Analistul financiar Adrian Negrescu a explicat, într-un interviu acordat Gândul – care sunt repercusiunile războiului din Ucraina, respectiv conflictul din Orientului Mijlociu – asupra economiei României. Acesta a precizat că, pe fondul climatului de război, prețul petrolului a crescut semnificativ, ceea ce va influența cotația prețului la benzină și la motorină. Au trecut trei săptămâni de la masacrul teroriștilor Hamas împotriva Israelului, din 7 octombrie, iar situația din Orientul Mijlociu stă pe un „butoi cu pulbere.”
Analistul recunoaște că extinderea și amplificarea conflictului din Orientul Mijlociu poate să ducă, din păcate, la o creștere a prețurilor la nivel internațional, în condițiile în care România depinde foarte mult de importuri, mai ales în zona alimentară.
„În primul rând, trebuie să ne uităm la prețul resurselor, în special la petrol, care s-a scumpit semnificativ și riscă să se scumpească din ce în ce mai mult, pe măsură ce ne apropiem de iarnă. Un preț al petrolului care va influența, bineînțeles, cotația prețului la benzină și motorină, două dintre ingredientele extrem de importante, cruciale de-a dreptul, în formarea tuturor prețurilor din România de la produsele alimentare la cele nealimentare și la servicii.
Astfel spus, aceste conflicte, acest potențial de creștere al conflictului, mai ales în Orientul Mijlociu, poate să ducă, din păcate, la o creștere a prețurilor la nivel internațional, mai ales că noi depindem foarte mult de importuri, mai ales în zona alimentară. Iar dacă prețurile cresc în țările de unde noi aducem produse alimentare sau bunuri nealimentare, așteptați-vă ca și la noi prețurile să crească.
Altfel spus, ne așteaptă, din păcate, un nou val de inflație, amplificată și de deciziile luate la București, de creștere a taxelor și impozitelor, de la 1 ianuarie. Războiul aduce, pe de altă parte, o creștere a sentimentului de incertidine la nivel internațional și de dezintermediere, care înseamnă că investitorii își țin banii în conturi, ezită să mai facă investiții, ezită să mai creeze locuri de muncă și așteaptă vremuri mai bune, mai liniștite, în speranța că vor putea relua procesul acesta investițional.”
Adrian Negrescu avertizează că, în condițiile în care prețurile vor continua să crească, ne vom lovi de un nou val de inflație.
„Suntem, din păcate, în apropierea unui război care, iată, se prelungește din ce în ce mai mult, care ia amploare, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu vine să pună gaz pe focul temerilor investitorilor, dovadă că mulți dintre ei au plecat spre aur, spre metalele rare, spre niște plasamente sigure, în perspectiva următorilor 6-8 luni.
Va trebui să strângem cureaua! Cred că ăsta este sloganul anului 2024, în condițiile în care prețurile vor continua să crească, ne vom lovi de un nou val de inflație, pe care inclusiv Banca Națională îl prevede din prisma efectelor creșterii de taxe și impozite, decise de Guvernul României. Un an, care, cel puțin în prima parte, va fi extrem de dificil, pentru că, toate aceste creșteri de taxe se vor traduce în creșteri de prețuri, în reduceri de activitate și în pierderi de locuri de muncă.
Adică, altfel spus, ne îndreptăm spre o recesiune tehnică, două trimestre consecutive de scădere economică pe care le vom simți, din prisma puterii de cumpărare, din prisma dinamicii business-ului din România și din prisma imaginii pe care România o are în fața investitorilor”, explică specialistul.
Analistul financiar mărturisește că se adună destui nori negri deasupra României , precizând că vom intra într-o furtună economică din care vom ieși doar prin măsuri inteligente.
„Iar aceste ultime decizii luate de guvern de a nu face o rectificare bugetară, un lucru în premieră după 1989 și de a alimenta practic toate găurile din economie, dintr-un fond de rezervă, care Dumnezeu știe câți bani mai are în el, ridică și mai multe semne de întrebare legate de soliditatea financiară a României.
Acest lucru se poate traduce, din păcate, într-o creștere a ratelor de dobândă la care se împrumută România. Se adună destui nori negri deasupra României și vom intra într-o furtună economică din care vom ieși doar prin măsuri inteligente, prin măsuri active care să sprijine economia reală. Ceea ce, din păcate, nu prea vedem în momentul de față”, conchide interlocutorul Gândul.
CITIȚI ȘI: