CIOLACU, îngrijorat de poluarea aerului / Primul-ministru, prezent la „Climate Change Summit”

Cu ocazia evenimentului „Climate Change Summit”, premierul Marcel Ciolacu a remarcat că impactul negativ asupra agriculturii şi poluarea aerului reprezintă principalele îngrijorări ale românilor în ce priveşte efectele schimbărilor climatice.

Mesajul primului-ministru a fost prezentat de către Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în cadrul cancelariei premierului.

„Schimbările climatice afectează sănătatea publică”

Eveniment regional pe tema schimbărilor climatice, „Climate Change Summit” este organizat în aceste zile la București.

„Am văzut şi în acest an, din păcate, efectele schimbărilor climatice asupra României. Fie că vorbim de inundaţii, de secetă prelungită sau de slaba calitate a aerului, schimbările climatice afectează sănătatea publică, bio-diversitatea şi mediul de business.

În studiul naţional efectuat în marja acestui eveniment, am observat că impactul negativ asupra agriculturii şi poluarea aerului sunt primele două îngrijorări pentru români.

Vreau să felicit autorităţile din subordinea Guvernului României şi autorităţile locale pentru măsurile rapide pe care le-au luat. Le încurajez ca, alături de mediul privat şi civic din România, să continuăm dezvoltarea de soluţii pe termen lung”, a transmis prim-ministrul.

El a apreciat că, la nivel global, starea de urgenţă climatică, recunoscută la nivelul Naţiunilor Unite în urmă cu trei ani, este probabil „principala criză” care va marca următoarele decenii şi care va necesita abordări integrate la nivelul tuturor guvernelor.

„Trăim în aceşti ani într-un mediu internaţional şi regional în care crizele se întrepătrund, necesitând abordări diferite şi curajoase. De la criza pandemică, la războiul din Ucraina, la crizele energetice şi geo-politice sau, mai nou, la războiul din Israel, omenirea se confruntă, din păcate, cu o criză profundă de încredere în viitor.

Astfel de crize şi provocări necesită abordări integrate şi prezenţa tuturor actorilor internaţionali la aceeaşi masă„, a afirmat premierul.

Ciolacu a oferit asigurări în ceea ce priveşte susţinerea Guvernului pentru găsirea şi implementarea de „soluţii pentru viitor”. Totodată, el şi-a exprimat convingerea că România poate fi transformată într-o ţară „cu adevărat sustenabilă”.

În acest sens, a invocat PNRR şi alte instrumente financiare europene şi naţionale, precum şi colaborarea cu mediul privat şi de investiţii.

„Vin dintr-o generaţie în care am fost învăţaţi să nu irosim resursele pe care le avem la dispoziţie. Cred în principiile acestea, de responsabilitate, circularitate şi sustenabilitate. Ele pot să ne ghideze în viitor şi chiar trebuie. Guvernele pot educa pe tema circularităţii şi pot crea politici, directive şi alte reglementări care să încurajeze economia circulară.

Însă avem nevoie să ne uităm spre viitor cu încredere şi ambiţie. Doar împreună putem da mai multă coerenţă acestui subiect atât de actual şi cu extrem de multe implicaţii pe termen mediu şi lung”, a precizat Ciolacu.

România, semnatară a Pactului de la Paris

Premierul a reamintit că România este semnatară a Pactului de la Paris şi îşi asumă angajamentul ca până în 2050 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră.

„Credem că transformarea economiei României într-una verde şi digitală este un proces pe termen lung care necesită un plan naţional puternic şi asumat de toate forţele politice, de business şi civice”, a subliniat Ciolacu.

Potrivit premierului, România şi Europa dau un răspuns „ambiţios şi vizionar” provocărilor climatice, prin mai multe documente internaţionale la care au aderat: Pactul verde european, Noua strategie UE privind adaptarea la schimbările climatice, legea europeană a climei şi Pactul climatic european.

El a subliniat că atenuarea efectelor schimbărilor climatice reprezintă o prioritate pentru Guvern.

„Creştem, astfel, rezilienţa şi sustenabilitatea sistemului energetic şi agricol din România, îmbunătăţim managementul resurselor de apă şi minerale şi dezvoltăm politici naţionale şi locale de creştere a rezilienţei climatice, atât în mediul urban, cât şi în cel rural.

Comitetul interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice în agricultură este o soluţie de reacţie rapidă: de la alocarea rapidă a fondurilor pentru lucrări de investiţii în sistemul de irigaţii, la alocarea din timp a subvenţiilor pentru fermieri şi investiţii pentru eficientizarea consumului de energie”, a menţionat premierul.