sesizarea Opoziţiei pe pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea. Legea va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

UPDATE 2: Curtea Constituțională explică respingerea sesizării CCR

Prin intermediul unui comunicat de presă, Curtea Constituţională a României explică de ce a respins, miercuri, sesizarea pe proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament.

Decizia a fost luată cu majoritate de voturi.

„A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de 59 de deputați (42 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, 2 deputați aparținând Partidului Național Liberal și 15 deputați neafiliați) și a constatat că Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, precum și dispoziţiile art.III pct.2 [cu referire la art.18 ind.1 alin.(1), (5) și (11), art.18 ind.2 și art.18 ind.3], pct.9 [cu referire la art.60 pct.5 lit.c)], pct.10 [cu referire la art.60 pct.7 lit.c)], pct.13 [cu referire la art.117], pct.19 [cu referire la art.138 ind.4], pct.28 [cu referire la art.170 alin.(1) și (3) lit.d)], pct.29 [cu referire la art.174], pct.30 [cu referire la art.174 ind.1 alin.(12)], pct.45 [cu referire la art.291 alin.(3) ind.8], pct.65 [cu referire la art.500 ind.3 alin.(1)], art.V alin.(1) și (2), art.VII alin.(1), art. XIV alin. (2) și (5), art.XV alin.(1), art. XVII alin. (3), (4), (5) lit.c), l) și n), alin. (7) și (8), art.XVIII alin.(2), art. XIX alin.(2) și (3), art. XX alin.(3) și (5), art. XXIII alin. (3), (4) și (5), art. XXVI pct.1, art. XXVII alin. (3), (4) și (5), art.XXVIII alin.(1), art.XXIX, art.XXXI alin.(1), art.XXXIII, art.XXXIV, art.XXXV, art.XXXVI, art.XXXVII, art.LI alin.(1), art. LIV alin.(1) și (3) și art.LV din lege, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

În esență, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic și unitar, respectiv creșterea veniturilor la bugetul public național și reducerea cheltuielilor statului”, potrivit comunicatului de presă.

În cadrul examenului de constituționalitate, sub aspect extrinsec, judecătorii CCR au conchis că procedura de adoptare a legii prin angajarea răspunderii Guvernului a respectat exigențele Constituției și ale jurisprudenței Curții Constituționale.

De asemenea, sub aspect intrinsec, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate în mod punctual de autorii obiecției de neconstituționalitate au fost adoptate în marja de apreciere și de oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar-fiscală.

Decizia este definitivă și general obligatorie.

UPDATE: CCR: Legea este constituțională

Judecătorii CCR au decis, miercuri, respingerea sesizării legate de pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea, au spus surse din CCR pentru GÂNDUL.

CCR a stabilit că actul normativ nu încalcă Legea fundamentală

Astfel, setul de măsuri fiscale merge la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Curtea Constituţională analizează, miercuri, sesizarea USR şi a Forţei Dreptei pe legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, act normativ pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.

USR şi Forţa Dreptei au depus în 29 septembrie, la Curtea Constituţională, sesizarea care vizează legea privind unele măsuri fiscale pentru care premierul Marcel Ciolacu şi-a asumat răspunderea în Parlament. Documentul este semnat şi de către doi parlamentari liberali, Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină, care, ca urmare a acestui fapt, au fost excluşi din grupul parlamentar PNL de la Camera Deputaţilor.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat la acel moment că este dreptul Opoziţiei să formuleze sesizări la Curtea Constituţională, ulterior anunţându-şi intenţia de a solicita Curţii devansarea termenului de dezbatere a sesizării, idee pe care ulterior a abndonat-o, argumentând că nu ar vrea să pună în niciun fel de presiune pe judecătorii de la CCR.

Contestatarii legii spun că actul normativ este „neconform cu o serie de articole din Constituţia României”

Contestatarii susţin că legea este ”neconformă cu o serie de articole din Constituţia României” şi că nu era necesară adoptarea prin procedura asumării răspunderii

„Proiectul de lege votat, PL-x nr. 546/2023, încalcă flagrant art. 1 alin (3)-(5), art. 4, art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 45, art. 56, art. 61, art. 69 alin. (1), art. 108, art. 114, art. 120 alin. (1), art. 135 alin. (1) şi art. 147 din Constituţia României”, potrivit sesizării la CCR formulată de USR şi Forţa Dreptei.

Semnatarii acesteia afirmă că „modalitatea de adoptare a Legii (…) contravine prevederilor art. 1 alin. (4) şi art. 114 din Constituţia României, republicată, deoarece norma fundamentală oferă Guvernului posibilitatea de a-şi angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în condiţiile respectării principiului echilibrului şi separării puterilor în stat”.

„Posibilitatea Guvernului de legiferare, în calitate de autoritate legislativă delegată, nu poate fi discreţionară, această prerogativă nereprezentând un drept care nu este susceptibil de exercitare abuzivă, deoarece, în caz contrar, s-ar permite eludarea principiului fundamental al separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţia României”, precizează cele două partide în sesizare, citată de News.ro.

„La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă, ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă”, se mai arată în document.

Potrivit semnatarilor sesizării, „adoptarea sub forma asumării răspunderii nu era oportună, cu atât mai mult cu cât intrarea în vigoare a acestei legi nu se face imediat”.

Noile taxe introduse de Guvernul Ciolacu

Guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea asupra legii la finalul lunii septembrie. Opoziția a avut la dispoziție trei zile pentru depunerea unei moțiuni de cenzură, dar acest lucru nu a avut loc, astfel că legea este considerată adoptată.

O parte dintre prevederi urmau să intre în vigoare de la 1 octombrie, dar cum aceasta a fost atacată la CCR, acest lucru nu a mai avut loc și va fi posibil doar după verdictul Curții.

Principalele prevederi ale legii sunt:

Introducerea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu vânzări mai mari de 50 de milioane de euro
Introducerea unui impozit suplimentar de 2% pe veniturile băncilor
Introducerea unui impozit suplimentar de 0,5% pentru companiile din domeniul petrolului și gazelor
Impozit special pentru persoanele fizice ce au mașini de peste 75.000 de euro și locuințe mai scumpe de 500.000 de euro
Voucherele de vacanță cresc la 1.600 de lei, dar va trebui plătită o contribuție de asigurări de 10% pe acestea. Vor fi acordate persoanelor cu venituri sub 8.000 de lei net pe lună
Microîntreprinderile vor fi taxate cu 1% dacă realizează venituri până în 60.000 de euro pe an și cu 3% care realizează venituri peste acest nivel IT-iștii vor plăti impozit pe venit de 10% pentru sumele ce depășesc 10.000 de lei
Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti contribuții de 10% pentru sănătate TVA crește de la 5% la 9% pentru locuințe, panouri solare și fotovoltaice, mâncare bio, pompe de căldură TVA crește de la 5% la 19% la sălile de fitness, parcuri de distracții și evenimente TVA crește de la 9% la 19% pentru dulciuri
Se introduce o acciză pentru băuturile cu zahăr
Desființarea posturilor bugetare vacante
Desființarea funcției de șef de birou
Reducerea cu 25% a funcțiilor de demnitate publică
Sporul de condiții periculoase sau vătămătoare va fi limitat la maximum 1.500 de lei
Indemnizația de hrană va fi acordată doar bugetarilor cu salarii sub 14.000 de lei brut.