Prietenia de conjunctură dintre China și Rusia, o ”bombă” cu efect devastator la nivel european și mondial

Agresiunea împotriva Ucrainei – declanșată de Federația Rusă în data de 24 februarie 2022 – a dus la schimbări majore în plan politic, economic și militar, efectele repercutându-se nu numai la nivel european, ci și mondial. Plasată în poziția de adversar al comunității mondiale, nu numai al Ucrainei, Rusia lui Vladimir Putin a mutat rapid și a încercat să contrabalanseze la capitolul ”imagine și alianțe”.

Sancțiunile impuse de Uniunea Europeană au lovit puternic în capacitățile economice ale Rusiei, iar Kremlinul – pentru a putea să alimenteze, constant, mașina de război extrem de costisitoare în condițiile prelungirii conflictului din Ucraina, în pofida declarațiilor inițiale optimiste ale generalilor ruși – s-a reorientat către China.

Atât ”Țarul” Vladimir Putin, cât și XI Jinping, președintele Chinei, au pus pe tapet o ”prietenie fără limite” și o interacțiune economică pe termen foarte lung, cu beneficii pentru ambele părți.

Dincolo de astfel de declarații și de contracte semnate în viteză, relația Rusia-China implică acțiuni care încalcă fragrant legile și normele internaționale și se coagulează într-o amenințare directă la adresa dezvoltării sectorului public și privat din România, Republica Moldova și alte state din regiune.

Cooperarea ruso-chineză amenință securitatea și suveranitatea Europei

Cooperarea ruso-chineză amenință, practic, securitatea și suveranitatea întregii Europe, cu atât mai mult cu cât China și-a declarat public intenția de a înlocui Europa și SUA ca superputeri mondiale.

• În luna februarie a anului 2022, președinții Chinei și Rusiei au promovat această ”nouă ordine mondială”, descriindu-și relația ca o ”prietenie fără limite” sau un ”parteneriat nelimitat”.
• Parteneriatul celor două autocrații a fost reiterat prin vizita de trei zile a președintelui Xi Jinping la Moscova, la jumătatea lunii martie a anului 2023.

Amenințarea alianței ruso-chineze planează asupra Europe și a lumii, fiind cu atât mai vizibilă după războiul declanșat de Rusia în Ucraina. China îi acordă sprijin constant statului agresor rus, tocmai din cauză că se identifică în contextul propriilor politici invazive a căror țintă declarată este, bineînțeles, Taiwanul.

Politicile externe controversate promovate de Republica Populară Chineză încalcă legislația și normele conduitei internaționale, reglementările comerciale și principiile guvernării, axându-se pe furtul proprietății intelectuale, împrumuturi frauduloase, exploatarea statelor mai puțin dezvoltate cu scopul obținerii unor avantaje comerciale, politice, militare și informaționale.

Vladimir Putin, satisfăcut de ”parteneriatul strategic” cu China

Vladimir Putin a anunțat, cu emfază, încă înainte de sfârșitul anului 2021, atunci când așa-zisa ”operațiune militară” din Ucraina se afla în fața de proiect aproape definitivat, că Rusia și China cooperează în domeniul securităţii dezvoltând în comun arme de înaltă tehnologie.

O astfel de declarație se transforma într-un veritabil avertisment trimis către democrațiile occidentale, iar Putin nu își ascundea satisfacția.

”Cooperăm cu Republica Populară Chineză în materie de securitate. Armata chineză este echipată în mod semnificativ cu cele mai avansate sisteme de armament. Dezvoltăm chiar şi anumite arme de înaltă tehnologie împreună”, a declarat liderul rus, citat de agenția rusă Tass.

Putin a mai precizat că Rusia şi China dezvoltă, de asemenea, o cooperare între forţele lor armate, precum şi în domeniul spaţial şi al aviaţiei.

”Acest lucru include exerciţii comune, participarea la jocuri militare internaţionale comune şi patrule comune pe mare şi în aer”, a adăugat Putin, precizând și că Rusia şi China creează ”un parteneriat absolut cuprinzător de natură strategică, fără precedent în istorie până acum.

Liderul de la Kremlin a estimat, la momentul respectiv, că această relaţie strategică dintre Rusia şi China ”este un factor serios de stabilizare pe arena internaţională”.

Rusia și China își doresc ”o nouă eră” la nivel mondial

În luna martie a anului 2022, la puține zile după ce Federația Rusă a invadat Ucraina, sfidând legile internaționale, China a transmis – în urma vizitei lui Serghei Lavrov la Beijing – că Moscova și Beijingul sunt și ”mai hotărâte” să dezvolte legăturile bilaterale și să stimuleze cooperarea.

Atât Rusia, cât și China, au condamnat sancțiunile occidentale impuse Moscovei și au anticipat un viitor comun.

”China este dispusă să colaboreze cu Federația Rusă pentru a duce legăturile chino-ruse la un nivel și mai înalt într-o nouă eră, sub îndrumarea consensului la care au ajuns șefii de stat”, a spus Wang Yi, ministrul de Externe al Chinei.

”Împreună cu voi (n.red. – cu China) ne vom îndrepta spre o ordine mondială multipolară, dreaptă și democratică”, declara și Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Federației Ruse.

Influența negativă a Chinei și acțiuni care sfidează comunitatea internațională

China, totuși, profită de dependenţa Rusiei în tot acest scenariu tensionat în care Rusia suportă, economic, consecințele agresiunii sale asupra Ucrainei, și primeşte petrol şi gaze ruseşti în condiţii preferenţiale.

Precedentul a fost creat încă din anul 2014, atunci când Rusia lui Putin a anexat Crimeea, iar China a eludat sancţiunile Occidentului impuse Moscovei.

• Pe de altă parte, China se poziționează de aceeași parte a baricadei cu Rusia, schimbând din mers datele problemei și susținând, oaradoxal, că Alianța Nord-Atlantică (NATO) este agresorul în invazia din Ucraina, și nu Rusia.
• Fiind aliați pe termen lung – dar foarte mulți analiști sunt de părere că este vorba doar despre o alianță de conjunctură, iar Rusia și China se pândesc reciproc pentru a descoperi puncte de slăbiciune -, China livrează Rusiei echipamente și tehnică militară, ceea ce duce la prelungirea războiului ilegal din Ucraina.

Până acum, China a refuzat, în mod repetat, să denunțe invazia Rusiei în Ucraina, iar Beijingul susține, fără rezerve, revendicările Rusiei asupra Ucrainei și propriile insistențe cu privire la alipirea forțată a Taiwanului prin orice mijloace.

Nu în ultimul rând, China continuă să îndrepte – la fel ca Rusia – un deget acuzator către SUA, Europa și NATO, reclamând că sunt ”forțe destabilizatoare”.

Foto – Profimedia Images

Citește și:

Ungaria cumpără mai mult GAZ RUSESC, în pofida criticilor occidentale. CEO Gazprom: „Vom suplimenta volumul în această iarnă, în mod continuu”

EXCLUSIV | Româno-palestinian din Gaza, acuzat că ar fi „pilonul” Hamas în țara noastră. Cum a scăpat de expulzare

ANALIZĂ | Kremlinul ”umflă” rubla și impune controlul capitalului în Rusia. Alexandra Prokopenko (Carnegie): Totul pentru realegerea lui Putin în 2024

VIZIONAR. Eduard Hellvig, semnal de alarmă încă din 2015: ”Ungaria, un cal troian aflat tot mai mult sub influența Moscovei”

ANALIZĂ | Racheta balistică intercontinentală Sarmat, noua JUCĂRIE NUCLEARĂ a lui Putin. Va înlocui Satan, dar testele s-au făcut ”pe repede înainte”