Hassan Nasrallah, liderul grupării islamiste șiite libaneze Hezbollah, este așteptat să se adreseze vineri adepților săi, acesta fiind primul său discurs public de la izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas. Cei mai mulți estimează că discursul acestuia ar putea indica, în linii mari, următoarele mișcări ale grupului, în condițiile în care luptătorii săi și armata israeliană sunt angajați în atacuri intense la granița dintre Liban și Israel.
Acest lucru a generat temeri că zona ar putea deveni un alt front în conflict. Discursul lui Hassan Nasrallah este programat pentru ora 13:00 GMT (ora 15.00 – ora României).
Hezbollah a declarat joi seara că a atacat simultan 19 poziții în Israel joi seara. Confruntările au fost până acum în mare parte limitate la graniță, iar Hezbollah a folosit doar o mică parte din puterea de foc cu care Nasrallah amenință Israelul de ani de zile.
Potrivit unor estimări, aproximativ 50 de luptători Hezbollah au murit din 7 octombrie în schimburile în care a încercat să țintească poziții israeliene cu rachete antitanc.
Gărzile Revoluționare din Iran au fondat Hezbollah în 1982, la mijlocul războiului civil din 1975-90 din Liban. Hezbollah este un grup terorist sponsorizat de Iran, cu sediul în principal în Liban, dar care a desfășurat operațiuni teroriste și criminale în întreaga lume.
Gruparea teroristă este condusă de Hassan Nasrallah, secretarul general al grupării teroriste șiite Hezbollah, dar și o figură importantă în politica libaneză.
În timp ce alte grupuri au fost dezarmate după războiul civil din Liban, Hezbollah și-a păstrat armele pentru a lupta împotriva forțelor israeliene care ocupau sudul țării predominant șiit, demonstrându-și progresele militare în 2006, în timpul unui război de cinci săptămâni cu Israelul, care a izbucnit după ce a intrat în Israel, răpind doi soldați și ucigând alții.
Hezbollah a tras mii de rachete în Israel în timpul conflictului, în care 1.200 de oameni au fost uciși în Liban, majoritatea civili, și 158 de israelieni au fost uciși, majoritatea soldați.
Hassan Nasrallah s-a născut în 1960, într-o familie muncitorească de musulmani șiiți, care locuia într-o suburbie săracă din estul orașului Beirud, potrivit informațiilor apărute în presa internațională, de-a lungul timpului.
Nasrallah și-a asumat conducerea Hezbollah în 1992, iar sub conducerea lui, gruparea Hezbollah și-a asumat multe funcții de stat în sudul Libanului, care au sporit popularitatea grupării și, implicit, a lui Nasrallah.
Nu mai este un secret pentru nimeni că Hezbollah are legături strânse cu Hamas, care controlează Gaza, și cu Jihadul Islamic, o altă facțiune palestiniană susținută de Iran.
Hezbollah a declarat că este în „contact direct cu conducerea rezistenței palestiniene”, pe 7 octombrie, ziua în care militanții Hamas au efectuat un atac fără precedent din Gaza în Israel, ucigând 1.300 de oameni.
SUA au informaţii potrivit cărora compania paramilitară rusă Wagner Group ar putea furniza Hezbollah un sistem avansat de apărare aeriană, scrie The Wall Street Journal care citează oficiali americani, sub acoperirea anonimatului.
Potrivit publicaţiei americane, serviciile secrete americane monitorizează conversaţiile dintre Wagner şi Hezbollah şi consideră că unitatea rusă ar putea trimite un sistem SA-22 în Liban. Mai exact, sistemul rusesc SA-22 pe care Wagner intenţionează să îl trimită foloseşte rachete antiaeriene şi tunuri de apărare aeriană pentru a intercepta avioane.
Informaţiile despre posibila furnizare a unui sistem SA-22 vin pe fondul unor preocupări mai largi legate de faptul că Hezbollah, o miliţie susţinută de Iran, ar putea deschide un front nordic împotriva Israelului. Statele Unite au poziţionat un portavion în Mediterana de Est pentru a încerca să descurajeze Hezbollah şi Iranul.
Mai mult de 3.000 de persoane – femei, bărbați și copii, cu vârste între 3 luni și 85 de ani – au fost rănite, ucise, bătute, violate și despărțite în mod brutal de familiile lor pe 7 octombrie de către gruparea teroristă Hamas – care a comis în acea „sâmbătă neagră” un adevărat măcel, prin acte de violență abjectă.
Totodată, de la începutul războiului, Forţele de apărare israeliene au lovit peste 11.000 de ţinte având legătură cu organizaţii teroriste din Fâşia Gaza.
Numărul victimelor palestiniene din Gaza, ca urmare a ripostei armatei israeliene după atacul Hamas din 7 octombrie ar trece de 9.000, susţine Ministerul sănătăţii din Fâşia Gaza, un minister controlat însă de Hamas, care guvernează politic regiunea din 2007.
Numeroase afișe cu și despre israelienii răpiți din propriile case de către teroriștii Hamas au apărut pe stâlpi, panouri și alte elemente de mobilier urban în București. Afișele sunt titrate cu alb pe fundal roșu „RĂPIȚI”și apoi pe fiecare sunt puse fotografii și detalii cu cei răpiți, pe fiecare afiș câte o altă persoană sau familie.
Conflictul armat dintre Israel și organizația islamistă Hamas din Fâșia Gaza a intrat în cea de-a 13 zi. Până acum, informațiile oficiale confirmă că aproximativ 1.400 de israelieni și aproximativ 3.500 de palestinieni au fost uciși.
„Pe 7 octombrie 2023, aproape 200 de civili inocenţi au fost răpiţi din Israel şi duşi prizonieri în Fâşia Gaza. Nici până în acest moment nu se ştie unde sunt ținuți.
Mai mult de 3000 de persoane (femei, bărbați și copii, cu vârste între 3 luni şi 85 de ani) au fost rănite, ucise, batute, violate şi despărțite în mod brutal de familiile lor, de către Hamas”, se arată scris pe afișe.
Anunțul vine și cu un mesaj „Te rog ajută-ne să îi aducem înapoi în viață”, un hashtag #KidnappedFromIsrael și un link care duce către site-ul kidnappedfromisrael.com.
Pe site-ul respectiv sunt publicate toate poveștile și fotografiile celor răpiți de Hamas. Despre proiect este scris că „Afișele au fost create de un mic grup de israelieni stabiliți în New York City, condus de artiștii Nitzan Mintz și Dede Bandaid, și proiectate de Tal Huber în parteneriat cu Shira Gershoni.”
Aproximativ 100 de experţi în drept internaţional au difuzat în presă o declaraţie în care afirmă că atacul mişcării islamiste palestiniene Hamas de la 7 octombrie în Israel, soldat cu 1.300 de morţi, ar putea constitui „o crimă de genocid”, potrivit dreptului penal internaţional.
”Teroriştii au masacrat 1.300 de persoane, la 7 octombrie, inclusiv femei şi copii, bătrâni şi aduşi tineri care petreceau în aer liber”, comentează semnatarii.
”Aceste acte contituie o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi în particular a dreptului internaţional penal”, apreciază ei, pentru că ”par să fi fost comise cu internţia de distruge, în întregime sau în parte, un grup naţional – israelienii – un obiectiv declarat în mod explicit de către Hamas.”
CITIȚI ȘI: