LIVE UPDATE | Război în Ucraina, ziua 624: Occidentul nu va returna activele înghețate până când Rusia nu va plăti distrugerile din Ucraina

Dmytro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe, se arată iritat de informațiile potrivit cărora în cancelariile occidentale ar fi agreată ideea unor negocieri de pace, rapide, între Ucraina și Rusia, în condițiile în care atât de așteptata contraofensivă ucraineană nu a avut rezultatele dorite.

Specialiștii militari sunt chiar de părere că această contraofensivă este ”dezamăgitoare”, linia frontului rămână statică, iar ucrainenii și rușii se confruntă fără a obține rezultate notabile.

„Cei care susțin că Ucraina ar trebui să negocieze acum cu Rusia sunt fie neinformați, fie induși în eroare. Sau ei sunt de partea Rusiei și vor ca președintele rus Vladimir Putin să facă o pauză înainte de o agresiune și mai mare”, a trasnmis ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba pe rețelele de socializare. (Continuarea AICI)

Conflictul dintre Israel și gruparea teroristă Hamas atrage atenția întregii lumi, focarul din ce în ce mai tensionat din Orientul Mijlociu mutând atenția de la războiul din Ucraina.

În astfel de condiții, soldații ucraineni se tem că lupta lor ar putea fi ”uitată” de comunitatea internațională și vor fi nevoiți să facă față, lispsiți de sprijinul logistic necesar, unor ”valuri nesfârșite de ruși”.

Un reportaj realizat de The Moscow Times pe linia frontului scoate în evidență aceste temeri ale unor luptători ucraineni care înțeleg conotațiile conflictului din Orientul Mijlociu, însă trăiesc și teama că invazia Federației Ruse ar putea, din nefericire, să treacă în plan secund. (alte informații AICI)

O rachetă rusă a avariat o navă civilă aparținând Liberiei care intra într-un port din Marea Neagră în regiunea Odesa, provocând moartea unei persoane și rănirea altor patru, au declarat, miercuri, oficiali ucraineni citați de Reuters.

După ce s-a retras din acordul mediat de ONU care garanta transportul în siguranță al cerealelor ucrainene prin Marea Neagră, Rusia a atacat în mod repetat infrastructura portuară ucraineană.

„Racheta a lovit suprastructura unei nave civile sub pavilion liberian, în momentul intrării acesteia în port”, a declarat comandamentul militar din sudul Ucrainei pe mesageria Telegram.

Acesta a adăugat că o persoană a fost ucisă, trei membri ai echipajului, cetățeni din Filipine, și un angajat al portului au fost răniți.

Nava trebuia să transporte minereu de fier către China, a declarat ministrul ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, relatează Mediafax.

Kubrakov a adăugat că Rusia a efectuat 21 de atacuri țintite asupra infrastructurii portuare după retragerea din acord.

„În acest timp, țara teroristă a avariat peste 160 de instalații de infrastructură și 122 de vehicule”, a precizat el pe Facebook.

Yoruk Isik, șeful firmei de consultanță Bosphorus Observer, a identificat nava ca fiind Kmax Ruler, de 92.000 dwt.

El a declarat că „nava se afla în portul Pivdennyi încărcând fier când a fost lovită. Pilotul ucrainean aflat la bord a fost ucis și câțiva membri ai echipajului au murit sau au fost răniți”.

Mihail Filiponenko, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin, a fost ucis miercuri într-un atac cu mașină capcană în orașul Lugansk, în estul Ucrainei, a anunțat Iuri Iurov, coleg deputat cu Filiponenko.

Filiponenko, deputat în adunarea din Lugansk, susținută de Moscova, era activ în mișcarea separatistă pro-rusă din regiune din 2014, potrivit Reuters. Lugansk este una dintre cele patru regiuni ucrainene pe care Rusia afirmă că le-a anexat în toamna anului 2022.

„Cu o oră în urmă, în Lugansk , colegul nostru, deputat al Consiliului Popular al RPL Republica Populară Luhansk, fost șef al CCMCC al RPL, fost șef al departamentului Miliției Populare a RPL, omul care a stat la originea creării miliției populare a republicii, colonelul Mihail Iurievici Filiponenko, a murit în mod tragic”, a scris Iurov, potrivit Pravda.ua.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat joi că el și ministrul sud-coreean de externe, Park Jin, împărtășesc îngrijorări „profunde” în legătură cu creșterea cooperării militare dintre Coreea de Nord (RPDC) și Rusia.

Blinken și Park au subliniat, de asemenea, importanța colaborării pentru implementarea strategiei de descurajare extinsă, menită să contracareze amenințările din partea Coreei de Nord, și pentru consolidarea cooperării strategice cu Japonia.

„În prezent, cele trei țări întreprind măsuri pentru a îmbunătăți răspunsul comun prin schimbul în timp real de date de avertizare privind rachetele RPDC, prin desfășurarea exercițiilor trilaterale de apărare și prin eforturi comune pentru a contracara activitățile cibernetice maligne ale RPDC”, a adăugat oficialul american de rang înalt.

Occidentul nu va returna Rusiei activele sale înghețate, în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, până când Moscova nu va plătit tot ce a distrus în Ucraina, a declarat secretarul de stat adjunct al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, James O’Brien.

„Președintele american Joe Biden și aliații din G7  au reafirmat, joi, că Rusia trebuie să plătească și că fondurile blocate ale Rusiei de aproximativ 300 de miliarde de dolari nu vor fi returnate Rusiei până când nu va plăti distrugerile din Ucraina. Deci avem pârghii în această discuție”, a declarat el, adresându-se Comisiei pentru relații externe a Senatului Statelor Unite.

Anterior, președintele SUA, Joe Biden, a depus la Congresul american o solicitare de acordare a unui ajutor militar și de altă natură suplimentar Ucrainei și Israelului în valoare de aproximativ 106 miliarde de dolari. Potrivit Casei Albe, cererea pentru anul fiscal 2024 propune alocarea a peste 61,4 miliarde de dolari pentru Ucraina și a peste 14,3 miliarde de dolari pentru Israel.

O serie de membri republicani din ambele camere ale Congresului s-au pronunțat public împotriva continuării ajutorului financiar pentru Ucraina.

Guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a declarat la 8 noiembrie că înghețarea și confiscarea activelor rusești de către Occident „va crea un precedent cu consecințe negative în general pentru dezvoltarea sistemului financiar global”, potrivit TASS.

Germania va trimite patru avioane de luptă Eurofighter în România pentru a sprijini misiunea de poliție aeriană a NATO de la sfârșitul lunii noiembrie, a declarat o sursă familiarizată cu acest subiect, la câteva săptămâni după atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre.

Atacurile, la doar câteva sute de metri de granița cu România, și resturile de drone găsite în România au crescut riscurile de securitate pentru alianța militară ai cărei membri au un angajament de apărare reciprocă.

În septembrie, șeful NATO, Jens Stoltenberg, a calificat drept „destabilizatoare” loviturile rusești din apropierea graniței, chiar dacă nu existau indicii că Rusia intenționa să lovească un membru NATO.

Sursa a declarat că primii dintre cei până la 80 de soldați germani care vor fi găzduiți la o bază militară de lângă Constanța vor pleca spre România în cursul zilei de joi.

Forțele aeriene germane au sprijinit în trecut misiunea de poliție aeriană a NATO în România. Alianța și-a consolidat prezența militară de-a lungul flancului estic după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, potrivit Reuters.

Ucraina a acuzat Rusia că a atacat o navă comercială civilă cu o rachetă în portul Odesa din regiunea Odesa. Incidentul a dus la moartea unui pilot ucrainean al portului și la rănirea a trei membri ai echipajului navei și a unui angajat portuar. Potrivit comandamentului Sud al armatei ucrainene, racheta, lansată de un avion rus, a lovit suprastructura navei sub pavilion liberian în momentul intrării sale în port.

În urma atacului cu rachete asura navei comerciale, pilotul a fost ucis și alte 4 persoane au fost gănite.

„Trei membri ai echipajului, cetăţeni filipinezi, au fost răniţi; unul dintre ei a fost spitalizat. Pilotul a fost ucis şi un alt angajat al portului a fost rănit”, mai menţionează acelaşi mesaj.

„Russia hit a civilian ship under the flag of Liberia with an Kh-21P missile”, – the Defense Forces of the South.

It happened when the ship entered one of the ports of Odesa. Three crew members were injured, the pilot died. pic.twitter.com/xyT8KTj1NC

— MAKS 23 👀🇺🇦 (@Maks_NAFO_FELLA) November 8, 2023

Incidentul a fost confirmat şi de directorul companiei de consultanţă Bosphorus Observer, Yoruk Isik, care însă a descris o versiune uşor diferită a evenimentelor. Acesta a declarat agenţiei Reuters că respectiva navă era deja acostată în port şi erau în desfăşurare operaţiunile de încărcare a acesteia în momentul impactului cu racheta. Conform aceleiaşi surse, pilotul ucrainean ucis se afla la bordul navei.

Nava implicată a fost identificată ca fiind cargoul Kmax Ruler, cu o capacitate de 92.000 de tone DWT. Aceasta încărca minereu de fier în portul ucrainean Pivdenîi, care urma să fie expediat către China.

Acest incident reprezintă primul de acest gen după retragerea Rusiei în luna iulie din acordul care permitea exportul cerealelor ucrainene printr-un coridor maritim sigur. În prezent, Ucraina folosește un „coridor umanitar” pentru a ocoli blocada rusească de facto asupra porturilor sale din Marea Neagră, navele care utilizează acest coridor trecând prin apele teritoriale ale țărilor din partea de vest a Mării Negre.