Administrația Joseph Biden se confruntă cu limitele influenței Statelor Unite, în contextul războaielor din Ucraina și din Fâșia Gaza, iar asistența masivă oferită de Washington pare să nu conteze prea mult în deciziile Administrației de la Kiev și ale Guvernului israelian, comentează cotidianul The New York Times.
”După patru săptămâni de terorism și de riposte între Israel și Fâșia Gaza și după 20 de luni de război în Ucraina, președintele Biden se lovește de limitele influenței sale asupra a două conflicte internaționale care îi definesc mandatul prezidențial. În ultimele zece zile, Administrația Biden l-a îndemnat pe premierul Benjamin Netanyahu să permită «pauze umanitare» în atacurile asupra Fâșiei Gaza, sperând că asistența de 3,8 miliarde de dolari acordată anual va avea suficientă influență asupra tacticilor liderului israelian. Dar nu a avut. Netanyahu a respins, în conversația de luni, cererile lui Biden de a face eforturi suplimentare pentru evitarea victimelor civile, continuând ceea ce a numit drept «răzbunarea puternică» pentru atacurile din 7 octombrie (…)”, notează editorialistul David E. Sanger, într-un articol publicat în cotidianul The New York Times sub titlul ”Biden se confruntă cu limitele influenței SUA asupra celor două conflicte”.
Situația este similară și în Ucraina. Generalul Valery Zaluzhny, comandantul forțelor militare ucrainene, a avertizat asupra ”impasului” de pe linia frontului. ”Mulți dintre consilierii lui Biden recunosc faptul că Ucraina și Rusia sunt blocate pe linia frontului, fără a mai înregistra vreo evoluție semnificativă. Dar se tem că afirmațiile lui Zaluzhny vor îngreuna eforturile de a obține finanțarea agresivă a războiului și l-ar putea încuraja pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, să avanseze, în speranța că fostul președinte Donald Trump sau un republican cu vederi similare va fi ales anul viitor și va retrage sprijinul SUA. În ambele cazuri, influența lui Biden asupra modului în care aliații gestionează operațiunile militare în aceste războaie este mult mai redusă decât ar fi de așteptat, ținând cont de rolul central în furnizarea de armament și informații”, subliniază editorialistul.
”În contextul în care Statele Unite sunt legate atât de mult de aceste conflicte, în calitatea de cel mai puternic aliat al Israelului și de cea mai bună speranță a Ucrainei de a rămâne o națiune liberă și independentă, moștenirea președintelui este asociată modului de acțiune al acestor țări și modului în care se încheie războaiele”, subliniază editorialistul.
Congresmanul democrat american Seth Moulton admite că ”există o istorie îndelungată a președinților SUA care își dau seama că nu au asupra Israelului influența pe care o așteptau”. ”Iar același lucru este valabil în cazul Ucrainei, unde este în principal lupta ucrainenilor, deși avem și noi mize uriașe”, constată Seth Moulton.
În pofida faptului că armamentul și informațiile furnizate de Statele Unite sunt esențiale pentru ambele războaie, președintele Biden ”se lovește de realitatea că deciziile militare trebuie luate de Israel și de Ucraina, nu de Statele Unite”, ceea ce plasează Washingtonul ”într-o poziție bizară”, subliniază editorialistul cotidianului The New York Times.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins ideea ”impasului” pe linia frontului, dar a exprimat din nou nemulțumire că Statele Unite au trimis cu întârziere echipamentele militare, ceea ce Washingtonul neagă. Însă oficialii americani acuză Ucraina că a ignorat recomandările Pentagonului de a concentra forțele militare pentru a distruge frontul rus într-o zonă sau două.
”Eu mă tem că noi oferim echipamente militare suficiente pentru a se menține în luptă, dar insuficiente pentru a câștiga”, a afirmat săptămâna trecută, cu ocazia unui eveniment desfășurat la Academia West Point, Douglas Lute, un general american în retragere.
Foto: Profimedia
Citește și: