La începutul lunii iunie a acestui an, Comisia Europeană a cerut mai multor state ale Uniunii Europene să interzică grupurile de telecomunicații chineze Huawei și ZTE.
O astfel de decizie face parte dintr-un set de măsuri-reacție la acțiunile destabilizatoate ale Chinei, Beijingul ”mutând” atât pro-Rusia, după invadarea Ucrainei, cât și pentru a-și pune în aplicare propriile planuri pe termen lung.
Rusia și China au un ”parteneriat strategic” care urmărește o nouă eră la nivel mondial, cu Moscova și Beijingul în prim-plan, astfel încât influența SUA să fie cât mai mult diminuată.
După ce Federația Rusă a declanșat așa-zisa ”operațiune militară specială” în Ucraina, în data de 24 februarie 2022, concretizată printr-o invazie care s-a transformat într-un război de uzură, China a refuzat să respecte sancțiunile impuse Moscovei.
Guo Shuqing, președintele Comisiei de Reglementare a Băncilor și Asigurărilor din China, a declarat în timpul unei conferințe de presă că țara sa nu se va alătura unor astfel de sancțiuni, cu atât mai mult cu cât ”nu au prea multă bază legală”.
”Nu ne vom alătura unor astfel de sancțiuni și vom menține schimburi economice, comerciale și financiare normale cu toate părțile relevante. Dezaprobăm sancțiunile financiare, în special cele lansate unilateral, pentru că nu au prea multă bază legală și nu vor avea efecte bune”, a avertizat Guo Shuqing.
În contrapartidă, atât individual, cât și la nivel de comunitate, statele europene susțin și aplică sancțiuni împotriva Chinei, și fac eforturi uriașe pentru a se proteja de viitoare represalii politice, economice și/sau militare din partea Chinei.
La o reuniune a G7 (Grupul celor Șapte – forum internațional al guvernelor unor state dezvoltate din punct de vedere economic, tehnologic și militar: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii) de la sfârșitul lunii mai a acestui an, atât SUA, cât și Europa au convenit să își reducă dependența de Beijing, mai degrabă decât să întrerupă complet relațiile.
În ultimii ani, SUA au devenit din ce în ce mai vocale cu privire la amenințarea Chinei la adresa securității naționale. Pe de altă parte, factorii de decizie din Europa au adoptat o abordare ceva mai precaută – piața chineză jucând un rol important pentru companiile din țările occidentale.
Totuși, în momentul în care China bate palma cu Rusia, la propriu, sfidând legile internaționale și declarând că se dorește o nouă ”ordine mondială”, Europa trebuie să reacționeze. Statele UE îndeamnă la acțiune, în primul rând prin modificarea politicilor sectorului public și privat.
Margrethe Vestager, vicepreședinta Comisiei Europene și comisar pentru Concurență, a cerut acțiuni coordonate din partea țărilor UE pentru ca influența crescândă a Chinei să poată fi contracarată, comparând situația actuală cu un teren de joc.
”Când nu acționăm împreună, suntem un teren de joacă. Când acționăm împreună, suntem un jucător. Europa are nevoie de o strategie unitară, pentru a-și construi puterea. Puterea de care e nevoie pentru a fi un jucător global”, a spus Margrethe Vestager, vicepreședinta Comisiei Europene și comisar pentru Concurență.
Totuși, specialiștii insistă asupra contradicțiilor la nivel european, din cauză că ”jucătorul” la care care făcea referire Margrethe Vestager pare a se dedubla, cu efecte negative, în unele situații.
Un exemplu sugestiv este acela legat de planurile strategice europene pe termen lung, în contextul în care China continuă să-și ”cimenteze” influența.
La Bruxelles există un plan de acțiune care are China în vizor, numai că – pe de altă parte -, premierul chinez Li Qiang a mers în Germania pentru a discuta despre relațiile economice dintre cele două țări, ulterior având ca țintă imediat Franța.
Citește și: