Ce crede guvernatorul BNR despre contractele de factoring pe care Ministerul Energiei le analizează cu băncile și furnizorii. „Să fie sănătoase!”

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, nu respinge ideea încheierii unor contracte de factoring, între stat, bănci și furnizorii care participă la schemei de compensare – plafonare în energie, atât vreme cât acestea nu au consecințe negative asupra instituțiilor financiare, aflate sub supravegherea băncii centrale.

Mugur Isărescu a precizat, la întrebarea reporterului Gândul privind varianta contractelor de factoring discutată la inițiativa Ministerului Energiei, că, în principiu, nu se opune dacă aventualel convenții tripartite au baze sănătoase.

„Noi nu suntem împotriva unor programe guvernamentale, mai ales în domeniul energetic și în domeniul economiei verzi, sunt peste tot în lume. Să le vedem și să fie sănătoase. Sănătoase, nu în sensul de «La revedere», ci sănătoase în sensul să aibă o bază solidă și băncile să nu sufere decapitalizări, că în momentul acela ajung la supravegherea bancară”, a răspuns guvernatorul BNR, vineri, în conferința de presă organizată cu ocazia prezentării Raportului asupra inflației.

Întrebarea a venit în contextul în care ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a precizat, marți, că varianta de finanțare, de tip factoring, discutată cu furnizorii din energie și bancherii – pentru asigurarea provizorie, până primesc bani de la buget, a resurselor financiare pentru decontările care trebuie făcute de stat în cadrul schemei de compensare – nu va implica nici risc juridic pentru stat. Aceasta este o posibilă soluție pe care o analizează în ultimele zile, în cadrul a deja două întâlniri cu reprezentanții instituțiilor de creditare, pentru acoperirea actualului deficit în derularea schemei din energie, pe care ministrul a declarat că susține să rămână valabilă până în martie 2025.

Câte bănci sunt interesate

Sebastian Burduja a detaliat stadiul discuțiilor pentru posibila implementare a unei noi soluții de finanțare, în contextul în care statul are de virat sume consistente pentru a deconta datoriile către furnizorii din schema de compensare – plafonare din energie.

Astfel, ministrul Energiei a avut luni și lunea trecută întâlniri cu instituțiile financiar-bancare pentru gândirea unui produs de factoring care să detensioneze această acest sector, în special companiile din furnizare și să asigure lichiditățile necesare pe termen scurt, mediu, până când aceste sume vor fi puse la dispoziție din bugetul de stat și din alte surse.

„Discuția de ieri (luni), care a pus la masă instituțiile bancare și operatorii, companiile furnizoare, a avizat, o înțelegere tripartită, nu vizează un ajutor de stat, ci susținerea băncilor pentru un produs nou, de factoring, în care practic furnizorii accesează linii de credit, statul urmează să ramburseze acești bani într-un termen cât mai scurt, așa cum ne-am asumat împreună cu Ministerul Finanțelor, și acești bani ulterior sting aceste datorii pe care furnizorii le au către bănci”, a detaliat Sebastian Burduja, cu ocazia participaîntr-o intervenţie în evenimentului Romanian International Gas Conference, organizată de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), sub patronajul Ministerului Energiei.

Ce presupune un contract de factoring

Factoringul este un serviciu de finanțare  prin intermediul căruia banca cumpără facturile unei companii în schimbul unei sume de bani acordate imediat. Atunci când o bancă oferă acest serviciu, aceasta acționează ca un factor, devenind proprietarul facturilor și a tot ceea ce presupune acest lucru, precum asumarea riscului de neplată.

„Era foarte important să dăm acest semnal băncilor că sumele vor fi plătite de statul român, chiar dacă noi am înregistrat constant anumite întârzieri și într-adevăr la zi, vă pot spune că datoria pe care Ministerul Energiei o are în contul acelor consumatori non-casnici către furnizori este de 1,4 miliarde lei. În mandatul meu, în același timp, am plătit peste 3,4 miliarde de lei, inclusiv intervenim printr-o ordonanță de urgență pentru a trage acești bani din fondul de solidaritate. Deci noi facem tot ceea ce depinde de noi ca minister, să deblocăm această situație, să ne asigurăm că sumele circulă pe întreg lanțul energetic. Dacă ar fi existat un blocaj la nivelul furnizorilor, acesta s-ar fi dus și către distribuitor și către Transelectrica și sigur, și la nivel de producție”, a spus ministrul Energiei.

Varianta discutată este de a încheia fi convenții tripartite, respectiv stat – furnizori – bănci. „Statul nu preia nicio creanță, doar este o asigurare în plus că aceste sume vor veni. Termenii convențiilor și termenii acestor produse de factoring sigur că vor depinde de înțelegerile comerciale între bănci și furnizori, dar s-a vehiculat o perioadă de până la 150 de zile, deci patru luni de zile în care aceste sume ar trebui să vină de la stat. Este o perioadă suficientă din punctul nostru de vedere și mă bazez pe discuțiile bune pe care le-am avut cu ministrul Boloș și care ne-a asigurat că dincolo de sumele pe care noi le vom mai plăti până la finalul anului, ce se strânge în fondul de tranziție, plus alte surse legal constituite, vom vedea cât spațiu bugetar există, la începutul anului viitor ianuarie, februarie, cu siguranță că aceste sume vor fi aduse la zi sau cât mai aproape de ceea ce înseamnă aduse la zi”, a completat Sebastian Burduja.

Întrebat despre costurile acestui contract de factoring pentru buget, ministrul a precizat că nu nu e vorba de sume suplimentare.

„Pentru statul român nu va avea un cost. Statul român nu-și asumă niciun de fel de cost și niciun risc juridic. Este doar o asigurare în plus că noi facilităm comunicarea între furnizori, instituții bancare, iar Autoritatea Națională pentru Reglementare în domeniul Energiei la rândul său și-a asumat că în momentul în care stabilește exact suma pe care statul o datorează unui furnizor i-o comunică și furnizorului, pentru că aceea este de fapt creanța care urmează să fie stinsă prin sumele de la stat”, a precizat ministrul.

Sebastian Burduja a evitat, încă o dată, la întrebările presei, să spună ce bănci au participat la discuții și și-au arătat disponibilitatea.

„Sunt mai multe, n-aș vrea să influențez piața. Sunt cel puțin patru sau cinci bănci care ne-au abordat, proactiv în acest moment, dar fiind o piață competitivă, în momentul în care primele produse vor apărea – și înțeleg că săptămâna viitoare se va întâmpla lucrul ăsta, dacă nu deja săptămâna asta – cu siguranță și alți jucători din piață pot să -și arate interesul. Vor fi doar înțelegeri individuale sau va fi un contract-cadru, vor fi înțelegeri individuale și Ministerul Energiei poate fi parte într-o convenție tripartită, repet, fără a-și asuma vreun risc juridic sau fără a prelua efectiv vreo creanță”, a spus ministrul.

Întrebat dacă vor fi incluse și dobânzile în acest calcul – în contextul în care sunt cazuri în care furnizorii iau credite clasice, la care plătesc dobânzi, pentrul acoperirea costurilor – Sebastian Burduja a spus că este vorba de termeni comerciali între bănci și companiile din furnizare, dar că se așteaptă ca prin implicarea ministerului și a statului și dobânzile să fie la un cost mai mic, pentru că gradul de încredere al băncilor în plata acestor sume, într-o perioadă rezonabilă de timp, de până la patru luni de zile va crește.

Prognoza BNR  asupra inflației

Banca Naţională a României (BNR) a menţinut la 7,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, dar a crescut-o la 4,8% pe cea pentru sfârşitul lui 2024, în principal ca efect al deciziei autorităților de a majora o serie de taxe și impozite, conform datelor din Raportul asupra inflației, prezentat vineri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, după ce care a fost analizat şi aprobat miercuri de Consiliul de administraţie al BNR.

Potrivit BNR, rata anuală a inflației IPC se va majora temporar la 7,7% în luna martie 2024, după care își va relua traiectoria descrescătoare și va înregistra 4,8% în decembrie 2024 și, respectiv, 3,3% la sfârșitul trimestrului III 2025, valoare plasată în intervalul țintei (2,5% ±1 punct procentual). Pentru sfârșitul anului viitor, valoarea proiectată este mai ridicată față de cea din Raportul anterior cu 0,4 puncte procentuale, în principal ca efect al deciziei autorităților de a majora o serie de taxe și impozite.

Consiliul de Administrația al BNR a decis miercuri, dată fiind perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației în următorii doi ani, pe o traiectorie mai ridicată însă în 2024 decât cea previzionată anterior, dar ușor mai joasă ulterior, și având în vedere riscurile și incertitudinile asociate acesteia, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.

Este a șaptea sedintă în care se decide menținerea acestui nivel, la care a ajuns dobânda cheie în sedința din 10 ianuarie, când a fost majorată de la 6,75% pe an. Cel mai mic nivel din ultimii ani a fost de 1,25% pe an, la începutul luni 2021, după ce aceasta începuse, la debutul pandemiei, să fie redusă de la 2,5 la 2% pe an.

Sursa foto: captura Youtube – BNR