EXCLUSIV| Schimbarea demografică, obstacol sau oportunitate? De ce ne îndepărtăm seniorii din câmpul muncii. „Lipsește aprecierea, sunt rejectați”

În România lui 2023 – într-o lume care baleiază între valuri pandemice și războaie, dar mai ales una care se tehnologizează mai mult pe zi ce trece – seniorii își găsesc cu greu un loc pe piața muncii. În țara noastră, schimbarea demografică este văzută, de multe ori, ca un obstacol și nu ca o oportunitate, pentru ca angajatorii să folosească în continuare experiența, maturitatea și înțelepciunea vârstnicilor.

Pe baza vârstei legale și reale a pensionării, persoanele cu vârste cuprinse între 60 și 65 de ani sunt deja clasificate ca fiind „bătrâne” și inapte pentru câmpul muncii, lucru care contrastează cu politica forței de muncă a altor țări.

Psihologul Emma Toader a mărturisit pentru Gândul că în România aprecierea lipsește din câmpul muncii, acesta  fiindun factor psihologic foarte important care duce la somatizări, la depresii, la anxietăți, la atacuri de panică, atât în rândul tinerilor, cât și în rândul persoanelor vârstnice, care-și doresc să rămână angajați și să-și continue job-ul.

Lipsa locurilor de muncă, a politicilor și a măsurilor adecvate active ale pieței muncii, problemele de sănătate, lipsa competențelor relevante, precum și un echilibru nesatisfăcător între viața profesională și cea personală sunt motive importante pentru o retragere prematură de pe piața muncii.

În plus, stereotipia legată de vârstă și discriminarea rezultantă împotriva persoanelor în vârstă rămân o barieră majoră pentru carierele mai lungi în multe țări europene.

Cât mai contează „cuvântul” seniorilor în piața muncii din România?

Gândul a făcut o analiză pentru a vedea câtă greutate mai au seniorii României pe piața muncii și care sunt lucrurile care s-ar putea câștiga din păstrarea lor în anumite job-uri.

Astfel, un psiholog, reprezentanți ai patronatelor și un coordonator-proiecte pentru seniori au explicat de ce reprezentanții vârstei a treia ar trebui fructificați la maximum pentru experiența lor.

Angajarea persoanelor trecute de vârsta standard de pensionare poate fi o soluție pentru reducerea deficitului din unele segmente ale pieței muncii, dar crește în primul rând calitatea vieții, precum și puterea de cumpărare a seniorilor care pot și vor să fie în continuare activi în societate.

Structura populației UE se schimbă în următoarele decenii

Populația totală a UE va crește de la 511 milioane în 2016 la 520 milioane în 2070, dar populația în vârstă de muncă (15-64) va scădea semnificativ, de la 333 milioane în 2016 la 292 milioane în 2070 din cauza schimbărilor fertilității, a speranței de viață și a dinamicii migraţiei, se precizează în Ghidul privind recomandările pentru promovarea Politicilor Publice în favoarea lucrătorilor în vârstă.

În ceea ce privește problemele de pensionare, vârsta standard de pensionare a crescut în întreaga Europă, scopul fiind acela de a menține lucrătorii pe piața muncii cât mai mult timp.

Cu toate acestea, pe lângă limita de vârstă, există și alte politici pe care guvernele și organizațiile le pot pune în aplicare pentru a consolida poziția seniorilor în câmpul muncii.

De exemplu, în Germania a fost adoptată o lege flexibilă care atenuează trecerea de la muncă la pensionare. Mai exact, această lege promovează „pensionarea” –  un proces care combină pensionarea anticipată și munca cu timp parțial – oferind în același timp stimulente pentru venituri suplimentare în loc de pensie standard.

„Este de preferat să conlucreze cu cei tineri, pentru că seniorii sunt un aur de cunoștințe, de experiență”

Psihologul Emma Toader susține că în România oamenii, după o anumită vârstă, sunt văzuți ca niște rebuturi pe piața muncii și de obicei sunt rejectați.

„Angajatorii preferă persoane tinere, în general, femei și bărbați, din două motive. Unul dintre motive, din punct de vedere psihologic, este că persoanele tinere sunt mai flexibile și uneori, partea negativă pentru ele, sunt mai manipulabile. Persoanele mai în vârstă au, ceea ce se numește, experiență. Nu mai sunt atât de flexibili, pentru că ei nu mai tolerează atât de multe, mai ales controlul angajatorului.

Au mecanisme de apărare, pentru ca ei să suporte presiunea serviciului, sarcinile, se împotrivesc și nu mai răspund la comenzi. Persoanele în vârstă, cu experiență mare în muncă, în diverse domenii, sunt, de fapt, niște comori, pentru că ei au expertiză, au experiență și pot ajuta. De fapt, de preferat, este să conlucreze cu cei tineri, pentru că seniorii sunt un aur de cunoștințe, de cunoaștere, de experiență.

Și atunci, entuzismul celor tineri  este de preferat să facă echipă cu experiența și înțelepciunea celor mai în vârstă, care se apropie de pensionare. Spre exemplu, chiar în domeniul jurnalistic, pot face echipă un jurnalist tânăr cu un senior. Dacă ne întoarcem la triburi. Noi spunem că ei erau primitivi, nu, erau înțelepți. Care erau  înțelepții tribului? – Cei în vârstă, la care tinerii mergeau și primeu sfaturi și îndrumări”, a explicat interlocutoarea Gândul.

„În România, aprecierea lipsește din câmpul muncii”

Emma Toader a mai punctat că este importantă cooperarea seniorilor în câmpul muncii, deoarece asta îi face să se simtă valorizați, motivați și apreciați.

„Eu mă uit foarte mult în domeniul medical, acolo unde există medici seniori care sunt o adevărată comoară de cunoaștere. Cei tineri, au nevoie de ei. Chiar și eu, ca psiholog, am avut o profesoară extraordinară, la care am găsit sfaturi extraordinare. În învățământ, dascălii vechi, foarte buni, sunt astăzi rejectați.

Dacă ei vor să lucreze în continuare, acest lucru le face și lor bine, în sensul că se simt utili, valorizați, motivați, într-un loc de muncă în care să se simtă bine și să fie apreciați. Or, aici, este o problemă și pentru cei tineri și pentru cei în vârstă, deoarece, în România, aprecierea lipsește din câmpul muncii și ăsta este un factor psihologic foarte important care duce la somatizări, la depresii, la anxietăți, la atacuri de panică”, a conchis psihologul Emma Toader.

„Ar trebui să existe niște planuri personalizate pentru lucrătorii vârstnici”

La rândul său, Rodica Căciulă, coordonator-proiecte pentru seniori la Habilitas, a mărturisit pentru că avem nevoie de seniori pentru stabilitatea pe care ne-o oferă și pentru schimbul acesta între generații.

„Asociația Habilitas a avut un proiect în acest sens – se nume Be Old- în care  am tratat această posibilitatea persoanelor vârstnice de a rămâne în continuare la locul de muncă, chiar și după pensionare. El se adresa persoanelor peste 55 de ani. Am avut interviuri și cu manageri de companii și cu manageri de HR în care am discutat despre această posibilitate ca vârstinicii să rămână.

Managerii își doresc foarte mult ca persoanele vârstice să rămână la locul de muncă, pentru că ei conferă valoare, au un potențial foarte mare de a lucra, au o experiență, au competențe și pot oferi maturitate și stabilitate la un job. Pentru asta însă, companiile ar trebui să ofere anumite programe de formare care să vizeze dezvoltarea personală a lucrătorilor vârstnici.

De asemenea, ar trebui să existe niște planuri personalizate pentru lucrătorii vârstnici. Mai exact, pentru fiecare să existe un plan de continuare, în funcție de personalitatea și de experiența lui. Pot fi și programe de integrare a acestora, dar și programe de mentorat. Lucrătorii vârstnici, pot să devină mentori pentru lucrătorii mai tineri și chiar este de dorit acest lucru, de a-i forma, de a le explica ce se așteaptă de la un loc de muncă, de a le transfera acest know-how de la dânșii către personalul mai tânăr.

În interviurile noastre, am discutat cu lucrători vârstnici, peste 65 de ani, și dânșii își doreau un program mai flexibil de lucru. Mulți au menționat această nevoie de a-și apdata și de a-și perfecționa partea de calculator, își doreau foarte mult să facă cursuri în acest sens, deoarece companiile cer aceste cunoștințe.”

„Haideți să luăm de la vârstnici experiența pe care o au, competența pe care o au, maturitatea pe care au”

Rodica Căciulă mărturisește că pe viitor ar vedea un loc mai mare pentru seniori pe piața muncii. Dumneai este fix în aceeași categorie și lucrează în continuare, fiind implicată în proiecte.

„Cred că avem nevoie de seniori pentru stabilitatea pe care ne-o oferă și pentru schimbul acesta între generații. Vorbim foarte mult la nivelul UE despre intergenerațional, atunci haideți să-l facem viabil și în România.

Haideți să luăm de la vârstnici experiența pe care o au, competența pe care o au, maturitatea pe care au. Seniorii sunt niște promotori ai artei. Avem actori, avem regizorim avem profesori care pot să intervină și eu cred că ei au încă un cuvânt mare de spus.

De asemenea, în voluntariat, sunt persoane vârstnice care pot fi voluntari, fie că lucrează cu copii, fie că lucrează cu persoane vârtnice, ei pot fi acești voluntari pe care ne putem baza, pentru că sunt persoane foarte de încredere și întodeauna transmit dorința de a merge mai departe și de a da și celorlalți”, a conchis Rodica Căciulă, coordonator-proiecte pentru seniori la Habilitas.

„Angajarea pensionarilor este o oportunitate!”

Există însă și companii private care au decis să angajeze persoane ieșite oficial de pe piața muncii, după cum confirmă pentru Gândul, Adelina Dabu, Head of Public Affairs al Confederației Patronale Concordia.

CPC este confederație patronală reprezentativă pentru mediul de afaceri din Românie, reunind 16 industrii-cheie pentru economia locală, peste 2.200 de companii cu peste 330.000 de angajați, care au o contribuție totală de 26% din PIB.

„În contextul deficitului de forță de muncă, angajarea pensionarilor este o oportunitate de a-l suplini și știm că mulți dintre membrii noștri o fac deja. Formulele sunt, de multe ori, flexibile, astfel încât ele să răspundă capacității de muncă a pensionarilor, diferită de la caz la caz, și disponibilității acestora, dat fiind că se întâmplă să mai fie implicați și în alte tipuri de activități, de exemplu îngrijirea nepoților.

La momentul discuțiilor privind un proiect de lege care să interzică un cumul de pensie cu salariul, ne-am opus, ar fi venit să descurajeze continuarea unei vieți active în muncă după pensionare. Angajatul, pensionar în acest caz, și angajatorul ar trebui să aibă libertatea să decidă, de comun acord, să continue sau să inițieze relațiile de muncă”, a explicat Adelina Dabu.

Starea precară de sănătate și lipsa competențelor digitale, două piedici în calea angajării seniorilor

„Am identificat, de-a lungul timpului, câteva bariere în calea unei mai bune integrări în muncă după pensionare – starea de sănătate – și aici România este în coada statisticilor Europene privind numărul de ani sănătoși – și competențele digitale – aici oricum toată populația este oricum în urma Europei începând cu competențele de bază.

Totodată, sunt și avantaje pe care pensionarii le au – competențe tehnice specifice, dublate cu experiență, precum electricieni, strungari – care sunt și foarte greu de înlocuit”, a conchis reprezentanta confederației sindicale.

 În anul 2022, populaţia inactivă a fost de 10,6 milioane de persoane

Pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezintă 56,5% din cei aproape 7,7 milioane de români în vârstă de 15 ani și peste care sunt inactivi economic, potrivit datelor din Raportul „Forța de Muncă în România. Ocupare și Șomaj în anul 2022”, elaborat de Institutul Național de Statistică (INS).

Pe categorii, 61,8% erau bărbați și 62% proveneau din mediul urban. În anul 2022, populaţia inactivă a fost de 10,6 milioane de persoane, reprezentând 56,3% din populaţia totală, potrivit cercetării INS.

De precizat că populația activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forță de muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii în timpul perioadei de referință, incluzând populația ocupată și șomerii, conform metodologiei Biroul Internațional al Muncii (BIM).

• Raportul INS arată că gradul de ocupare a populaţiei de 65 ani şi peste a fost de 2,1%, 3,1% pentru bărbaţi şi 1,4% pentru femei. Pentru această grupă de vârstă s-au înregistrat discrepanţe între cele două medii de rezidenţă: în mediul rural rata de ocupare a fost de 3,0%, faţă de numai 1,2% în mediul urban.
• În ceea ce privește raportul de dependenţă economică, exprimat prin numărul persoanelor neocupate (inactive sau în şomaj) ce revin la 1000 persoane ocupate, a fost în anul 2022 de 1425,3‰, înregistrând o scădere faţă de anul precedent (1459,6‰), arată raportul anual al INS.
• Datele istorice ale INS arată că, populația ocupată în vârstă de 65 de ani și peste era de de 885.199 de persoane, în anul 1996, iar în anul 2022, ajunsese la 78.118 de persoane.
• Cele mai recente date, din trimestrul I din 2023, arată o cifră de 87.462 de seniori de peste 65 de ani care sunt ocupați. Cel mai mulți, 39.565, sunt salariați, tot cam atât sunt lucrători pe cont propriu, 8.349 sunt „lucrător familial neremunerat”, iar 1.994 sunt patroni.

Îmbătrânirea populației, un fenomen care agravează lucrurile în câmpul muncii

Un fenomen care se adâncește pe zi ce trece este îmbătrânirea populației, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste (3,93 milioane de persoane), depăşind cu 785.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3,14 milioane de persoane).

Potrivit INS, la 1 iulie 2023, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,5%).

În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 8,9%, iar la cele de sex feminin de 8,2%. Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,5%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (4,9%) și a celei de 10-14 ani (5,0%).

Candidații vârstnici, discriminați – 1 din 3 recrutori a refuzat cel puțin o dată un candidat din cauza vârstei sale

Un sondaj BestJobs, realizat în contextul discuțiilor privind creșterea vârstei de pensionare, arăta dorința participanți de a lucra și după pensionare, din diferite motive, dar și că vârsta continuă să fie un criteriu important în procesul de recrutare.

Astfel, 80% dintre candidații de peste 45 de ani simt că există o reticență a recrutorilor privind persoanele mai în vârstă, iar 60% susțin că au participat la cel puțin un interviu de angajare la care au fost discriminați din cauza vârstei.

• Când vine vorba de candidații mai în vârstă, 34% dintre recrutori spun că sunt îngrijorați de lipsa candidaților de experiență cu tehnologia, 14% de rezistența lor la schimbare, alți 14% de lipsa de deschidere privind învățarea de lucruri noi și de riscul crescut al apariției unor probleme de sănătate (tot 14%).
• Totuși, 3 din 4 candidați participanți la sondajul BestJobs spuneau că au de gând să mai lucreze și după pensionare, 62% doar pentru a rămâne activi, iar 38% pentru că au nevoie de bani.
• În acest sens, peste 35% ar lua în calcul să învețe o nouă specializare care să le ușureze experiența găsirii unui job, doar dacă le-ar solicita acest lucru angajatorul actual sau un potențial angajator, 33% dacă acest lucru ar fi disponibil gratuit și aproape 12% ar învăța o nouă specializare indiferent de cost.
• Dintre cei care au răspuns afirmativ, 39% ar participa la cursuri de formare în domeniul informaticii sau al altor tehnologii, 13% ar învăța o limbă străină, tot 13% ar urma un curs pentru dezvoltarea abilităților de conducere sau de management și aproape 10% ar participa la un curs de formare în domeniul relații cu clienții.

Piața muncii, de la oportunități la provocări și obstacole

Un proiect al Confederației Concordia pe această temă, indica o serie de descoperiri privind discriminarea, pe de o parte, pe bază de vârstă, dar și recomandări pentru promovarea unei „îmbătrâniri active” în România:

Provocări pe piața muncii din țara noastră:

• Persoanele vârstnice sunt, la modul general vorbind, victime ale etichetării sociale care, nu de puține ori, se poate transforma în acțiuni discriminatorii.
• Forța de muncă provenită din rândul persoanelor de peste 55 de ani este foarte slab folosită, concepte de genul ”îmbătrânire activă” fiind folosite mai degrabă în documente strategice ”de sertar” decât în politicile sociale implementate;
• Formarea profesională continuă de care are parte forța de muncă provenită din rândul populației de peste 55 de ani este una profund deficitară și, chiar și atunci când există, nu are în vedere profilul solicitat de angajatori (ex: competențele digitale);
• Starea de sănătate a persoanelor vârstnice este precară, iar numărul de ani de viață sănătoși așteptați la naștere este de aproximativ 60 de ani, însă o mare parte a populației se confruntă cu diverse probleme de sănătate care nu le permit să își desfășoare activitățile zilnice;
• Politicile și strategiile din domeniu sunt creionate haotic și nu oferă un cadru coerent pentru încurajarea și susținerea menținerii pe piața muncii a persoanelor vârstnice.

Propuneri de direcții strategice în zona de politici publice:

• Sprijinirea persoanele vârstnice să fie motivate și susținute să aibă o viaţă mai sănătoasă, mai fericită şi mai activă din punct de vedere economic și social atât pentru sine cât şi pentru comunităţile din care fac parte.
• Eforturile statului să se mute din zona de asistență în zona de sporire a gradului de independenţă şi de găsire a unor oportunităţi de creştere a veniturilor şi de participare în cadrul comunităţii, tocmai pentru că știm că sistemul de acompaniere actual (pensie) nu este sustenabil.
• Încurajarea populaţiei tinere să nu împiedice eforturile populaţiei mai în vârstă în vederea atingerii acestor obiective conștientizând faptul ceea ce vrem să construim azi, mâine ne va fi disponibil și nouă.

Ghid de bune practici pentru seniori

• Instruire personalizată în domeniul abilităților tehnologice ale celor peste 55 de ani.
• Furnizarea de ore de lucru flexibile pentru cei peste 55 de ani.
• Îmbogățirea locurilor de muncă prin instituirea de stimulente pentru creștere motivației
și modificarea rutinei
• Scheme de mentorat (organizarea lucrătorilor mai în vârstă pentru a instrui / mentora
lucrătorii mai tineri) care îi ajută pe cei peste 55 de ani să se simtă încrezători și valoroși
pentru companie.

CITIȚI:

INS: Îmbătrânirea demografică s-a accentuat în România. Care este populația după domiciliu a țării la 1 iulie

EXCLUSIV| Statul român își condamnă vârstnicii „la uitare.” România nu are o strategie pentru demență. „Primesc ajutor în stadii avansate ale bolii”