EXCLUSIV | Numărul cetățenilor israelieni care au intrat în România a crescut semnificativ de la începutul războiului cu Hamas. Câți au cerut azil

Cetățenii Israelieni pot să intre în România pe baza pașaportului și chiar să se stabilească aici, conform legislației și procedurilor actuale, dacă se hotărăsc să plece din calea conflictului actual armat din Statul Israel și Fâșia Gaza, care a debutat cu masacrul din noaptea de 6 spre 7 octombrie. Peste 2.200 de cetățeni români, inclusiv cu dublă cetățenie, au fost ajutați de Ministerul Afacerilor Externe să ajungă în țară, dar numărul israelienilor care au trecut granița de atunci încoace este mult mai mare, conform datelor Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, obținute la solicitarea Gândul. Sunt și cetățeni ai statului Israel care au cerut și obținut din partea statului român, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, prelungirea dreptului de ședere, potrivit informațiilor furnizate de oficialii instituției pentru Gândul.

Câteva mii de cetățeni israelieni au intrat în România de la izbucnirea războiului Israel – Hamas, care a intrat, marți, în ziua a optsprezecea. Numărul lor a crescut, raportat la aceeași perioadă a anului trecut.

Conflictul a debutat pe parcursul nopții de 6 spre 7 octombrie 2023, când mișcarea islamistă palestiniană Hamas a lansat un număr mare de rachete din Fâșia Gaza către Statul Israel și au avut loc și infiltrări ale unor militanți la sol, atacuri care s-au soldat cu peste 1.400 de morți.

ACTUALITATE Câștigătorul unui premiu de un milion de euro la loterie este așteptat de doi ani pentru a-și ridica BANII. „Este un lucru neobișnuit”

17:31

ACTUALITATE Ambulanțele vechi, PERICOL pentru pacienți. Cele mai multe dintre mașinile de urgență sunt epave pe roți

17:13

„Din datele statistice existente la nivelul instituției, putem preciza faptul că, începând cu data de 6 octombrie 2023, până la data de 22 octombrie 2023, la nivel național, au intrat în România aproximativ 6.600 de cetățeni israelieni și au ieșit peste 8.500. Totodată, față de acest an, în perioada similară a anului trecut au intrat și ieșit pe/de pe teritoriul României cu aproximativ 35% mai puțini cetățeni israelieni”, au transmis oficialii Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), la solicitarea Gândul.

Reprezentanții IGPF menționează că datele statistice vizează numărul de treceri la frontieră și nu neapărat numărul de persoane, dat fiind că o persoană poate să efectueze mai multe deplasări prin punctele de trecere a frontierei în intervalul de timp respectiv.

Câți israelieni și-a prelungit dreptul de ședere în România

Datele obținute de Gândul arată că arată că numărul de cereri pentru drept de ședere prelungit (peste 90 de zile) și azil din partea cetățenilor israelieni în același interval de timp a fost identic.

„Atât între 6 – 22 octombrie 2023, cât și în aceeași perioadă de anul trecut, nu am avut nicio cerere de azil din partea cetățenilor israelieni. În ceea ce privește prelungirea dreptului de ședere, în cele două perioade s-au primit câte 32 de cereri”, a declarat purtătorul de cuvânt al IGI, inspector principal de poliție Maria-Sorina Cristea, pentru Gândul.

Care sunt opțiunile pentru cetățenii din Israel care vor să lucreze din România

Cetățenii israelieni care au decis să părăsească țara, în contextul conflictului armat actual și iau în considerare să se stabilească temporară în România au la îndemână în prezent patru opțiuni, din perspectiva șederii și dreptului de muncă, arată o analiză recentă a uneia dintre cele mai mari companii de servicii profesionale la nivel global.

Conform statisticilor israeliene citate de Ministerului Afacerilor Externe, în Israel trăiesc 86.200 de cetăţeni născuţi în România, la care se adaugă 125.800 de urmaşi ai familiilor originare din Romania născuţi în Israel, astfel că se poate vorbi despre o comunitate de peste 212.000 de persoane cu rădăcini în România. „Caracteristici demografice ale comunităţii originarilor din România: o medie de vârstă ridicată (87% din israelienii născuţi în România au peste 55 de ani); răspândirea geografică: majoritatea s-au stabilit în Tel Aviv, Haifa si zona de Nord, iar restul în zona centrală, zona de sud şi Ierusalim; în cadrul populaţiei evreieşti a Israelului comunitatea de origine română are un mare procent de ocupaţii intelectuale”, potrivit Ambasadei României în Statul Israel.

Prima variantă este cea mai la îndemână, respectiv, potrivit legislației naționale, aceștia pot opta pentru sosirea în România în baza pașaportului, arată analiza specialiștilor EY România. Șederea pe teritoriul României este permisă pentru maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, decizie pentru care cetățenii israelieni nu au nevoie de viză de scurtă ședere din partea autorităților române (Ambasada României din Tel Aviv).

Cetățenii israelieni pot opta pentru o a doua variantă, respectiv obținerea statului de nomad digital. În acest sens, este necesar ca ei să depună un set de documente la Ambasada României din Tel Aviv, pe baza căruia se poate acorda viza de nomad digital. Conform specialiștilor EY România, în acest caz, procedura poate dura până la două luni, fiind necesare verificări în detaliu și o listă destul de lungă de documente, precum cazierul judiciar apostilat, certificatul de atestare fiscală, la fel cu apostilă, fluturașii de salariu prin care se face dovada că cetățeanul a încasat în ultimele 6 luni o remunerație minimă de trei salarii medii pe economie în România.

„Autoritățile române au stabilit, în urmă cu doi ani, regulile de obținere a vizei de nomad digital, pe care le aplică toate ambasadele României. Precizarea importantă aici este faptul că, potrivit legislației în vigoare, străinii care au obținut statutul de nomad digital (viză de lungă ședere și permis de ședere, de altfel) beneficiază de scutire de la plata impozitului și contribuțiilor sociale timp de 183 de zile pe an (aprox. 6 luni). În cazul în care locuiesc și muncesc mai mult în România pe parcursul unui an, nomazii digitali pot deveni rezidenți fiscali aici, veniturile acestora fiind impozitate ca în cazul unui cetățean român obișnuit”, potrivit EY România.

A treia variantă pentru un cetățean străin care optează să plece temporar din zona de conflict și să se stabilească/să lucreze remote din altă țară, poate fi aceea de a ajunge în România pe baza pașaportului, după care să încerce o solicitare pentru viză de nomad digital pentru o altă țară europeană, desigur, subiect al acceptului acestor țări de a solicita acest tip de viză la ambasadele lor din București. Grecia, Cipru, Spania, Ungaria și altele sunt țări în care această viză se obține mult mai facil și mai rapid. Angajații israelieni pot fi în situația de a lucra fie pentru un angajator din Israel, fie pentru orice altă companie din lume care le permite să lucreze remote.

A patra opțiune ar fi sosirea în baza pașaportului, cu ședere de 90 de zile, după care oricare cetățean poate solicita statului român protecție internațională, azil, ceea ce i-ar permite acestuia să rămână în România peste termenul de trei luni legale, timp în care își poate continua munca remote pentru angajatorul din străinătate.

De menționat este și faptul că, în cazul războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a decis să ofere, pe lângă ajutoare financiare și umanitare pentru cetățenii ucraineni care au părăsit țara aflată în război, și așa-numita „protecție temporară”, respectiv un pachet cu mai multe beneficii. Prin urmare, ar putea intra în discuție, în cazul în care starea de război va continua, extinderea protecției temporare și pentru cetățenii israelieni.

Printr-o astfel de reglementare, aceștia pot obține un drept de ședere, printr-o procedură simplificată, care le-ar permite să stea mai mult de perioada prevăzută de fiecare stat european, în baza pașaportului, și de a lucra remote, potrivit analizei realizate de specialiștii EY România.

CITIȚI ȘI:

VIDEO | 230 de români au solicitat evacuarea din Fâșia Gaza. Ciolacu: „Sunt mutați foarte mulți în sud și acolo s-a făcut un coridor care nu e atacat”

Tunelurile subterane din Gaza, marea PROVOCARE pentru IDF. Expert militar american: „Problemă fără o soluție perfectă”

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele