Comisia Europeană își intensifică eforturile pentru sprijinirea industriei europeane a energiei eoliene. Care este planul de acțiuni imediate

Industria europeană a energiei eoliene se confruntă cu o serie provocări unice, astfel că, pentru a ajunge la țintele propuse, Comisia Europeană a prezentat, marți, planul de acțiuni imediate pentru a sprijini-o. Și în România se află pe traseul de avizare un proiect de lege care este menit să creeze cadrul legal pentru exploatarea energiei eoliene offshore, un demers major pentru angajamentul inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență și în contextul tranziției energetice asumate.

Atingerea obiectivului UE convenit recent, de a obține cel puțin 42,5 % energie din surse regenerabile până în 2030, cu ambiția de a ajunge la 45 % din surse regenerabile, va necesita o dezvoltare masivă a capacității eoliene instalate, cu o creștere preconizată de la 204 GW în 2022 la peste 500 GW în 2030, a transmis, marți, Comisia, printr-un comuncat de presă.

„Deși sectorul energiei eoliene este o poveste de succes istorică a UE, viitoarea sa traiectorie de creștere se confruntă cu o serie unică de provocări, cum ar fi cererea insuficientă și incertă, procesul lent și complex de autorizare, lipsa accesului la materii prime, inflația ridicată și prețurile ridicate la produsele de bază, conceperea nefavorabilă a licitațiilor naționale, presiunea sporită din partea concurenților internaționali și riscurile în ceea ce privește disponibilitatea unei forțe de muncă calificate”, arată reprezentanții Executivului european.

Potrivit Comisiei, această situație necesită acțiuni imediate. Din acest motiv, astfel cum a anunțat președinta Ursula von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii de luna trecută, Comisia Europeană a prezentat, marți, 24 octombrie, Planul de acțiune privind energia eoliană europeană, pentru a se asigura că tranziția către o energie curată merge mână în mână cu competitivitatea industrială și că energia eoliană continuă să fie o poveste de succes europeană.

„Planul de acțiune va contribui la menținerea unui lanț de aprovizionare cu energie eoliană sănătos și competitiv, cu o rezervă clară și sigură de proiecte, care să atragă finanțarea necesară și să concureze în condiții echitabile la nivel mondial. El este însoțit de o comunicare privind realizarea obiectivelor ambițioase ale UE în materie de energie offshore, inclusiv energia eoliană, ca urmare a Strategiei UE privind energia din surse regenerabile offshore adoptate în urmă cu trei ani”, se arată în comunicat.

Un răspuns european comun

Planul de acțiune stabilește acțiuni imediate pentru a face față unei combinații unice de provocări. care trebuie întreprinse împreună de Comisie, de statele membre și de industrie, valorificând politicile și legislația existente și axându-se pe șase domenii principale:

• Accelerarea implementării prin creșterea previzibilității și un proces de autorizare mai rapid.  Instalațiile eoliene adăugate în 2022 au adus o capacitate record, de 16 GW, ceea ce reprezintă o creștere cu 47 % față de 2021. Totuși, aceasta se situează cu mult sub nivelul de 37 GW/an necesar pentru atingerea obiectivului UE pentru 2030 privind energia din surse regenerabile. Comisia lansează împreună cu statele membre inițiativa „Accele-RES” pentru a asigura punerea rapidă în aplicare a normelor revizuite ale UE privind energia din surse regenerabile, punând un accent mai mare pe digitalizarea proceselor de autorizare și pe asistența tehnică acordată statelor membre. În plus, statele membre sunt încurajate să sporească vizibilitatea rezervei de proiecte prin angajamente privind energia eoliană, calendare transparente ale licitațiilor și planificare pe termen lung. În cele din urmă, Comisia va sprijini construirea necesară de rețele electrice prin intermediul unui plan de acțiune privind rețelele, ulterior în cursul acestui an.
• Îmbunătățirea conceperii licitațiilor. Pe baza propunerii de regulament privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete și a reformei organizării pieței energiei electrice, Comisia va sprijini statele membre pentru a îmbunătăți licitațiile prin criterii bine concepute și obiective care recompensează echipamentele cu o valoare adăugată mai mare și se asigură că proiectele sunt realizate pe deplin și la timp. În afara UE, proiectele Global Gateway vor utiliza într-o măsură mai mare standardele în materie de achiziții publice strategice. Planul de acțiune prevede, de asemenea, o evaluare a riscurilor în materie de securitate cibernetică.
• Acces la finanțare. Pentru a accelera investițiile și finanțarea producției de energie eoliană în Europa, Comisia va facilita accesul la finanțarea UE, în special prin Fondul pentru inovare, în timp ce Banca Europeană de Investiții (BEI) va pune la dispoziție garanții de diminuare a riscurilor.  De asemenea, Comisia încurajează statele membre să utilizeze pe deplin flexibilitatea oferită de Cadrul temporar modificat de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat pentru a sprijini producția de energie eoliană din UE.
• Un mediu internațional echitabil și competitiv.  Pentru a se asigura că sectorul energiei eoliene poate funcționa în condiții de concurență echitabile, Comisia monitorizează îndeaproape posibilele practici comerciale neloiale care îi avantajează pe producătorii străini de energie eoliană și va continua să utilizeze acordurile comerciale pentru a facilita accesul la piețele străine, promovând în același timp adoptarea de standarde ale UE și internaționale pentru acest sector. De asemenea, Comisia va colabora cu investitorii pentru a identifica și a înlătura obstacolele din calea investițiilor.
• Competențe.  Parteneriatele la scară largă pentru competențe în domeniul surselor regenerabile de energie vor fi un forum esențial pentru stimularea proiectelor de dezvoltare a competențelor. Prin regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, Comisia va facilita, de asemenea, lansarea academiilor europene de competențe specifice industriei cu zero emisii nete – inclusiv a unei academii dedicate sectorului energiei eoliene, concepute pentru a sprijini acțiunile statelor membre de perfecționare și recalificare a lucrătorilor. Academiile vor elabora conținut și materiale didactice și vor urmări formarea a 100 000 de cursanți în termen de trei ani de la înființare.
• Implicarea industriei și angajamentele statelor membre.  Comisia va colabora cu statele membre și cu industria energiei eoliene în vederea elaborării unei Carte europene a energiei eoliene care să îmbunătățească condițiile favorabile menținerii competitivității industriei eoliene europene.

O nouă viziune pentru implementarea accelerată a energiei eoliene offshore

Conform Comisiei, se preconizează că energia eoliană offshore va avea o contribuție semnificativă la obiectivele UE în materie de climă și energie în anii următori. Pe baza Strategiei privind energia din surse regenerabile offshore din 2020, statele membre au convenit recent asupra unor noi obiective ambițioase pentru generarea de energie din surse regenerabile offshore până în 2050, cu obiective intermediare pentru 2030 și 2040 pentru fiecare dintre cele cinci bazine maritime ale UE.

În România, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat recent transmiterea în avizare interministerială a proiectului de lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore, un demers major pentru angajamentul inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență și în contextul tranziției energetice asumate de România.

„Până la finalul lunii decembrie, ne dorim ca legea energiei eoliene offshore să fie adoptată de Parlament, iar după 2030 să avem pentru prima dată energie eoliană produsă în Marea Neagră în Sistemul Energetic Național”, a declarat Sebastian Burduja.

Conform unui raport al Băncii Mondiale, potențialul de energie eoliană offshore al României este de 76 GW. Mai concret, este estimat un potențial de 22GW sub formă de turbine fixe și 54GW sub formă de turbine plutitoare, iar din punctul de vedere al raportului cost-beneficiu, primele turbine care ar trebui instalate sunt cele fixe.

Producția de energie în centralele electrice eoliene reprezintă aproape 13% din cea totală, în primele opt luni din acest an, conform celor mai recente date privind resursele de energie date publicității de Institutul Național de Statistică. Aceasta a fost de 4938,5 milioane kWh, în creștere cu 55,4 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În ce ritm trebuie recuperate decalajele

Potrivit Comisiei, în 2022, capacitatea instalată offshore cumulată a UE-27 s-a ridicat la 16,3 GW. Aceasta înseamnă că, pentru a reduce decalajul dintre capacitatea de 111 GW la care s-au angajat statele membre și capacitatea din 2022, trebuie să instalăm în medie aproape 12 GW/an, adică de 10 ori mai mult decât noua capacitate de 1,2 GW instalată anul trecut.

Acesta este motivul pentru care Comisia își dublează eforturile de a sprijini în mod specific sectorul energiei din surse regenerabile offshore, stabilind acțiuni suplimentare prin care: să consolideze infrastructura de rețea și cooperarea regională, să accelereze procesul de autorizare, să asigure amenajarea integrată a spațiului maritim, să consolideze reziliența infrastructurii, să susțină cercetarea și inovarea și să dezvolte lanțuri de aprovizionare și competențe.

Sursele regenerabile de energie reprezintă o componentă-cheie a planului UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 în cadrul Pactului verde european, precum și al planului REPowerEU de a recâștiga independența energetică și de a pune capăt cât mai curând posibil importurilor de combustibili fosili din Rusia. UE a stabilit obiective legislative pentru o introducere accelerată a energiei din surse regenerabile prin intermediul Directivei revizuite privind energia din surse regenerabile în cadrul pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55” și facilitează acest lucru prin Regulamentul TEN-E revizuit, consolidând cadrul pentru proiectele transfrontaliere, inclusiv rețelele offshore.

În tranziția către o economie cu zero emisii nete, competitivitatea UE se va baza în mare măsură pe capacitatea sa de a dezvolta și fabrica pe teritoriul său tehnologiile curate care să facă posibilă această tranziție, inclusiv energia eoliană onshore și offshore. În acest an, Comisia a prezentat Planul industrial al Pactului verde și a propus în special regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete și Actul privind materiile prime critice pentru a sprijini capacitatea internă de producție a tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete.